1,354 matches
-
atribut de complinire • atribut descriptiv. Într-o legătură relativă cu gradul de implicare în procesul de actualizare a sferei semantice a regentului și, derivând de aici, cu gradul de solidarizare cu regentul, în structura enunțului, atributul poate fi solidar (cu regentul) sau izolat. Sunt, în general, solidare primele patru categorii de atribute. Este izolat atributul descriptiv. ATRIBUTUL CALIFICATIV (DE CALIFICARE)TC " ATRIBUTUL CALIFICATIV (DE CALIFICARE)" Determină substantive: „Cu pene albe, pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular...” (G.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează, atributul de calificare trece în prim-planul interpretării lingvistice o caracteristică dominantă, obiectivă sau subiectivă, a realității extralingvistice către care trimite termenul regent. Sub aspect semantic, atributul calificativ particularizează regentul din patru perspective principale: - a unei însușiri calitative intrinseci (formă, culoare, dimensiune, structură, conținut etc.): „Pe drumuri ce îngână trăinicia Amurg și ghindă, frunze roșii cad.” (L. Blaga, 243), „Un coșmar fără limite ar fi un coșmar zadarnic...” (O. Paler
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Viața..., 158) și pronume: „Nu poate înainta cu folos decât acela care știe ca să se... oprească.” (M.Codreanu, 195) Prin sfera semantică a termenului (grupului de termeni) care realizează această variantă funcțională, atributul de identificare atribuie „obiectului” interpretat lingvistic prin regent o anumită identitate, în desfășurarea raportului general-particular, care face posibilă recunoașterea lui de către amândoi protagoniștii actului lingvistic (vorbitorul și interlocutorul). * Sub aspect semantic, atributul de identificare particularizează regentul prin: a. interpretarea lingvistică a unor conexiuni extrinseci: „Cu săgeata-i otrăvită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează această variantă funcțională, atributul de identificare atribuie „obiectului” interpretat lingvistic prin regent o anumită identitate, în desfășurarea raportului general-particular, care face posibilă recunoașterea lui de către amândoi protagoniștii actului lingvistic (vorbitorul și interlocutorul). * Sub aspect semantic, atributul de identificare particularizează regentul prin: a. interpretarea lingvistică a unor conexiuni extrinseci: „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236), „Tinere care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pân-apune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexicală: „Deasupra casei tale ies / Și azi aceleași stele.” (M. Eminescu, I, 186) • posesia (atributul indică posesorul): „ -Și de ce Otilia, mă rog, e averea Otiliei?” (G. Călinescu, E.O., 259) • apartenența (atributul indică întregul la care aparține partea exprimată prin regent): „În ochii lunganului stăruie o părere de rău.” (E. Barbu, 231), „O, voi ajunge, voi ajunge / vreodat’ pe malul / acelei mări pe care azi / o simt / dar nu o văd?” (L. Blaga, 20) • înrudirea: „Din sfera mea venii cu greu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ieri seara un atac infam a fost îndreptat în contra directorului nostru, d. Constantin Mihăilescu, în Piața Teatrului”. (I.L. Caragiale, II, 62), „Amicul meu răsuflă, scoate batista și se șterge de sudoare...” (I.L. Caragiale, II, 228) • „obiectul” unei caracteristici absolutizate prin regent: „E de la sine înțeles că realismul în înțelesul lui profund nu exclude diversitatea formelor și nici înnoirea.” (G.Călinescu, C.O., 269), „ Iar imobilitatea lui devenea și mai înfricoșătoare din pricina mișcărilor pupilei...” (O. Paler, Viața..., 198) etc. Când rolul preponderent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înfricoșătoare din pricina mișcărilor pupilei...” (O. Paler, Viața..., 198) etc. Când rolul preponderent în dezvoltarea planului semantic îl are termenul (grupul de termeni)-atribut, procesul de identificare se realizează din mai multe perspective: • a unei caracteristici distinctive, intrinsecă obiectului exprimat prin regent (formă, culoare, dimensiuni, structură etc.): „Rămâne boierul cel bătrân, n-ai grijă, făcu Serafim Mogoș.” (L. Rebreanu, 279), sau extrinsecă (expresie a unei destinații, consecință a desfășurării unei acțiuni etc.): „Am chei pe toate ușile-ncuiate.” (T.Arghezi, 92) Observații: Trăsătura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Serafim Mogoș.” (L. Rebreanu, 279), sau extrinsecă (expresie a unei destinații, consecință a desfășurării unei acțiuni etc.): „Am chei pe toate ușile-ncuiate.” (T.Arghezi, 92) Observații: Trăsătura distinctivă se poate detașa, autonomizându-se ca substantiv și ocupând în sintagmă poziția de regent; substantivul principal i se subordonează, realizând funcția de atribut, expresie a „obiectului” caracterizat de regent: „Numai că hoțomanul de Pavăl mi-a făcut-o.” (I. Creangă, 71) • a raportului obiect - clasă de obiecte: „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiuni etc.): „Am chei pe toate ușile-ncuiate.” (T.Arghezi, 92) Observații: Trăsătura distinctivă se poate detașa, autonomizându-se ca substantiv și ocupând în sintagmă poziția de regent; substantivul principal i se subordonează, realizând funcția de atribut, expresie a „obiectului” caracterizat de regent: „Numai că hoțomanul de Pavăl mi-a făcut-o.” (I. Creangă, 71) • a raportului obiect - clasă de obiecte: „Tot alte unde-i sună aceluiași pârău, La ce statornicia părerilor de rău?” (M. Eminescu, I, 127), Observații: Când se realizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de unii dintre ei.” (M. Preda, Viața, 218) „Nimic din ale tale nu te mărginește / nici chiar frumusețea ta.” (L. Blaga, 277), „Simțise în seara aceea neliniștea sfârșitului de martie.” (E. Barbu, 80) Observații: Sensul partitiv îl concretizează, de fapt, regentul. Termenul-atribut este expresia întregului, motiv pentru care în interiorul relației de interdependență, predicatul cu el se acordă în gen și număr: „Nemâncați, o parte din camarazii mei s-au năpustit asupra farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371) • a raportului abstract-concret; atributul înscrie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență, predicatul cu el se acordă în gen și număr: „Nemâncați, o parte din camarazii mei s-au năpustit asupra farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371) • a raportului abstract-concret; atributul înscrie într-o direcție concretă conținutul semantic abstract și pluridirecțional al regentului: „Libertatea conștiinței este subminată de pervertirea morală a omului.” Observații: În mod frecvent, atributul de identificare concretizează planul semantic abstract al unor substantive cvasidesemantizate: fapt, motiv sau al unor pronume demonstrative: acela, aceea și nehotărâte: tot. Substantivul (pronumele) regent funcționează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al regentului: „Libertatea conștiinței este subminată de pervertirea morală a omului.” Observații: În mod frecvent, atributul de identificare concretizează planul semantic abstract al unor substantive cvasidesemantizate: fapt, motiv sau al unor pronume demonstrative: acela, aceea și nehotărâte: tot. Substantivul (pronumele) regent funcționează ca o simplă punte de legătură, care asigură articularea enunțului lingvistic în dezvoltarea unei relații sintactice, mai ales când unele funcții sintactice au structură propozițională: „Curios, Pascalopol lipsea sistematic din aceste scene, ceea ce se explica, spunea Otilia, prin faptul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu e numai aceea de a fi abjurat.” (O.Paler, Galilei, 78) „Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de Semilună.” (M. Eminescu, I, 146) • a denumirii obiectului exprimat prin regent (atributul denumirii): „Moștenitor eu sunt al iernii / Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, 364), „...Satul Humulești, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii ca alte sate.” (I. Creangă, 47
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume: „ - Doamne! bine-ți mai șede, jupânișică; parcă ești una de-a noastră.” (I.Creangă, 101) * Prin planul semantic al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează, atributul de clasificare detașează dintr-o clasă de „obiecte” (spre care trimite regentul, prin conținutul său lexical) o anumită subclasă, aceasta, individualizată printr-o anumită trăsătură distinctivă (descrisă de termenul-atribut): „În aceste păduri mai cresc și alți arbori rășinoși, ca: pinul...” (Flori, 7) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, atributul de clasificare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multiplu: „Modul infinitiv este forma nominală a verbului, definind semnificația lui ca proces de acțiune, de devenire, de stare, fără s-o actualizeze în raport cu categoriile timp, persoană și număr.” (I. Iordan, Vl. Robu, 474) ATRIBUTUL DE COMPLINIRETC "ATRIBUTUL DE COMPLINIRE" Regentul poate fi: • un substantiv de proveniență verbală (infinitiv lung, supin): „Orice ridicare-a mânii / nu e decât o îndoială mai mult.” (L. Blaga, Poezii, 89) • un substantiv al cărui plan semantic se caracterizează printr-o trăsătură semantică specifică verbului, dinamismul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul de agent - (i,ă) tor: „Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida.” (E. Barbu, 333) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic deschis de regent, ca expresie a unei limite exterioare a acțiunii (stării) exprimată, substantival, prin planul semantic al regentului. În legătură cu planul semantic lexico-gramatical al termenului regent, atributul de complinire descrie mai multe perspective, corespunzând la diferite funcții sintactice: - a subiectului: „De mine au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic deschis de regent, ca expresie a unei limite exterioare a acțiunii (stării) exprimată, substantival, prin planul semantic al regentului. În legătură cu planul semantic lexico-gramatical al termenului regent, atributul de complinire descrie mai multe perspective, corespunzând la diferite funcții sintactice: - a subiectului: „De mine au nevoie până la apariția altuia cu un dosar mai bun.” (P.Sălcudeanu, 217) - a complementului, • direct: „Vederea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai grasă, ședea tot în cușca ei de sticlă, înaltă, așezată pe un postament de lemn, de unde pândea tot localul.” (E.Barbu, 90) În desfășurarea raportului general-particular, atributul descriptiv nu mai restrânge, din vreo perspectivă, sfera semantică a substantivului (pronumelui) regent, așa cum fac celelalte atribute. Întemeindu-se pe o relație sintactică, în care caracterul de determinare este slăbit, atributul descriptiv introduce în enunț componente semantice care descriu în sine obiectul spre care trimite regentul, fără a-l individualiza în interiorul raportului obiect-clasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vreo perspectivă, sfera semantică a substantivului (pronumelui) regent, așa cum fac celelalte atribute. Întemeindu-se pe o relație sintactică, în care caracterul de determinare este slăbit, atributul descriptiv introduce în enunț componente semantice care descriu în sine obiectul spre care trimite regentul, fără a-l individualiza în interiorul raportului obiect-clasă de obiecte. Din acest punct de vedere (al raportului obiect-clasă de obiecte), „obiectul” spre care trimite termenul regent este deja individualizat, prin alte atribute, mai ales prin atributul de identificare, prin articol hotărât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiect-clasă de obiecte. Din acest punct de vedere (al raportului obiect-clasă de obiecte), „obiectul” spre care trimite termenul regent este deja individualizat, prin alte atribute, mai ales prin atributul de identificare, prin articol hotărât sau prin însăși natura lexico-gramaticală a regentului (substantiv propriu sau pronume). Această particularitate a atributului descriptiv, de a exprima sintactic o trăsătură semantică a regentului fără consecințe în procesul de individualizare, face posibilă sinonimia relației de dependență din care rezultă cu o relație de coordonare copulativă: „Cele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regent este deja individualizat, prin alte atribute, mai ales prin atributul de identificare, prin articol hotărât sau prin însăși natura lexico-gramaticală a regentului (substantiv propriu sau pronume). Această particularitate a atributului descriptiv, de a exprima sintactic o trăsătură semantică a regentului fără consecințe în procesul de individualizare, face posibilă sinonimia relației de dependență din care rezultă cu o relație de coordonare copulativă: „Cele citite trec ca niște coji moarte în buzunarul memoriei, de unde ies la iveală apoi tot în aceeași formă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principiului acordului, fie principiului recțiunii, în funcție de unitățile lexico-gramaticale prin care se realizează atributul. Acordul orientează flexiunea când atributul se realizează prin adjectiv calificativ, adjectiv pronominal și prin participiu; acordul în gen și număr al acestor unități lexico-gramaticale cu substantivul (pronumele) regent se impune ca marcă distinctivă a identității lor sintactice de atribut: „Și cum vin cu drum de fier / Toate cântecele pier Zboară păsările toate / De neagra străinătate.” (M. Eminescu, I, 182) „Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Zboară păsările toate / De neagra străinătate.” (M. Eminescu, I, 182) „Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă.” (M. Eminescu, P.L., 5) Recțiunea orientează flexiunea când atributul se realizează prin substantiv sau pronume. Regentul impune termenului-atribut cazurile: • nominativ 43: „Este un conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mă caute.” (A.E. Baconsky, 133) Articolul Uneori, atributul realizat prin „dativul posesiv” al pronumelui personal sau reflexiv se distinge de complementul indirect pe baza articulării unui substantiv din enunț care își manifestă astfel în planul expresiei poziția sa de regent al pronumelui. În enunțul: „Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă/ Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu, I, 92), pronumele mi (și-nlănțuindu-mi) funcționează ca atribut pentru substantivul-regent gâtul, articulat cu articol hotărât iar pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna articulat: „Toate turmele pământului au aureole sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia, 94) Dintre elementele relaționale, adverbul întrebuințat prepozițional cât marchează realizarea atributului ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]