896 matches
-
din cultura românească, Cantemir și Eminescu. Am prezentat la unul din Congresele Leibniz, studiul Cantemir și Leibniz, reușind să fac niște legături pe linia preocupărilor comune și pentru logică și pentru cunoaștere, dar cea mai reușită mi s-a părut regândirea a ceea ce este structural nou în conceperea spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
studiul Cantemir și Leibniz, reușind să fac niște legături pe linia preocupărilor comune și pentru logică și pentru cunoaștere, dar cea mai reușită mi s-a părut regândirea a ceea ce este structural nou în conceperea spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri, sunt în artă, deci sunt 35 obiective, ontologie, și lumile posibile care vin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din cultura românească, Cantemir și Eminescu. Am prezentat la unul din Congresele Leibniz, studiul Cantemir și Leibniz, reușind să fac niște legături pe linia preocupărilor comune și pentru logică și pentru cunoaștere, dar cea mai reușită mi s-a părut regândirea a ceea ce este structural nou în conceperea spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
studiul Cantemir și Leibniz, reușind să fac niște legături pe linia preocupărilor comune și pentru logică și pentru cunoaștere, dar cea mai reușită mi s-a părut regândirea a ceea ce este structural nou în conceperea spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri, sunt în artă, deci sunt 35 obiective, ontologie, și lumile posibile care vin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de competență, cu referire la competențele care dau profilul unui bun manager școlar. De curând, acest concept s-a situat în centrul atenției specialiștilor implicați în politicile curriculare și în proiectarea curriculum-ului pentru învățământul preuniversitar. Astfel, a apărut necesitatea regândirii modelului de proiectare, în concordanță cu scopurile și cu specificul noului tip de școlaritate, precum și în acord cu dimensiunile noutății menționate anterior care ar trebui să caracterizeze curriculum-ul de liceu. Centrarea demersului de proiectare curriculară pe obiective a devenit
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în țară și străinătate) și circulația documentelor * Participarea la viața comunității * Formarea personalului * Ședințe de informare în urma mobilităților Aprecieri referitoare la beneficiari/utilizatori * Structura acestora * Caracteristicile lor * Așteptări * Serviciile oferite * Răspunsuri la nevoile exprimate * Raporturi cu utilizatorii Statisticile material de regândire și reorganizare a activității serviciilor / bibliotecii * Întocmirea statisticilor și interpretarea lor * Ce îmbunătățiri se pot face pentru o desfășurare mai bună a activității 154. Punctați planul managerului privind gestionarea timpului și delegarea responsabilităților! R: În vederea utilizării eficiente a timpului, managerul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
prin comasarea unor biblioteci de catedră. Fond total (oct 2007): 83.102 unități bibliografice • Biblioteca Facultății de Filosofie (1963, 1990) http://www.bcu-iasi.ro/fil Prin reorganizarea sistemului de învățământ după 1990, se deschide o altă filială cu perspectiva de regândire a colecțiilor. Fond total (oct 2007): 57.481 de volume de cărți și publicații periodice Se pot remarca doi sau mai mulți ani în dreptul unor biblioteci. Aceștia indică momente în evoluția bibliotecii respective (reorganizări, comasări etc.) Paginile Web prezentate în
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
MEBDIGIT (reconversia prin scanarea tuturor fișelor din cataloagele tradiționale ale bibliotecii) • Începerea digitizării documentelor • Colaborări între specialiști la nivel național și internațional Construirea noului depozit atât de necesar bibliotecii, dar și consolidarea vechiului imobil, împiedică instituția ieșeană la o nouă regândire spațială. Este o problemă financiară care nu pare să se rezolve foarte curând, sumele necesare fiind tot mai mari. Prefațând lucrarea Biblioteca, de la tradiție la modernitate, coordonată de Nicoleta Marinescu, apărută la Iași în 1999 la editura Astel Design, Jean
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
cu organizarea primei ediții a Olimpiadei de iarnă din 1924 la Chamonix, în turismul montan s-a înregistrat o adevărată revoluție prin răsturnarea de raporturi între turismul de vară și cel de iarnă în favoarea acestuia din urmă, ceea ce a determinat regândirea completă a modului de amenajare a stațiunilor montane. Astfel, mărimea și amplasarea acestora sunt strâns legate de capacitatea instalațiilor de transport pe cablu. Mai mult, se apreciază chiar că trebuie mai întâi construită linia de telecabine, telescaune și teleschiuri și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
școală, prin directa implicare a elevului și mobilizarea efortului său cognitiv, profesorul Ioan Cerghit afirmă: “Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid (...) Ea nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei Învățământului de toate gradele. În fond creația În materie de metodologie Înseamnă o necontenită căutare, reînnoire și Îmbunătățire a condițiilor de muncă În instituțiile școlare.”
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
articol publicat pe 3.05.2015 pe www.sisa.ro 22 Neacșu Steluța Mădălina (fondator Agrointelligence SISA), Cine ne va hrăni?, articol publicat pe 3.05.2015 pe www.sisa.ro 23 Idem. 24 E. Carr, Conceptualizare postmodernă, aplicații moderniste: Regândirea rolului societății în securitatea alimentară, politica alimentară, 31 (2006), pp. 14-29. 25 FAO, Declarația de la Roma privind securitatea alimentară mondială și Planul de acțiune WFS. Summit-ul Mondial alimentation, 13-17 noiembrie 1996, Roma. 26 S. Broca, Insecuritate alimentară, Sărăcie și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
noul conflict al ideologiilor. Cartea conține și un consistent capitol despre cazul Charlie Hebdo. În curând, va apărea și prima carte consacrată exclusiv subiectului amintit. Ea va fi coordonată de Sorin Bocancea și va avea ca titlu Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (Editura Adenium, Iași, 2015). 176 Mihai Neamțu, ,,Parisul terorii: alienare multiculturală, eșec republican sau Jihad islamo-fascist?", www.contri butors.ro (site accesat în 8 februarie 2015). 177 Ibidem. 178 Ibidem. 179 Ibidem. 180 Ibidem. 181 A
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
etc, b) dezvoltarea spirituală, morală, socială și culturală a comunitații În care se integrează școala: valori promovate, oportunități și implicare În activități extracurriculare etc. că școala ar trebui să ofere șanse egale pentru toți la exprimare și succes, ceea ce presupune regândirea raportului dintre cooperare și competiție și recompensele puse În joc. d) Satisfacerea nevoilor speciale, pentru elevii vulnerabili fiind necesară satisfacerea unui climat de securitate. Strategiile de combatere a violenței școlare au abordat diferit fenomenul, În funcție de specificul cultural, de tipul de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Socrate, sau ale lui Platon cu sine însuși, cu argumente, contraargumente, el abținându-se de a da răspunsuri și soluții definitive. Cultivă, ca și Socrate, importanța formulării întrebărilor. Platon rămâne, constant, filosof al ideilor, adeptul unui sistem de gândire și regândire a ideilor abordate, pe care le repune mereu în discuție prin dispute uneori incisive. Este influențat de ideile polimorfismului sexual ale celui de-al doilea dascăl al său, Cratylos, discipol al lui Heraclitus, după cum reiese din dialogurile Lysis 213a, Republica
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o formă ce este de cele mai multe ori una artistică. Ideea ține de creație și inovație și nu poate fi exprimată decât în și prin artă. Ideea înseamnă noi lărgiri ale imaginației și creației, o nouă punere în formă sau o regândire a realității. Prin idee, se oferă o dimensiune meditativă artelor vizuale și duce la contemplare. 2. Determinarea ontologică a picturii Când vorbim de un obiect pictat, nu putem să-i atribuim și reprezentarea, întrucât ea ține de un anumit context
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
filmului, anumite obiecte externe (apartul de fotografiat, negativul etc.) devin termeni esențiali în înțelegerea constituentă a operei finale. Însă, instrumentele tehnice de redare a operei nu elimină sau nu afectează construcția operei, ci facilitează creația artistică. Implicațiile lor necesită o regândire și o redefinirea a noțiunii de creație. Acest lucru nu duce la o separare a elementelor din cadrul compoziției operei de procesul creativ al artistului, ci evidențiază o nouă abordare a artistului în încercarea sa de a reda forme de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
parteneriat între școală, familie și comunitate se impune cu o tot mai mare acuitate, întrucât el ar putea avea drept principal beneficiu realizarea unei unități între aceste influențe atât de diverse. Dar încercarea de a îndeplini acest obiectiv presupune o regândire a atribuțiilor școlii, care, pe lângă rolul de a exercita asupra tinerei generații o influență educativă sistematică, îl are și pe acela de a selecta aceste influențe multiple și de a le conferi o tentă educativă, pentru a încerca să unifice
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
prestației până la terminarea ei. Într-o organizație productivă ea include aspectele tehnice, economice și umane ale fabricației; adică fabricația sau exploatarea, controlul tehnic de calitate, întreținerea și repararea utilajelor, producția auxiliară. Mai nou, activitatea de producție se asociază cu o regândire a sensului calității produsului, calitatea nemaiînsemnând conformitatea strictă a produselor la standardele stabilite, ci și conformitatea lor la nevoile consumatorilor. Calitatea nu mai este consecința directă a procesului de fabricație, ci a întregului proces de dezvoltare a produsului. Extrem de importantă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îi ajută pe subordonați să atingă potențialul maxim, el contribuie la dezvoltarea psihologică a angajaților; prin intermediul ei se leagă nevoile curente ale individului cu misiunea organizației; se obține prin mentorat, coaching); - stimularea intelectuală (liderul furnizează idei noi pentru a determina regândirea și reevaluarea celor vechi, el dezvoltă gândirea și imaginația subordonaților, crește capacitatea acestora de a‑și accepta propriile credințe și valori, dezvoltă capacitatea subordonaților de a formula soluții noi, originale la problemele cu care se confruntă). # Cea de‑a treia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
integrare pe verticală la organizații dependente de exterior și cu furnizori intermediari, scăderea securității postului, corelată cu creșterea considerabilă a slujbelor temporare și o proporție mai mare de femei pe piața muncii, extinderea muncii la distanță etc. au atras necesitatea regândirii participării dintr-o perspectivă sistemică. Concomitent, exact aceleași fenomene enumerate mai sus au ridicat noi și noi probleme teoretice în fața cercetătorilor, aducând în prim-planul activității practice obstacole aproape de netrecut. Poate fi învinsă rezistența oamenilor la schimbare? Pot fi contracarate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele mai riscante care ar conduce la escaladarea conflictului și nu la rezolvarea lui. Strategia de tip eliberator cuprinde: conturarea problemei (de exemplu, căutarea unei alte rețele de distribuire); căutarea unui alt interlocuitor interșanjabil (un alt client, un alt prestator); regândirea manierei de trecere spre ceea ce solicităm. Strategia de tipul recurgerii la o a treia parte vizează: solicitarea unei persoane respectate de ambele părți; solicitarea unei autorități morale; solicitarea unei autorități ierarhice sau juridice; căutarea unui aliat (coalizarea). Strategia de tip
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
statică, prin operele și modelele sale simplificate de structuri comportamentale individuale sau colective (patterns, În terminologia lui Benedict) ipostaziate, și nu În acțiunile ei concrete și În funcționarea sa reală. Deși tezele culturalismului, care au reînnoit practica etnografică printr-o regândire a disciplinei, au făcut obiectul unor critici dure (inclusiv Înainte de 1960, din partea structuraliștilor, cu excepția lui Claude Lévi-Strauss) și cu toate că li s-a opus argumentul că personalitatea se formează În egală măsură reacționând Împotriva etosului de grup și integrându-l, temele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
majoritate mai multe sensuri. S-a remarcat în acest context faptul că frecvența în vorbire a acestor elemente este direct proporțională cu numărul sensurilor pe care le întrunesc. De altfel, analiza producerii sensului conduce la aceeași idee, dar și la regîndirea polisemiei în legătură cu variația sensului în discurs. Fenomenul nu privește numai cuvintele pline, ci privește orice morfem lexical autonom, cum se poate observa din modalitățile actualizării. Deoarece polisemia apare ca o consecință normală, observabilă la marea majoritate a unităților lexicale, ea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale filosofiei. Trecerea lui Eminescu printr-o baie heideggeriană devine imperativă. O mai propusese, înaintea lui Theodor Codreanu, Svetlana Paleologu-Matta în lucrarea sa din 1988 Eminescu și abisul ontologic, prima de acest gen în care se surprinde "uluitoarea asemănare a regândirii ființei la Eminescu și Heidegger, în perspectiva diferenței ontologice" (p. 44). Cartea lui Th. Codreanu este nu numai o prelungire a acestui demers, dar și o certificare, încă una, a celui mai potrivit mod de exegeză eminescian. În lucrarea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noumenul, calea de acces către el fiind conștiința individuală, lucru de neconceput în sistemul de referință kantian. La noumen, nici un fel de conștiință umană nu are acces. Eminescu are apetența uriașă a cugetătorului care vrea să meargă până la capăt în regândirea ființei". De asemeni, el posedă conștiința individual și generic ontologică potrivit căreia fiecare om încearcă refacerea universului; cu atât mai mult geniul, care ctitorește "un complex de euri". Autorul trăiește convingerea că "poetul aduce în gândirea europeană mesajul ontic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]