735 matches
-
sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968, p. 57 etc. 51 Cf. Zugun, 2000, pp. 182-184. 52 "păstrate intenționat cu forma și cu sensul din limbile împrumutătoare" (Zugun, 2000, p. 60). 53 Cf. Zugun, 2000, pp. 60-61. 54 Regionalismele sunt "cuvinte care au aria de circulație restrânsă la o anumită zonă a teritoriului lingvistic" (Iordan & Robu, 1978, p. 276). 55 Este vorba despre așa-numitele "cuvinte profesionale" (Zugun, 2000, p. 201), care denumesc materiale, unelte și operații specifice unei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Aia. Tarrow S., 1994, Power In Movement: Social Movements, Collective Actions and Politics, Cambridge University Press, Cambridge. Tate N., Vallinder T., 1995, The Global Expansion Of The Judiciary, New York University Press, New York. Telò M., 2001, The European Union and New Regionalism. Regional Actors and Global Governance, Ashgate, Aldershot. Telò M., 2004, L'Europa potenza civile, Laterza, Bari-Roma. Tocqueville A., 1835-1840, De la démocratie en Amerique. Torreblanca J., 2001, The Reuniting of Europe, Ashgate, Aldershot. Ullrich H., 2004, "European Union Think Tanks; Generating
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
153. Vieru Gheorghe, soldat 154. Vârlan Dumitru, soldat 155. Vârșag Costachi, soldat 156. Zară I. Gheorghe,soldat 157. Zară Vasile, soldat 158. Zară I. Vasile, soldat 159. Zâză Mihalache, soldat 160. Zâzâ Lazăr Victor,soldat DICȚIONAR de cuvinte vechi și regionalisme folosite în cadrul monografiei comunei Hudești, jud. Botoșani Acareturi - totalitatea construcțiilor secundare care țin de o clădire sau anexe gospodărești. Agă - ofițer inferior din vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de către interlocutor în decodificarea mesajului (în principiu, cele două coduri nu se suprapun, chiar dacă este vorba despre același sistem de semne; de exemplu, în cazul a doi vorbitori de limbă română, unul poate avea în vocabularul activ o serie de regionalisme din Moldova, iar celălalt nu); pe de altă parte, mai multe acte comunicative, contextualizate diferit, presupun folosirea de către același locutor a unor coduri diferite (vezi, de exemplu, în comunicarea scrisă, folosirea alfabetului limbii române versus folosirea sistemului Braille) sau a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la politica externă, georgiștii se declarau apărători ai bunelor relații cu statele vecine, ai legăturilor de pace în cadrul tratatelor existente și a Societății Națiunilor. În domeniul administrației de stat, PNL-Gh. Brătianu dorea modificarea legii administrative în scopul restabilirii autorității, înlăturării regionalismului și realizării descentralizării. Se aprecia că împărțirea circumscripțiilor administrative trebuia să fie realizată astfel încât să permită menținerea și întărirea unității naționale. Abordând politica economică, semnatarul îndrumărilor afirma că partidul relua "tradițiile adevăratului liberalism", urmărind "descătușarea energiilor economice și restrângerea în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politician și istoric era "superior motivat de concepția sa istorică și de realitatea pe care i-au sugerat-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei lozinci care, afirma președintele partidului, "își cere imperios întâietatea". Era vorba despre o intensificare a luptei naționale, în sensul întăririi elementului românesc, în defavoarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asupra națiunii române, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra pericolelor care planau la granița de est a țării și asupra teritoriului Basarabiei, din momentul în care, ca urmare a prevederilor pactului amintit, U.R.S.S. ridicase fortificații pe linia Nistrului. Considerând că regionalismul era de neconceput pentru partea de răsărit a țării, președintele partidului susținea că desăvârșirea unificării morale și materiale a Basarabiei cu România se impunea ca o prioritate. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, se făcea simțită în rândul unora
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță cu interesele unitare ale statului. Luând cuvântul la Congresul organizației județene Durostor, Constantin Banu adăuga o notă mai categorică, afirmând necesitatea primatului elementului românesc în viața statului: "În acest stat național e desigur loc pentru toate minoritățile care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și la neglijarea altora". Dacă prezentarea lui Eugène Claudius-Petit punea bazele doctrinare ale unei politici coerente de amenajare a teritoriului, Ministerul Reconstrucției continua să acționeze în manieră empirică, prin măsuri răzlețe; în plus, acesta întreținea un raport confuz cu noul regionalism de după război, care traducea voința de a promova expansiunea economică și socială a regiunilor 89. Până în anii 1960, efortul de reglementare în materie de amenajare a teritoriului părea limitat de lipsa unității de concepție și de absența unei veritabile voințe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrației"224. Atunci când examinăm dispozitivele instituționale care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tema generală a conferinței, s-a plecat de la considerentul că în Comunitatea Europeană, deja de la mijlocul secolului XX, politica regională a devenit o parte organică a politicii socioeconomice, începând cu anii ’70 ea dezvoltându-se conform unor concepții strategice noi. Regionalismul a devenit un factor dinamizant decisiv al dezvoltării politice și economice a Uniunii Europene. Astfel, articolul 130 din Tratatul de la Maastricht (1992) - a prezentat principalele scopuri și mijloace ale politicii regionale: □ atenuarea deosebirilor dintre regiuni, a diferențelor de șanse datorate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Basarab (tipărit la Târgoviște 1652): Află-se scris în pravila lui Matei-Vlastari cum și Moldo-Vlahia au fost supusă ohrideanilor; iară acum nice ohrideanilor se pleacă, nice țărigrădeanului, și nu știm de unde au luat această putere (s.n.)"405. De cele mai multe ori, regionalismele "traduc" un termen neologic, facilitând accesul cititorului la mesajul jurnalistic: "În Serbia s-au luat următoarele măsuri: 1. s-a decretat un moratoriu, adică suspenziune de plăți în prevedere unor complicațiuni și mai mari, (s.n.) 2) sunt opriți toți bărbații
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dintre mit și istorie, dintre o lume fără timp și una a timpului care nu iartă. Un rol deosebit în creația lui Labiș îl are vocabularul. În cadrul acestuia poetul folosește pe o scară largă termenii populari îmbinându-i armonios cu regionalismele, cu arhaismele și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lume fără timp și una a timpului care nu iartă. Un rol deosebit în creația lui Labiș îl are vocabularul. În cadrul acestuia poetul folosește pe o scară largă termenii populari îmbinându-i armonios cu regionalismele, cu arhaismele și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantic studiate; incorecte; arhaisme și regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; explicarea unor expresii și a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicționarelor; unități frazeologice; utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse;) b) Sensurile cuvintelor. Modificări de sens (serii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor sintactice în construcția comunicării. Limba își îndeplinește funcția de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
judecător se pronunță cu privire la legalitatea unui anumit document). Desigur, nu orice unitate "semiîncadrată" a "discursului repetat" evocă în mod obligatoriu toate cele patru tipuri de "cadre" menționate mai sus. Unele sunt legate în mod particular de anumite "regiuni" (e cazul regionalismelor), altele trimit la anumite contexte culturale, istorice și/sau practice (ex.: a da ortul popii) sau la o anumită "situație" cu implicații sociomorale (proverbele); c) o clasă aparte de unități ale "discursului repetat" sunt "citatele (mai mult sau mai puțin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aparține literaturii populare; deci, autor(i) anonim(i); caracter colectiv; transmitere prin viu grai etc.;circulă într-o diversitate deipostaze și variante; este cea mai cunoscută dintre toate speciile cântecului popular; - se deosebește de la un ținut la altul (!! vezi și regionalismele frecvente); - este un ântec liric, nu se recită, deci se cântă; -realizarea artistică a doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a fi trimis la directuri înaintea unui reporter cu o voce ascuțită sau profund nazală. De asemenea, un jurnalist care folosește un limbaj corect și literar în live-uri, va fi întotdeauna preferat unui jurnalist care păstrează accente și folosește regionalisme. Așadar, vocea nu trebuie să fie ignorată, ci studiată, lucrată, exersată până ce devine ideală pentru a-ți asigura succesul într-o meserie în care contează cum arăți, dar mai ales contează ce și cum spui. Pentru început, iată câteva sfaturi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
arhitecturii moderne, mi?carea arhitecturii ra?ionale dob�nde?te o relativ? unitate transcultural?, cel pu?în �n plan teoretic. Or, din anii �50, �?i face apari?ia �n Catalonia, �n leg?tur? cu mi?carea na?ionalist? catalan?, un �regionalism critic� (K. Framton). O. Bohigas (1925) � asociat cu J. Martorell ?i D. Mackay � că ?i J.A. Coderch (imobil de apartamente, Barcelona, 1952) s�nt arhitec?îi cei mai reprezentativi ai acestei mi?c?ri. Aceast? mi?care nu ignor? modernismul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
117 3.5 Viața școlară, între tentația politică și imperiul creației / 128 Capitolul IV. INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ / 135 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate / 135 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate / 140 4.3 Revistele regionale - mostre de localism creator și strategii de deprovincializare / 142 Capitolul V. PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ / 157 ÎN LOC DE CONCLUZII / 181 ANEXA I / 185 ANEXA II / 207 BIBLIOGRAFIE / 211
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de sobră, va disprețui surlele și își va urma drumul departe de tămâile Capșei și de cele crăinicești"46. Dacă localismul vizează promovarea localului în scopuri, până la urmă, integratoare, pentru Bucovina, acest fenomen a fost secondat uneori de ideea de regionalism, de descentralizare care să confere un anumit grad de autonomie provinciei, sugerând și că un complex al provinciei ar avea aici și alte coordonate. În interbelic, spațiul bucovinean traversează o criză de identitate generată de două imagini contradictorii: pe de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ca păstrătoare "orgolioasă" a spiritului românesc în pofida contactului forțat cu o cultură germană - ce-i drept, nerenegată; pe de altă parte, complexul de superioritate se suprapune, paradoxal, cu resimțirea unui statut de inferioritate produs prin ignorarea Bucovinei de către forurile centrale. Regionalismul vehiculat adesea în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării țărăniste. În 1930, primului-ministru țărănist Iuliu Maniu i se reproșa că este
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]