628 matches
-
aerobe și eforturi mixte; 11. După intensitatea efortului eforturi maximale (0-15 sec.), submaximale (0-60 sec.), mari (0-6 minute), moderate (0-60 minute), și mici (peste 60 minute). 2.2. Adaptarea la efort Efortul fizic este cea mai fiziologică solicitare a mecanismelor reglatorii cardiovasculare și respiratorii. În condițiile intensificării metabolismului energetic în timpul efortului, numitorul comun al reacțiilor adaptative este asigurarea aportului de oxigen și substanțe nutritive necesare mușchilor. Adaptarea depinde de tipul efortului, izometric sau izotonic (Rowel, 1990 citat de Motoc, 2003). În timpul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
purtătoare a unor caractere specifice au o puternică specificitate de specie. Însăși gena prin alcătuire și modul ei de acțiune dovedește o puternică tendință de conservare a caracterelor ereditare prin: - unitatea genică - este formată dintr-o genă structurală și una reglatoare, realizând împreună operonul, adică unitatea operațională; - genele sunt perechi - exprimarea lor fiind posibilă în funcție de starea de homozigotism sau heterozigotism, caracterul dominant sau recesiv. Rareori mutația interesează ambele gene alele (perechi); - numărul genelor este extrem de mare, iar mesajul pe care-l
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care este mai subtilă și poate produce modificări fenotipice neutre, dăunătoare sau favorabile. Acestea din urmă, prin selecție și transmitere ereditară, realizează subspeciile sau rasele în cadrul speciei. Astfel genele sunt de fapt unități operaționale formate din genă structurală și genă reglatoare (operoni), sunt perechi (alele), exprimarea lor fiind diferită în funcție de starea de homozigotism sau heterozigotism (dominant sau recesiv), iar numărul lor acoperă practic întreaga paletă de adaptare la condițiile de mediu în care individul urmează să trăiască, exprimarea lor fenotipică fiind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Fig. 32). Experimente ulterioare cu mușchi scheletic de broascăau confirmat modelul steric de activare a filamentelor subțiri ale mușchiului (Vibert ș.a., 1997). Recent, utilizând microscopul crioelectronic a putut fi rezolvată problema reconstrucția imaginii elicoidale a localizării tropomiozinei în filamentele subțiri reglatoare de troponină, atât în repaus, cât și în condiții de activitate (Xu ș.a., 1999). Imaginea din Fig. 31 reprezintă suprafețele ce se văd prin reconstituirea densităților filamentelor subțiri, în stânga în prezența EGTA (un agent puternic de complexare Ca2+; deci, în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi expresive (gesturi care dau glas stărilor emoționale), adaptorii (gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau disconfort), expresorii (gesturi care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv), gesturi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
într-o anumită direcție, demonstrarea mărimii sau formei unui obiect etc.); • gesturi care însoțesc cursul gândirii profesorului sau readuc în minte cuvântul uitat ideografele (numai făcând gestul potrivit, profesorul își reamintește cuvântul); • gesturi care mențin și controlează interacțiunea cu elevii reglatorii (când ascultă un elev, profesorul direcționează privirea spre acesta și îl aprobă prin mișcarea capului etc.); • gesturi care permit ilustrarea referenților concreți/obiectelor și abstracți/ termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
principal la facilitarea decodificării mesajului verbal sau la înțelegerea instrucțiunilor școlare. De regulă, profesorul cu abilități de comunicare folosește un număr mare de gesturi ilustrative pentru a transmite competență, siguranță, forță și entuziasm. * Gesturi care mențin și controlează comunicarea didactică: ,,reglatorii"119 sau ,,gesturi interactive"120. Să exemplificăm câteva gesturi interactive ale profesorului din timpul examinării orale a elevilor în vederea asigurării feed-back-ului: direcționarea privirii spre un elev pentru a-i da cuvântul, aprobarea prin mișcarea capului sau încruntarea când nu este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de rutină, profesorul condiționează elevii să le respecte prin intermediul unor gesturi specifice. De exemplu, după ce a intrat în sala de clasă, profesorul ocupă o poziție centrală, condiționând elevii să rămână în așteptare până când inițiează interacțiunea cu ei. Din perspectiva profesorului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) controlează participarea elevilor (indică cine, când, cum, de unde, pentru cât timp trebuie să participe): • indicarea elevului cu ajutorul mâinii; • înclinarea capului spre elevul indicat; • stabilirea contactului vizual pentru a-i monitoriza pe elevi; • ridicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în bancă alături de elevul cu dificultăți de învățare; • atingerea umărului elevului neatent. c) ajută la interpretarea unui rol: • rotirea rapidă a mâinilor precum o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea reglatorilor de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și să mențină comunicarea didactică. În cazul apariției unor semne ce denotă dezinteresul elevilor schimbarea frecventă a poziției în bancă, privirea pe furiș spre ceas sau spre geam, mâna devenită suport pentru cap se recomandă ca profesorul să identifice o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conflict cognitiv, să prezinte un material didactic nou, să-i implice mai mult pe elevi etc. În comunicarea didactică, adaptatorii facilitează racordarea partenerilor educativi la situațiile și la relațiile dintre ei, ilustratorii și emblemele sunt determinanți pentru conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
situațiile și la relațiile dintre ei, ilustratorii și emblemele sunt determinanți pentru conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracteriza ca fiind: a) centrifug; b) centripet; c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu se folosesc independent de limbajul verbal și se împart în: a) ideografe (concretizează cursul gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman sau o acțiune concretă); c) pictografe (sugerează o imagine, mărimea unui obiect); d) bastoane (accentuează anumite cuvinte); e) reglatorii (mențin și controlează interacțiunea); f) mișcări spațiale (descriu relații spațiale); g) mișcări ritmice (indică tempoul discursului și al acțiunii). Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Dacă analizați definițiile gestului din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum unele susțin inseparabilitatea sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Precizați situațiile în care profesorii și elevii comunică în sala de clasă cu ajutorul emblemelor. Ce rol joacă aceste gesturi? 4. Menționați rolurile și funcțiile indexului, cel mai expresiv dintre cele cinci degete, în comunicarea didactică. 5. Explicați cum se aseamănă reglatorii din comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție. 6. Identificați motivele elevilor privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător în sala de clasă. 7. Exemplificați eficiența limbajului gestual al profesorului care-și propune stoparea comportamentului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reușita interacțiunii profesor-elev prin adăugarea unui plus de inteligibilitate, rapiditate și atractivitate comunicării didactice. Asociați următoarele categorii gestuale întâlnite în comunicarea didactică cu funcția specifică lor: a) embleme; gesturi stereotipe în condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sportivilor. Configurarea și reconfigurarea gesturilor motrice ale sportivilor nu se vor limita doar la conformarea acțiunii acestora unui model formal inițial, ele relevând, în timp, un proces de modelare și remaniere, mult mai complex, rezultat din acțiunile, interacțiunile și retroacțiunile reglatorii ale celor doi actori principali ai învățării: antrenor și sportiv. Coaching versus didactică performanțială în antrenamentul sportiv Începând cu mijlocul anilor 70, dorința de eficientizare a acțiunii antrenorului a generat un termen care definește oarecum această caracteristică (acțiunile antrenorului în
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
circa 10% mai mult oxigen decât arderea glucozei. Acizii grași cu lanț lung intră în mitocondrie printr-un transportor carnitinic, care este o translocază sensibilă la inhibiția exercitată de malonil-coenzima A. Malonil-coenzima A este la rândul său supusă unor intervenții reglatorii complexe, între care kinaza activata de AMP (AMPK). Insulina are ca efect reducerea activității AMPK, care duce la reducerea oxidării acizilor grași ca răspuns la creșterea producției de ATP prin oxidarea glucozei. Rezultă astfel o producție de ATP în condiții
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]