710 matches
-
pentru noul mijloc. Voi insista asupra unui exemplu de școală - Institutul Tehnologic din Georgia, Georgia Tech, cu sediul În Atlanta - pentru a ilustra o astfel de abordare foarte inteligentă. G. Wayne Clough, președintele Institutului, s-a văzut efectiv nevoit să regândească sistemul de Învățământ În această lume plată. Clough a preluat președinția Institutului În 1994. „Prin anii ’60, când am ajuns la Tech ca un boboc speriat“, mi-a spus Clough, „aveau un fel de instructaj pentru studenții noi. Ni se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o treime din studenți până la data absolvirii. Clough și-a dat seama că oferind nu doar mai multă educație, ci o educație optimă, „aveam să mărim numărul de studenți care se Înscriu la noi și numărul de absolvenți“. Clough a regândit strategia de Învățământ de la Georgia Tech pe baza propriei sale experiențe de inginer. Unii dintre cei mai buni ingineri cu care colaborase de-a lungul timpului nu fuseseră neapărat străluciți ca studenți. „Știau să fie creativi În gândire“, mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să fie depășită sau considerată doar ca o simplificare. Mai degrabă avem de a face cu un continuum în care formele pur pasive și active reprezintă limite, fiecare măsură având în fapt grade diferite de activ/pasiv. Este important a regândi întregul sistem de suport social pentru a include în fiecare element al său mecanisme de activizare și responsabilizare. 4. Principiul diversificării formelor de suport sub formă de pachete complementare. Experiență de până acum a arătat că toate formele de suport
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
ciclice, managerii trebuie să apeleze la imaginația lor, să fie foarte atenți la indicatorii de slăbiciune și să facă comparații cu alte sectoare, în paralel cu consultarea experților externi sau interni ai companiei.” Schoemaker nota faptul că, dacă firmele își regândesc strategiile, pot evita să fie afectate de avalanșa de lichidări care au loc peste tot. “O strategie mai bună ar fi promovarea creșterii și, ca rezultat direct, noile afaceri. Totuși, prea des se întâmplă ca managerii să se concentreze pe
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
-ți ego-ul deoparte Doar dacă o idee pe care ai considerat-o grozavă a eșuat în a-și dovedi eficacitatea pe termen lung, nu înseamnă că ai dat greș. Înseamnă doar că ți-a scăpat ceva și ar trebui să regândești totul din trecut. Dacă tehnicile, strategiile sau politicile folosite de tine nu sunt compatibile cu standardele lumii corporatiste, nu te simți ofensat dacă îți spune cineva lucrul acesta. Ego-ul liderilor a dus la falimentul multor corporații. Deciziile corporatiste greșite au
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
examineze eficacitatea și rezultatele educării continue și a programelor de dezvoltare profesională continuă. Euroreferențialul (http://www.bmms.ro/continut/doc/ P13 Euroref.pdf) vine în ajutorul factorilor decizionali la nivel național de a organiza la bază un proces de formare profesională, regândit și reînnoit la standarde europene. Dezvoltarea profesională a specialistului din informare documentare, construirea carierei, trebuie aliniată mereu cerințelor europene. Iată competențele utile specialistului în info documentare dar și aptitudinile cerute în această activitate, în urma unor studii efectuate de către specialiștii europeni
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
relațiile dintre frați și surori cunosc acum provocări și reconfigurări semnificative, grație efectelor sociale și juridice ale noilor tehnici de manipulare genetică, de exemplu. Astfel, transsexualismul, sindromul ,,mamelor mercenare", conceperea in-vitro și dezbaterile despre posibilitatea clonării umane ne obligă să regândim relațiile tradiționale și moderne de rudenie ce au dominat și domină spațiul european 12. Un al doilea subiect clasic al antropologiei este cel referitor la practicile economice. În Occident, ele sunt gândite acum în raport cu reprezentarea clasică a economiei. Aceasta din
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
cu petrolul, dar nu are marfă suficientă! Și vrea s-o ia de la central-asiatici. Dar și aceștia s-au deșteptat și se duc singuri la talciocul european. Este corect ce susține președintele Traian Băsescu în acest sens. Trebuie să ne regândim consumurile proprii, să vedem apoi dacă nu putem importa și din altă parte, nu numai din Rusia. De ce rușii pot cumpăra de la algerieni, iar noi nu? De ce trebuie să ne intereseze factorul politic și nu vrem să negociem cu Iranul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
esențial, și de succesiune conceptuală și socială a timpului prezent, trecut și viitor. Evoluția "muncii" și a volumului, în cadrul căreia transformarea limbajului în cod este urmată de transformarea timpului, face din Memoria colectivă un ansamblu de reflecții care caută să regîndească în întregime sociologia memoriei individuale și colective. Aceasta pleca altădată de la experiența în care cadrele convergeau pentru a face să apară memoria colectivă în memoria individuală, acum este introdusă, la nivelul de trei sferturi din această operă, ideea experienței de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
asupra timpului. Principiile ultime de unificare a Memoriei colective După faza raționalistă, după faza filozofiei timpului din anii întunecați, după momentul lucrului la un cadru, apoi la celălalt și conștientizarea transformării Memoriei colective într-o operă, cînd fiecare cadru este regîndit ca posibil centru al memoriei, redactarea finală este întreruptă de deportarea lui Halbwachs; sociologul lasă totuși în urmă elemente de unificare atît pentru Memoria colectivă, cît și pentru ansamblul operei: numai că, de această dată, unificarea Memoriei colective devine problema
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Continuarea textului va dezvolta o respingere a istoriei false care, așa cum o concepe Blondel, este o istorie evenimențială a secolului al XIX-lea, făcută din date și locuri. Halbwachs pornește de la Bergson și Blondel, nu de la Cadrele sociale, pentru a regîndi dimensiunea istoriei. În Cadrele, el se folosea intens de istorie, așa cum era istoria științifică a epocii sale, istorie a cauzelor și a efectelor, a intențiilor și a rezultatelor, istoria sistemelor de valori ale grupurilor, ca la Max Weber. Marea miză
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un public care mai curând judecă decât trăiește cultura". Există o generație matură care a moștenit reflexul de a tezauriza produsele și artefactele culturale pe care generațiile mai tinere par a le ignora cu totul și poate e timpul să regândim modul cum înțelegem și valorizăm în contemporaneitate cultura - e teza principală a acestui periplu de conferințe-dezbatere în urma cărora autorul Dilemei Vechi va livra publicului larg un volum de sinteză ce va cuprinde ideile sale, împreună cu o reflecție asupra reacțiilor stârnite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ale traseului de carieră ar trebui întotdeauna luate în evidență și elementele de creativitate, inovație, atitudini proactive față de muncă și viață. Poehnell și Amundson introduc la sfârșitul anilor '90 conceptul careercraft, care exprimă metaforic capacitatea fiecăruia dintre noi de a regândi situația actuală, de a ne reinventa pe noi înșine, de a ne recrea destinul profesional (cariera). Ideile de bază asociate conceptului sunt: inovația, energia creatoare, angajamentele asumate, empowerment, implicate în căutarea permanentă a unor noi oportunități profesionale. Imaginea promovată de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Americii, iar în 1985 a editat The Post Modern Culture, o culegere de eseuri publicate în Marea Britanie. Cartea sa The Return of the Real. Art and Theory at the End of the Century oferă o nouă narațiune asupra avangardei istorice, regândind relația sa cu avangarda postbelică. După modelele "artei-ca-text" din anii '70 și "artei-ca-simulacru" din anii '80, am asista la o reîntoarcere a realului, susținând că practica artei ar fi devenit o practică a studiilor culturale. La rândul său, Benjamin H.
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
90 și la începutul secolului nostru, sub forma artei neo sau post-conceptuale, care au nuanțat articularea teoriei post-estetice a studiilor vizuale contemporane. 2.5. Arta ca teorie (critică) a artei Marcel Duchamp redefinise artistul ca fiind acea persoană capabilă să regândească lumea din perspectiva refacerii sensului prin medierea limbajului, față de acea persoană care produce obiecte vizuale manufacturate pentru plăcerea retinală 154. Alterarea identității și valorii obiectului ready-made prin schimbarea contextului perceperii în urma "alegerii" și redenumirii sale au atras atenția asupra unui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică la o viziune cosmologică, te duci de la o viziune cosmologică la una eshatologică, totul trebuie regândit într-un fel fundamental. Dar cred că pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" era prea târziu. Nu știu de ce s-a oprit; el a înțeles ceva, dar înțelegerea nu a fost așa de profundă ca să se oprească și să-și spună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a călare...”) încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu (este adevărat, cu efecte contraproductive pe termen lung) pentru cetățeanul bombardat din interior cu propagandă antiromânească, directă sau mascată. Azi situația este alta: putem regândi fenomenul receptării lui Eminescu în mod critic, în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie și varietatea mijloacelor de comunicare (inclusiv internetul) oferă oricui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și prin mine, nu atât când le citesc, cât mai ales când eu însumi produc texte. Cred că adevărata semnificație a vechiului adagiu „Cărțile se fac din cărți” acesta este: viața capodoperelor continuă prin noi și în măsura în care ne determină să regândim, să preluăm, să repovestim. Cultura este un râu cu albie când subterană, când la suprafață, format nu doar din izvorul primar, ci primind numeroși afluenți: pâraie repezi, puhoaie născute din ploi torențiale ori firicele de apă abia răzbătând de sub vreo
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mi-amintesc că și Mai am un singur dor a fost intonată de atâtea ori la înmormântările din Iași (în secolul trecut), iar Luceafărul s-a „uzat” de prea multă „întrebuințare” școlară, încât ar fi cazul să recitim și să regândim textele dincolo de asemenea circumstanțe. Ceea ce Gr. Codrescu și propune în cartea sa, ocazionată de opera unui istoric literar care nu are nici sensibilități romantice tip Ibrăileanu, nici antene călinesciene pentru „sensul clasicismului”. Grigore Codrescu îi înțelege și acceptă dreptul de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a călare...”) încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu (este adevărat, cu efecte contraproductive pe termen lung) pentru cetățeanul bombardat din interior cu propagandă antiromânească, directă sau mascată. Azi situația este alta: putem regândi fenomenul receptării lui Eminescu în mod critic, în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie și varietatea mijloacelor de comunicare (inclusiv internetul) oferă oricui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și prin mine, nu atât când le citesc, cât mai ales când eu însumi produc texte. Cred că adevărata semnificație a vechiului adagiu „Cărțile se fac din cărți” acesta este: viața capodoperelor continuă prin noi și în măsura în care ne determină să regândim, să preluăm, să repovestim. Cultura este un râu cu albie când subterană, când la suprafață, format nu doar din izvorul primar, ci primind numeroși afluenți: pâraie repezi, puhoaie născute din ploi torențiale ori firicele de apă abia răzbătând de sub vreo
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mi-amintesc că și Mai am un singur dor a fost intonată de atâtea ori la înmormântările din Iași (în secolul trecut), iar Luceafărul s-a „uzat” de prea multă „întrebuințare” școlară, încât ar fi cazul să recitim și să regândim textele dincolo de asemenea circumstanțe. Ceea ce Gr. Codrescu și propune în cartea sa, ocazionată de opera unui istoric literar care nu are nici sensibilități romantice tip Ibrăileanu, nici antene călinesciene pentru „sensul clasicismului”. Grigore Codrescu îi înțelege și acceptă dreptul de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de termeni sunt legați de identificări precum civilizat/barbar, vestic/oriental, democratic/despotic sau rațional/irațional.182 CAPITOLUL 2 Identitatea, concept central în abordarea constructivistă Apariția numeroaselor mișcări naționalist-separatiste odată cu sfârșitul Războiului Rece a forțat specialiștii din relațiile internaționale să regândească statutul teoretic al identității (și culturii) în afacerile internaționale. În timp ce majoritatea curentelor principale din teoria relațiilor internaționale au recunoscut cu greu importanța identității, drept categorie analitică, abordările reflectiviste, constructiviste, postpozitiviste, postmoderniste, poststructuraliste și feministe și-au preluat energia dintr-un
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mondială contemporană.226 Există multă confuzie, iar această confuzie contribuie la lipsa consensului cu privire la acest subiect. Pluralitatea definițiilor și abordărilor identității se intersectează cu "angajamentele" epistemologice și metodologice predominante din disciplina relațiilor internaționale, fapt ce demonstrează că acest concept trebuie regândit și reanalizat pentru a putea servi obiectivelor de cunoaștere specifice disciplinei academice a relațiilor internaționale, altfel ar putea fi cauza problemelor care decurg dintr-o înțelegere prea îngustă (în acest sens Barry Buzan atrăgea atenția că un concept simplist constituie
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în principal prin intermediul dezbaterilor generale din relațiile internaționale, poststructuraliștii au fost angajați în aceste dezbateri încă din 1980. Deși au avut o atitudine critică la adresa politicilor de securitate vestice, post-structuraliștii din perioada Războiului Rece au menținut deschisă posibilitatea de a regândi securitatea și nu s-au confruntat cu o criză a abordării tradiționale în momentul în care Războiul Rece s-a încheiat. Pentru poststructuraliști sfârșitul Războiului Rece nu a reprezentat un meta-eveniment astfel încât să le pună sub semnul întrebării asumpțiile analitice
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]