900 matches
-
s-au folosit de unele aspecte conjuncturale, ocazionale, pe care Paulescu le numește aparente, ca pretexte pentru a realiza formidabila dezbinare a bisericii creștine occidentale. Ca și în cazul primei schisme care a condus la prima mare dezbinare a bisericii, reformatorii nu s-au ridicat din punct de vedere moral deasupra lui Foție, probând fiecare în parte a fi vicios, încălcând ostentativ jurământul depus (toți erau călugări) în care se stipula la modul expres că prima îndatorire în viața unui monah
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
temelie reușind s-o dărâme. Mai mult ca atât, a călcat în picioare cerința lui Hristos care a poruncit Apostolilor să se ferească de patimi, învățând în același timp oamenii cum să se ferească de ele. Or exemplul pe care reformatorii l-au dat au „oferit lumii un spectacol dezgustător prin viciile barbare pe care uneori le-au afișat chiar ostentativ” conchide Paulescu. Pentru a fi cât se poate de convingător Paulescu recurge la o incursiune în viața, și îndeosebi în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care au determinat acești oameni, într-o conjunctură istorică dată, să comită un asemenea sacrilegiu, într-un domeniu atât de bine alcătuit și pentru care au depus jurământ de credință, unde canoanele bisericești cer ascultare și supunere. Iată modul cum reformatorii le abordează și chiar le practică în viziunea paulesciană: Viciul de nutriție, care presupune excesul alimentar și îndeosebi beția, căruia doctrina creștină îi opune postul și abstinența (mai ales pentru băuturile alcoolice), reformatorul (Luther) negându- le, are chiar îndrăzneala să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cer ascultare și supunere. Iată modul cum reformatorii le abordează și chiar le practică în viziunea paulesciană: Viciul de nutriție, care presupune excesul alimentar și îndeosebi beția, căruia doctrina creștină îi opune postul și abstinența (mai ales pentru băuturile alcoolice), reformatorul (Luther) negându- le, are chiar îndrăzneala să scrie în Tisch -Reden „cui nu-i place vinul, femeia și cântecul, rămâne nebun toată viața, dar noi nu suntem nebuni’ (Wer licht nicht wein, weib und Gesong, Der bleibt ein Narr sein
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rândurile tineretului) ca un corolar al civilizației, conduc la secătuirea fondului biologic al națiunii afectate. Ultimul aspect fiind cel mai grav este considerat în multe părți ale lumii, mai ales civilizate, ca o adevărată plagă socială. Viciul de reproducție (desfrâul). Reformatorii tratează acest aspect într-un mod total opus prescripției biblice. În timp ce Biserica Apuseană impune întregului său cler castitatea ca o pavăză împotriva desfrâului, Luther în scrierile sale spune „ să faci jurământul de sărăcie și castitate perpetuă e să vrei să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a regelui. Acest comportament, spune Paulescu, este asemănător mai degrabă cu al lui Nero - ucigașul Sf. Apostol Petru - și este departe de demnitatea unui cap al Bisericii fie ea și reformate, întrebându-se: ce-ar fi însemnat dacă și ceilalți reformatori ar fi fost regi sau împărați? Viciul de proprietate (cupiditatea și hoția) pe care Biserica le combate din toate puterile, opunându-i „sfânta sărăcie creștină”, reformatorii le încurajează conform afirmației lui Luther citată mai sus „să faci jurământ de sărăcie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Bisericii fie ea și reformate, întrebându-se: ce-ar fi însemnat dacă și ceilalți reformatori ar fi fost regi sau împărați? Viciul de proprietate (cupiditatea și hoția) pe care Biserica le combate din toate puterile, opunându-i „sfânta sărăcie creștină”, reformatorii le încurajează conform afirmației lui Luther citată mai sus „să faci jurământ de sărăcie (...) e să vrei să blestemi toată viața”. Prima reacție a fost din partea seniorilor și marilor bogătași care s-au năpustit pur și simplu asupra averilor mănăstirești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
averilor mănăstirești și domeniilor episcopale, de aici și succesul pe care reforma la avut în rândul acestora. Viciul de dominație. Orgoliului și trufiei, cu corolarul lor tirania, aspecte ale viciului de dominație cărora Biserica Creștină le opune umilința și smerenia, reformatorii nu numai că nu le găsește un remediu, ba din contra le încurajează. Însăși evoluția concepției lui Luther demonstrează acest lucru. Începe prin a face diferența între „Papa rău informat și Papa mai bine informat” speculând situația incertă în succesiunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Avea să-și încheie viața printr-o afirmație adresată Papei găsită în scrierile sale: „Trăind ți-am fost ciumă, murind voi fi moartea ta Papă” ceea ce spune destul despre atitudinea sa tiranică și scopul urmărit cu reforma sa. Nici ceilalți reformatori nu s-au dezis de acest viciu care nu rareori atingea paroxismul. Jean Calvin de pildă, considerând cuvântul său ca având autoritate infailibilă, nu suporta nici-o contradicție și nu rareori opozanții săi erau exterminați. Este cazul lui Gentilis care a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fărâmițarea acestui curent reformator și formarea a numeroase secte. - În plus a deschis calea asocierii cu societăți secrete și chiar a dat naștere Francmasoneriei, care avea să prindă contur pe teritoriul Angliei, răspândinduse apoi pretutindeni. - Nici promotorii reformei și nici reformatorii propriu ziși nu au înțeles că Biserica lui Hristos înseamnă omenirea organizată, care trebuie să fie una. N-au înțeles că omenirea trebuie să fie învățată, iar învățătorii trebuie să fie urmașii Apostolilor formați și educați în spiritul doctrinei creștine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a ucide pe tovărășii noștri. 10 - 15 dintre acești criminali și trădători au fost lichidați, iar alții, în zdrențe și flămânzi, neputând rezista mai multă vreme în Albania, au fugit în Iugoslavia”. Pentru a deteriora și cu alte „dovezi” imaginea „reformatorului de la Belgrad”, Tito este acuzat de tentativă spargerii „unității de luptă dintre popoarele grec și macedonean”. Mai mult, câteva mii de copii ce se aflau în Iugoslavia au fost predați grecilor, refuzânduse transferul lor în state că România, Ungaria sau
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cît și al oamenilor simpli, nemulțumiri concretizate în numeroase acte de revoltă. Haiducia a fost un fenomen apărut în această epocă, iar pentru stoparea ei au apărut noi mecanisme de represiune. Reformarea sistemelor punitive feudale Unul din cei mai importanți reformatori ai sistemului penal românesc a fost Nicolae Mavrocordat. Școlit în Apus, corespondînd frecvent cu filosofii și cu împărații occidentali și apreciat de sultanul Turciei, Nicolae Mavrocordat (fiul lui Alexandru Mavrocordat, zis Exaporitul sau Păstrătorul Tainelor, care a fost mare dragoman
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi aplicată, poruncind ca ele să fie închise la un om de ispravă și însurat. Iar hotărîrea ca nimeni să nu stea în arest mai mult de 4 zile fără să fie judecat îl plasează în rîndul celor mai importanți reformatori penali 248. Ceea ce este important de menționat, pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea închisorile erau întreținute fie de arestați (care își plăteau costurile detenției), fie de cetățenii milostivi, care le aduceau bani, alimente și îmbrăcăminte. Cutia milei din biserici
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
000 de deținuți anual s-a luat decizia de deființare a peste 70% din penitenciare (Decretul nr. 225/1977), rămînînd în funcțiune doar 16 închisori. Această decizie l-ar fi transformat pe Nicolae Ceaușescu într-unul din cei mai radicali reformatori penali din lume, dacă ea ar fi fost însoțită de o liberalizare a codului penal și de dezvoltarea unor sisteme alternative la detenție. Absența acestor măsuri a făcut ca populația încarcerată să crească de la un an la altul, de aceea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ghișee, din birouri și au mers pe teren pentru a constata la fața locului condițiile insalubre în care trăiau muncitorii). Și această problemă urbană (ca și alte probleme sociale) a ajuns greu pe agenda publică, fiind promovată în special de reformatorii cu vederi socialiste și principii solidariste. După al Doilea Război Mondial, devenirea orașelor franceze este marcată de eforturile de modernizare a societății. Thierry Oblet arată că modernizarea orașelor a fost astfel concepută încât să lege procesele economice de progresul social
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai era leitmotivul propovăduit de Frédéric Le Play, ci acela al tuturor filantropilor și reformatorilor sociali. Nici viața ieftină concluzionează Jules Simon în capitolul său despre locuința muncitorească -, nici coșul zilnic, nici legea agrară, nici dreptul la muncă nu sunt acelea care pot distruge sărăcia, ci întoarcerea la familie și la virtuțile vieții familiale"4
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dintre principalele motive pentru care este esențial ca muncitorii cu slujbe precare să locuiască aproape de cartierele muncitorești [...]. Această situație convine intereselor micilor meșteri tradiționali șefi ai acestor sectoare manufacturiere, dar nu și patronatului, care înțelege să raționalizeze procesul muncii, nici reformatorilor, care au înțeles că "problema socială" nu putea fi rezolvată decât printr-o schimbare radicală a modurilor de viață muncitorești"64. Urbanul împotriva orașului, habitatul împotriva locuitului; aceste formule descriu bine epoca și pot servi ca ilustrare pentru maniera de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane câștiga teren în mod substanțial. Cea de-a doua orientare concepe urbanul ca pe o trăsătură culturală esențială a societăților noastre moderne, prin urmare producerea cadrului urban este considerată o direcție determinantă a formelor de "trai laolaltă". Prelungind doctrinele reformatorilor sociali din secolul al XIX-lea despre locuința muncitorească, această orientare sugerează că politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
când sentimentul național este puternic, numeroși intelectuali sau oameni politici afirmă și dezvoltă ideea europeană, care venea oarecum în contradicție cu statul-națiune. De altminteri, în secolul al XIX-lea, proiectele despre unitatea europeană abundă în spiritualitatea continentului. Dintre acestea, proiectul reformatorului utopist Henri de Saint-Simon (1760-1825) a exercitat o mare influență în epocă, impunându-se ca o adevărată chartă-model a ideii europene în secolul naționalităților. Fiind un proiect al Statelor Unite ale Europei, el încorporează ideile liberalismului, pacifismului și utopismului într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Cum măsurau strămoșii. Metrologia medievală pe teritoriul României. București: Editura Științifică. Stoyanoff-Odoy, Martina. (1991). Die Grossfürstin Helene von Russland und August von Haxthausen. Zwey konservative Reformer im Zeitalter der russischen Bauernbefreiung (Principesa Elena a Rusiei și August von Haxthausen, doi reformatori conservatori din vremea dezrobirii țăranilor ruși). Wiesbaden: O. Harassowitz (teză susținută la Universitatea din München, 1988). Veress, Andrei. (1928-1929). Pictorul Barabas și românii (cu însemnările sale din 1833 despre viața bucureșteană). În Academia Română - Memoriile Secțiunii Literare, București, seria III, tomul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
odios, onestitate, oportun, predilecție, rapacitate, rudimentar, rutinar, sporadic, stereotipie, stupid, vigilență ș.a. Mare parte dintre neologismele folosite de jurnalist aparțin limbajului politic și ele sunt perfect adaptate sistemului limbii române: a adera, apodictic, atavism, autonomie administrativă, buget, a capitaliza, contribuabil, reformator, ingerință, integritate, justițiabil, lege organică, legiuitor, memoriu, neutralitate, a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
religioase la o formă incipientă. Această cenzură apare mai ales atunci când imaginarul panteonul specific unei religii a atins o stare de maxim și surplusul de zeități sau intermediari nu mai poate fi acceptat. În acest caz trebuie numiți toți marii reformatori ai religiei, dar voi reduce exemplele la Moise, Buddha, Isus, Mahomed, Luther. Orice încercare de reformare a religiei are drept scop cenzura unei forme de imaginar religios existente anterior. 3. Cenzura teoretică încercă să schimbe imaginea despre lume existentă anterior
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
practicii lor. Divergența dintre intenția conștientă și realizarea concretă, este un fenomen obișnuit în istoria literaturii. Zola credea sincer în teoria lui științifică despre romanul experimental, dar în realitate a scris romane profund melodramatice și simbolice. Gogol se considera un reformator social, un "geograf" al Rusiei, în timp ce, în practică, a scris romane și povestiri pline de creaturi fantastice și grotești, zămislite de imaginația iui. Este pur și simplu imposibil să punem temei pe studiul intențiilor autorului, deoarece acestea pot să nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
clasifice valorile operei literare, sau ale artei, în funcție de sistemele de valoare considerate de el "reale", "fundamentale". El poate privi artele, așa cum le privesc unii filozofi, ca forme de 'Cunoaștere primitive si inferioare, sau poate să le judece, așa cum fac unii reformatori, prin prisma presupusei lor capacități de a stimula la acțiune. El poate socoti că valoarea artelor (și mai ales a literaturii) constă tocmai în caracterul lor cuprinzător, nespecializat, în universalitatea lor. Pentru scriitori și critici, această concepție este mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ramură a învățământului. Capitolul debutează cu o diagnoză a învățământului secundar românesc interbelic, accentuând provocările la care sistemul de învățământ a trebuit să răspundă în contextul unei Românii întregite și soluțiile propuse de miniștrii instrucțiunii publice, cu relevarea rolului principalului reformator al învățământului secundar, ministrul liberal dr. C. Angelescu. Asupra a două implicații ale învățământului secundar am insistat în mod deosebit. Pe de o parte, am arătat că politica educațională liberală a alimentat o așa-zisă fascinație a intelectualismului pentru tineretul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]