1,482 matches
-
jos, închide / deschide ușa), pronunță parțial corect cuvinte/propoziții pe baza comenzilor verbale recepționate; formulează cu suport ilustrativ și psihopedagogic, propoziții simple, corecte din punct de vedere gramatical și logic, ca răspuns la întrebarea „ce face?”, „cum?”, „cand?”, „unde?”; pronunția reflectată (prin imitație) este mai bine dezvoltată decât pronunția independentă; utilizează comunicarea non-verbală; prezintă dificultăți în ordonarea cuvintelor pentru alcătuirea de propoziții; prezintă dificultăți în alcătuirea de propoziții cu cuvinte date; identifică cu dificultate sinonimele, antonimele din texte scurte. Domeniul cognitiv
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reușește de asemenea să pronunțe interdental S, Z și Ț, iar R pronunță în cuvintele în care există o combinație consonantică de sprijin: TR, DR. Propozițiile sunt alcătuite mai corect, cu folosirea mai bună a articolului, conjuncțiilor, prepozițiilor, etc. Vorbirea reflectată are un grad acceptabil de inteligibilitate, în schimb vorbirea liberă este încă destul de defectuoasă. Ilinca urmează să intre în clasa I la școală obișnuită. 2. Studiu de caz - Alalie senzorială 1. Date personale Adrian S., născut la 01.12.2003
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de 90° (π/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
localizată cu lama cu fețe planparalele? Dacă pe o lamă transparentă cu fețele plan paralele cade un fascicul de radiații monocromatice, se constată că o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Întrucât razele incidente sunt paralele și razele reflectate vor fi paralele. Interferența luminii apare la infinit, prin suprapunerea undelor reflectate pe cele două fețe ale lamei subțiri care sunt paralele ( Fig.1.7.). Lama poate fi și o peliculă subțire de ulei. Pentru a observa figura de interferență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a radiației folosite, folosind relația sau reprezentând grafic. Răspuns: Inelele lui Newton sunt franje circulare concentrice, alternativ luminoase și întunecoase, obținute ca rezultat al fenomenului de interferență. Inelele se obțin în jurul punctului de contact dintre lentilă și lamă. Pentru lumina reflectată, centrul este întunecat (minim) pentru că k = 1, se obține r1 = 0, diferența de drum de λ/2 este datorată numai reflexiei pe suprafața lamei (Fig.1.12.). Pentru transmisie, centrul este un maxim (luminos). Utilizarea luminii albe determină ca inelele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. 21. Secțiunea pricipală a unei prisme cu reflexie totală este un triunghi dreptunghic. 22. Aproximația gaussiană impune folosirea de fascicule înguste, puțin înclinate față de axa optic și aflate în vecinătatea acesteia. 23. Raza reflectată este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este polarizată. 25. Pentru a obține fenomenul de interferență, diferența de fază a celor două unde trebuie să se modifice în timp. TEST 3 I. Fenomenul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu. 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei: a. în centrul sferei; b. între centrul sferei și suprafața ei; c. pe suprafața sferei; d. la infinit. TEST 9 1. Unghiul unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este f = 20 cm. În fața acesteia se află un obiect la distanța de 30cm. Imaginea acestuia se formează față de lentilă la distanța. Desenați imaginea obiectului în această lentilă. 2. Rotind cu 30 0 un obiect în fața unei oglinzi plane, raza reflectată se rotește cu. 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
raza reflectată se rotește cu. 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este. B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul A) este. 4. Un om privește o piatră, sub unghiul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
nu se mai vede din cauza reflexiei totale. 4. O peliculă transparentă având grosimea d=1μm și indicele de refracție n=1,5 este iluminată normal cu lumină albă (0,4μm ≤ λ ≤ 0,76μm). Câte radiații vor fi intensificate în fasciculul reflectat? 5. Pentru a determina lungimea de undă a unei radiații se folosește o rețea de difracție având 100 trăsături pe mm. Primul maxim de difracție, pe un ecran aflat la distanța D = 2m de rețea, este plasat la de centrul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sub un unghi de incidență i = 60° pe suprafața de separare a două medii diferite. Raza trece din mediul cu indice de refracție absolut n1 = 1 în mediul cu indice de refracție absolut n2 = 3 1/2 . Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată are valoarea 2. Dacă introducem o lentilă într-un lichid al cărui indice de refracție este egal cu cel al lentilei, distanța focală a lentilei. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
oglinzi, câte una pe fiecare oglindă, și raza incidentă este. 3. O rază de lumină care se propagă pe o direcție orizontală cade pe un ecran așezat vertical. Dacă pe direcția razei de lumină se așază o oglindă plană, fasciculul reflectat este deviat cu 10 cm. Știind că distanța de la punctul de incidență pe oglindă la ecran este 10 cm, unghiul de incidență are valoarea. 4. În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: a. obiect real - imagine reală micșorată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
real ; c. transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este negativă. 4. La incidența luminii pe o suparafață de separare dintre două medii având indici de refracție diferiți, unghiul de incidență pentru care raza incidentă, raza reflectată și raza refractată au aceeași direcție, este. 5. Conform teoriei corpusculare, lumina este alcătuită din fotoni. Energia fotonilor este dată de relația. 6. Utilizându-se o fotocelulă cu catod din cesiu iluminat cu radiații de diferite lungimi de undă s-
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1. La suprafața de separație între aer și un lichid cade o rază de lumină sub un unghi de incidență i = 60°. Se produce atât fenomenul de reflexie cât și cel de refracție. Unghiul format de raza refractată și cea reflectată este de 90°. Indicele de refracție al lichidului are valoarea. 2. Un om cu înălțimea de 1,8m, care are ochii la înălțimea de 1,64m de la sol, privește într-o oglindă plană verticală situată pe un perete. Marginea inferioară
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de lentile este transformat, la ieșire, intr un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel, având diametrul mărit d. paralel, având diametrul micșorat 3. O rază de lumină se reflectă pe o oglindă plană. Unghiul dintre raza reflectată și cea incidentă este de 70°. Unghiul de incidență are valoarea de. 4. O rază de lumină venind din aer (n 1) intră în sticlă sub un unghi de incidență i = 60°, unghiul de refracție fiind r = 30°. Viteza de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o oglindă plană se depărtează cu viteza v de un obiect, imaginea obiectului în oglindă se depărtează de obiect cu viteza. 2. O rază de lumină venind din aer (naer = 1) întâlnește o suprafață plană de sticlă. Unghiul dintre raza reflectată și suprafața de separare aer-sticlă este de 40°. Unghiul de refracție este de 25° .Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 3. Imaginea unui obiect aflat la distanța de 4cm de o lentilă divergentă are mărirea liniară transversală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. TEST 39 1. Fenomenul de refracție a luminii constă în: a. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul total de maxime care se formează este. TEST 40 1. Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată în incidența Brewster este. 2. Diferența de drum dintre razele care cad sub incidență normală pe o lamă cu fețe plan paralele, de grosime e și indice de refracție n, aflată în aer, care interferă prin transmisie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
interferă prin reflexie, este. 5. Dacă distanța dintre cel de al 6-lea și al 5 lea inel luminos este 0,8 mm, distanța dintre al 19-lea și al 18-lea inel luminos al lui Newton obținute în lumină reflectată, este. 6. Lungimea de undă din spectrul vizibil pentru care se poate obsercva un maxim de difracție de ordinul 5 la o rețea de difracție cu 4000 linii/cm este. TEST 41 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este redat schematic în fig.1. Un fascicul de radiații infraroșii emis de o sursă într-o bandă largă (7800-400cm-1) este trecut printr-un dispozitiv separator de fascicul (beam splitter) care îl împarte în două. O jumătate din fascicul este reflectată iar cealaltă este transmisă. partea transmisă a fascicolului se deplasează spre o oglindă fixă pe o distanță L, acolo se reflectă și ajunge din nou la separatorul de fascicul după un drum total egal cu 2L. La fel se întâmplă
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
transmisă a fascicolului se deplasează spre o oglindă fixă pe o distanță L, acolo se reflectă și ajunge din nou la separatorul de fascicul după un drum total egal cu 2L. La fel se întâmplă și cu a doua jumătate reflectată a fascicolului, numai că oglinda mobilă poate fi deplasată înainte și înapoi pe o distanță x, încât drumul total al acestui fascicul es te de 2(L+x). recombinarea celor fascicole produce o interferență care este suma tuturor interferențelor create
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
este redat schematic în fig.1. Un fascicul de radiații infraroșii emis de o sursă într-o bandă largă (7800-400cm-1) este trecut printr-un dispozitiv separator de fascicul (beam splitter) care îl împarte în două. O jumătate din fascicul este reflectată iar cealaltă este transmisă. partea transmisă a fascicolului se deplasează spre o oglindă fixă pe o distanță L, acolo se reflectă și ajunge din nou la separatorul de fascicul după un drum total egal cu 2L. La fel se întâmplă
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
transmisă a fascicolului se deplasează spre o oglindă fixă pe o distanță L, acolo se reflectă și ajunge din nou la separatorul de fascicul după un drum total egal cu 2L. La fel se întâmplă și cu a doua jumătate reflectată a fascicolului, numai că oglinda mobilă poate fi deplasată înainte și înapoi pe o distanță x, încât drumul total al acestui fascicul es te de 2(L+x). recombinarea celor fascicole produce o interferență care este suma tuturor interferențelor create
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
În general, preeclampsia apare în procent de 3-7% din pacientele gravide și poate crește până la 25% la pacientele cu hipertensiune preexistentă. Preeclampsia apare mai frecvent în timpul primei sarcini, sarcină multiplă, molă hidatiformă sau diabet zaharat. Este asociată cu insuficiență placentară, reflectată deseori în retard de creștere fetală. Pre eclampsia este una dintre cele mai frecvente cauze de prematuritate, fiind responsabilă pentru 25% din copiii cu greutate foarte mică la naștere (< 1500 g) [10]. Semnele și simptomele de preeclampsie severă includ [11
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]