587 matches
-
stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine. O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: "sarmis et getusa" din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
mai ales prin măsurile represive luate, s-a produs o adevărată emulație, asemănătoare celei din perioada 1848-1849, însoțită de un puternic ecou internațional, a crescut riscul unor frământări politice naționale, împăratul Franz Joseph a suspendat procesul intentat semnatarilor la Tabla Regească din Târgu-Mureș. Relația amoroasă pe care a avut-o cu Anica Mureșan și faptul că cei doi se afișau în public, a stârnit gelozia unor preoți celibatari, între care s-a remarcat profesorul Timotei Cipariu. Acesta i-a scris în
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
neamul." Pregătirea tipografică a "lexiconului colossian" s-a complicat pe parcurs prin moartea lui Vasile Coloși în 1814, apoi a lui Ioan Piuariu-Molnar în 1816, în fine, prin imixtiunea în redactarea lexiconului a canonicului orădean Ioan Corneli, impusă de Locotenența Regească a Ungariei. În anul 1819 Ioan Corneli abandonează lexiconul, care în acel moment părea că se află într-o situație fără ieșire. În același an 1819, Petru Maior scoate de sub tipar "Orthographia Romana sive Latino-Valachica, una cum clavi, qua penetralia
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
interioară, cât și prin cea exterioară. Ideea edificării unei case de cultură în Târgu Mureș a apărut în anul 1907. Primarul orașului, György Bernády, o personalitate erudită și ambițioasă care a susținut permanent modernizarea orașului, a convins Consiliul Orașului Liber Regesc să aprobe acest proiect. Idea a venit datorită unui proiect național în cadrul căruia guvernul de la Budapesta a alocat credite pe termen lung pentru orașele mici și mijlocii cu scopul construirii centrelor de cultură la împlinirea de 40 de ani de la
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
arpadiană putem presupune că zona Mureșului era printre primele zone ocupate din Ținutul Secuiesc. Majoritatea bisericilor romanice pe pacursul secolelor erau lărgite sau transformate. În 1616 Tamás Borsos, primarul orașului, primise de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, rangul de oraș liber regesc (în ) și totodată atunci sa fixat și numele unguresc de Marosvásárhely. În 1709 a izbucnit o epidemie de holeră care a pustiit orașul Târgu Mureș și împrejurimile din Scaunul Mureș. Potrivit datelor în localitate au murit 3 500 de oameni
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
farmaceutice, organizează și coordonează cercetarea științifică și cooperarea națională și internațională în domeniile științei și pregătirii universitare și postuniversitare medico-farmaceutice. Universitatea își are obârșia în anul 1565 când Dieta Transilvaniei a hotărât înființarea unui colegiu de medicină în orașul liber regesc Cluj. Pentru garantarea unei stabilități a instițutiei cât și pentru prestigiu, au fost aduși din Elveția și Franța oameni competenți la catedrele colegiului. Printr-un decret din 12 mai 1581, s-a decis înființarea unui colegiu iezuit, condus și administrat
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303979_a_305308]
-
școala primară în satul natal, iar în perioada 1860-1868 gimnaziul și liceul la Timișoara. Între 1869-1872 studiază dreptul la Facultatea de Drept din Budapesta ( - actual ELTE-ÁJK). După absolvire și o perioadă de practică își susține examenul de avocat la Tabla Regească din Budapesta. Nu s-a căsătorit niciodată și nu a avut urmași. În 1874 a revenit în Timișoara, unde a profesat ca avocat până în 1910. În paralel, între anii 1885-1896 a fost director al băncii "Timișana". În 1926 a revine
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
răscumpărat de aliații săi. După rezolvarea diferendelor cu numeroșii săi oponenți din Ungaria, Ioan de Hunedoara a condus o expediție punitivă împotriva prințului serb, care a fost nevoit să accepte condiții de pace foarte aspre. În 1450, în orașul liber regesc "Pozsony", (citește Pojoni; astăzi Bratislava), Ioan de Hunedoara a negociat cu Frederic al III-lea termenii predării lui Ladislau al V-lea, dar nu au ajuns la un acord. Mai mulți dușmani ai săi l-au acuzat de o conspirație
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
Marian. Aici își găsise dealtfel adăpost și Simion Bărnuțiu, cei doi mai tineri oponenți ai episcopului Lemeny fiind legați printr-o trainică prietenie. La 11 noiembrie 1845 Vasile L. Pop a început o nouă carieră, devenind „cancelist” (practicant) la „Tabla Regească” (Curtea de Apel) din Tg. Mureș. Înscrierea sa a întâmpinat anumite dificultăți. Maghiarii din Transilvania îl apreciau pe episcopul Lemeny, care ducea o politică de creștere a importanței limbii maghiare în școlile Blajului și, în consecință, nu îi priveau cu
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
din Cluj-Mănăștur să participe la repunerea acestuia în drepturile sale. Potrivit unui document emis de către regele Matia Corvin la data de 22 septembrie 1467, în această perioadă Racovița(sau cel puțin o parte din ea) se afla in posesia judelui regesc al Scaunului Cincului, Ioan de Morgondal și a fiului său Mihai, posesie confirmată în 5 mai 1472. Cum aceștia au făcut parte dintr-un complot organizat împotriva regelui la 18 august 1467 la Cluj, ei au fost scoși din drepturile
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
pentru sprijinul acordat domnitorului muntean. Drept urmare se înregistrează o foamete cumplită urmată de ciumă care a decimat populația. În secolul al XVII-lea, satul este meționat în documente ce atestă tranzacțiile cu terenuri între diverși „domni de pământ” și slujbași regești. Astfel, în 1622 principele calvin Mihai Apafi I donează anumite părți din sat lui Ștefan Thorma de Csiksekerestur și lui Ladislau Thuri de Mihalyfalva. Paralel cu donațiile regale continuă și vânzările și amanetările mijlocite între diferiți nobili și slujbași regali
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Mihai Apafi I donează anumite părți din sat lui Ștefan Thorma de Csiksekerestur și lui Ladislau Thuri de Mihalyfalva. Paralel cu donațiile regale continuă și vânzările și amanetările mijlocite între diferiți nobili și slujbași regali, câțiva dintre ei fiind: judele regesc al Sibiului, Daniel Malymer; Deak Ambrus din Lipova; Daniel Crosontzky și notarul Iohan Russi. După ocuparea Budei în 1686 și a victoriei de la Mohács din anul următor, prin prevedrile tratatului încheiat între împaratul Austriei, Leopold I și principele Transilvaniei Mihai
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
tronul Tebei este ocupat de Creon. Regele dispune să se organizeze cu pompă înmormântarea lui Etéocle, apărătorul cetății. Pentru celalalt fiu al lui Oedip, Polinice - venit cu oaste străină să cucerească cetatea - se interzice chiar simpla înmormântare. Împotriva asprului ordin regesc, înfruntând pericolul pedepsei cu moartea, se ridică Antigona, sora celor doi luptători. În mare taină, ea predă pământului trupul lui Polinice, îndeplinind astfel obilgația ce i-o reclamă, potrivit obiceiului, legătura de sânge cu cel mort. Fapta Antigonei a fost
Antigona (Sofocle) () [Corola-website/Science/311344_a_312673]
-
unui accident produs prin armă de foc, el fiind fiul pădurarului Ioan Trif. El a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu și a îndeplinit diferite funcții administrative la Sibiu, ca notar în Porcești și mai apoi cea de "oficial regesc de poștă" la Cluj. În perioada anilor 1879 - 1896, cu mici întreruperi a îndeplinit funcția de președinte al Eforiei școlare locale, militând pentru progresul școlii dar și pentru ridicarea actualei biserici. La moartea sa, a lăsat o parte din averea
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
loiali. Aproape imediat după trecerea în administrație civilă a Racoviței, racovicenii s-au trezit în fața unor autorități ostile lor, care nu au uitat atitudinea grănicerilor în anii revoluției din 1848. Astfel că prin dezmembrarea Scaunului filial al Tălmaciului de la „"Fundul regesc"”, racovicenii au fost declarați iobagi și li s-a luat dreptul de folosință avut până atunci asupra „munților revendicați”. Odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, situația racovicenilor a cunoscut o înrăutățire progresivă pe plan social-economic. Ea își găsește expresia în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
să treacă hotarele țării noastre; de asemenea, prin purtarea soliilor noastre, în mai multe rânduri, la Basarab, voievodul nostru al Transalpinei, unde și-a îndeplinit slujba soliei sale în chip credincios și vrednic de laudă, voind să răsplătim prin bunăvoința regească slujbele sale atât de multe și însemnate, am întors <...>, magistrului Martinus <...> moșia Dawar, împreună cu susnumitul pământ Pelynteluk, ce ține de aceea susnumită pentru a o stăpâni în veci <...>
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
care au năvălit aici, conduse de comandantul de oști Antoniu, în bătălia de la Arcas au fost înfrânte și nevoite să se retragă. Relațiile Atropatenei cu vecinii nu au fost întotdeauna de pe poziții egale. Prietenia, legăturile prin căsătorie între reprezentanții caselor regești și aristocrate, contactele tradiționale culturale și economice cu vecinii nu rareori s-au transformat în vrajbă. Așa s-a întâmplat, de exemplu, la sfârșitul sec. III - începutul sec. II î.e.n., când pe tronul armean a fost adus Artașes I, care
Atropatena () [Corola-website/Science/309140_a_310469]
-
în vrajbă. Așa s-a întâmplat, de exemplu, la sfârșitul sec. III - începutul sec. II î.e.n., când pe tronul armean a fost adus Artașes I, care avea legături cu Atropatena. S-au înrăutățit in special relațiile intre cele doua case regești în sec. I î.e.n. Împăratul Armeniei Tigran II, fără să țină cont de legăturile de rudenie cu casa regală din Atropatena (fiica acestuia s-a căsătorit cu conducătorul Atropatenei), a cucerit Atropatena. Totuși această dependență nu a durat mult timp
Atropatena () [Corola-website/Science/309140_a_310469]
-
împotrivire la punerea în stăpânire poruncită de cancelarie. În cele din urmă, la 1500, în urma unui proces, voievodul Moldovei a fost nevoit sa plătească ramurii feminine a familiei Losonczi câteva sute de florini drept despăgubire, un nou act de donatie regească fiind întocmit la 1503 pentru a atesta închiderea disputei legale . Castelan (pârcălab) al cetății era la 1498 un oarecare Bernaldinus, posibil unul și același cu Bernard Vernes, menționat și acesta ca și familiar și castelan al lui Ștefan cel Mare
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
Aici au fost construite canale de unde era irigate câmpiile întinse, s-a dezvoltat cu succes producția meșteșugărească și s-a format cultura specifică. Izvoarele asire și urarte de la începutul mileniului I î.e.n. amintesc despre o mulțime de așezări, orașe, „orașe regești”, capitale cu fortărețe puternice, ziduri de apărare, citadele, palate, etc. Societățile Zamua, Allabri, Ghilzana, judecând după letopisețele împăraților asiri si după materialele arheologice, cunoșteau deja în sec. IX î.e.n. împărțirea pe clase. Acestea erau conduse de împărați și aveau capitale
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
a foștilor grăniceri"", printr-un comitet ales din rândurile ei, al cărui președinte să fie confirmat de către Ministerul cultelor și instrucțiunii publice din guvernul maghiar. "Reprezentanța" urma să se întrunească o dată la trei ani la Sibiu, în prezența unui comisar regesc, ea fiind formată din câte doi deputați de fiecare fostă companie, în vârstă de cel puțin 24 de ani, persoanele alese având și garanțiile morale corespunzătoare. Pentru administrarea locală a fiecărei școli susținute din "Fond", se prevedea alegerea unei eforii
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
se prevedea alegerea unei eforii școlare subordonată direct "Comitetului administrativ al fondului școlastic"( CAFS ), prin care se repartiza sumele cuvenite acesteia. Într-un paragraf impus de către autoritățile politice superioare, "Statutele" precizau că școlile grănicerești ""vor sta sub supravegherea inspectorilor școlari regești comitatensi"". Adunarea reprezentanței generale din 8 mai 1871 alege pe viață în fruntea Comitetului administrativ pe baronul David Urs de Margina. Cunoscut în cercurile guvernamentale de la Viena și Budapesta pentru bravurile sale pe câmpurile de luptă, drept unul dintre cei
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
urma să le plătească autoritățile militare proprietarilor satului. Pentru "partea scăunală" a satului s-au întocmit două conscripții: Pentru "partea iobăgită", conscripția a fost întocmită în toamna anului 1765 de către Paul Szkorei și Andreas Pakothy, secretari și notari ai Cancelariei regești provinciale din Transilvania. Paralel cu întocmirea conscripțiilor din 1765, și-a desfășurat activitatea și comisia de recrutare, astfel încât la 30 octombrie 1765 "miliția grănicerească" era deja așezată în sat. Potrivit acestor conscripții, în sat locuiau un număr de 233 familii
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
renașterii, pecete și tot ce poate fi mai scump. Este "dar", pentru că este oferit celor care nu aduc nimic, este "har", fiindcă este dăruit chiar și celor păcătoși; "botez", pentru că păcatul este îngropat în apă; "ungere", pentru că este sfânt și regesc (așa sunt cei care sunt unși); "luminare", fiindcă este lumină strălucitoare; "haină", fiindcă acoperă ocara noastră; "baie", pentru că spală; "pecete", fiindcă ne ocrotește și fiindcă este semnul puterii lui Dumnezeu" ("Oratio" 40, 3-4; PG 36, 361 C). Înainte de a-i
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
de ani populația crește de zece ori, ajungând în 1829-1831 la 4.000 de persoane, cifră care făcea din Hațeg cel mai mare oraș al comitatului Hunedoara, mai mare decât capitala comitatului, Deva, dar și decât unele din orașele libere regești, cum ar fi Alba Iulia sau Sebeș. Tot din perioada imperială datează o serie de conace dintre care unele au ajuns de dimensiunile unor castele, cum sunt cel de la Nălaț-Vad (orașul Hațeg), sau Săcel, ultimul aparținând celebrei familii nobiliare Nopcsa
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]