684 matches
-
minți, în fiecare zi, sute de mii de oameni, simt acum nevoia unei compensații. Viața noastră nu este făcută numai din momente neplăcute, din minute și ore pierdute, din eșecuri datorate mereu altora. Există în jurul nostru, cum ar fi spus regretatul Sorin Stoica, destule secvențe frumoase (sau măcar interesanteă care ne prind adesea cu ochii închiși. Ori cu privirea întoarsă, narcisist, spre necazuri de duzină extrapolate cu metodă. Nu mai departe decât astăzi dimineață, după ce-mi făcusem datoria de părinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
la celelalte trei fusesem primit cu entuziasm, însă rațiuni de politică literară ori financiare zădărniciseră proiectele. Cum să fiu nemulțumit de receptare? În presă, volumul a beneficiat de o prezentare încă din 1996, când, în calitate de redactor la Editura Cartea Românească, regretatul Valeriu Cristea mița citit manuscrisul și a publicat apoi o avancronică mai mult decât binevoitoare. Am avut îndrăzneala și trufia să cred că marele critic și extraordinarul om care a fost Valeriu Cristea îmi oferise căldura, profunzimea și tăcerea prieteniei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în Paiațe de Leoncavallo. Atât de tare am plâns, că biata mama nu mai știa pe unde să mă scoată afară din loja artiștilor. M-am dus cu lacrimile înnodându-mi se în barbă în cabina tatei ăo împărțea cu regretatul Ion Stoian), ca să-l întreb "de ce l-au omorât?". Puțini ani mai târziu, tot tata filma în TVR duetul Contele de Luna-Leonora din Trubadurul, împreună cu Mioara Cortez-David. Eram fascinat de această soprană blondă, cu o voce care ți se împlânta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
înțelegerea celor de lângă noi. Un instrument precum Facebook, care face inventarul cunoscuților, oferă acces la ima gini, prezintă fapte, emoții și stări ale acestora, este, pentru subconștientul și conștientul nostru deopotrivă, o ofertă greu de refuzat. Unul dintre profesorii mei, regretatul Harry Morgan, care a lucrat multă vreme la Reader’s Digest, obișnuia să ne spună: People love to read about people („Oamenilor le place să citească despre oameni“). Oamenii sunt interesați să afle ce se întâmplă cu alți oameni. Sunt
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
încă din etapa anterioară prin tonul dat de o serie de membri ai acelei generații care continuă să activeze și în actuala etapă, alături de purtătorii de cuvânt ai geografiei sistemic-ecologiste pusă în serviciul propășirii sociale, în frunte cu Const.Rusu, (regretatul) Gh.Lupașcu, Ion Ioniță, Eugen Rusu, Gh.Romanescu, Octavian Groza, I.Muntele, C.Iațu și mulți alții, generație căreia îi revine sarcina de a cârmui geografia ieșeană în dificila, dar onoranta epocă în care am intrat a globalizării și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
hotare a membrilor asociației la Centrul Cultural Român din Viena, apreciată la momentul respectiv atît de personalitățile române prezente la vernisaj, cît și de publicul vienez. Pentru a-l caracteriza pe Gheorghe Bălăceanu ca artist, voi reproduce cele spuse de regretatul critic de artă Steliana - Delia Beiu, care l-a surprins În esența sa: "Peisagist prin vocație, el se implică spațiului ... fiind Înzestrat cu nesațul de lume, de goană, de largă respirație. Succesiunea planurilor dispuse În registre pe verticală, jocul diagonalelor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
dintre elementele de limbaj ce-i susțin intenția ... În fugile sale există și momente de respiro, de simplă tălmăcire În vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său" (Fl. Iașului, nr. 12551, 1987Ă. Cel mai fidel prieten al artiștilor, regretatul Aurel Leon Îi surprinsese trăsăturile caracteristice În doar cîteva rînduri: "Gheorghe Bălăceanu rămîne fidel esteticii concrete a vieții, cea care În curgerea veacurilor l-a Învățat pe român să simtă și să trăiască frumusețea covorului și a lemnului dăltuit și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
cele Învățate de la alții. Participările la expoziții organizate de cenaclu În sala combinatului, la expoziții de grup organizate la BÎrlad, Iași, Piatra Neamț, au fost urmate de o primă expoziție personală În orașul natal Buhuși, În 1996, vernisată de apreciatul și regretatul critic de artă Radu Negru. În 1998 devine membru al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, participînd cu lucrări la saloanele organizate de asociație, În 1999 obținînd premiul II pentru peisaj la Salonul de Toamnă. Abordînd cu real talent arta naivă, În
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
bagatelizate și negate. Cât de dificile au fost astfel de inițiative arată și un caz foarte bine cunoscut chiar lui I.P.C.: Dosarul Mircea Eliade 2. Este vorba de Hermeneutica lui Mircea Eliade (inclusiv de versiunea franceză din 1981), despre care regretatul eminent discipol al lui Mircea Eliade a și scris în străinătate în termeni pozitivi 3. Se poate totuși vorbi de o creație de idei chiar și prin însuși faptul că pentru prima dată se discută la noi, în mod organizat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în România autocontrolul glicemic și determinarea hemoglobinei glicozilate. Din echipa largă de specialiști implicați în acest studiu (I. Mincu, D. Cheța, C. Ionescu-Tîrgoviște, C. Dumitrescu), efortul cel mai mare l-a depus Ioana Bruckner. Autorul moral al acestui studiu rămâne regretatul Prof. Michael Berger și soția sa, Ingrid Mulhausser, din Dusseldorf, Germania (9).
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
cu lejeritate peste informațiile pe care le oferă. Este un comportament aberant, care vorbește despre incapacitatea noastră aproape cronică de a privi adevărul în față. Deși relațiile noastre s-au răcit până la înghețare, l-am cunoscut suficient de bine pe regretatul Vlad Georgescu. Mă îndoiesc profund că, după ce a ajuns în Occident, a adus vreun serviciu vreunuiț serviciu secret românesc. Dimpotrivă, sunt unul dintre cei care cred că istoricul a fost ucis de serviciile secrete ceaușiste pentru profesionalismul și tenacitatea cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în termeni. Disprețul pentru informația exactă și umorile nestăpânite distrug un demers analitic de felul celui la care mimează că s-a înhămat dl Breban. Să spunem că nu contează prea mult dacă primul scriitor român disident nu a fost regretatul A.E. Baconski, cum crede dl Breban, ci Radu Cosașu, care invoca „adevărul integral”. Șochează, însă, faptul că, atunci când prietenul dlui Breban, dl Pleșiță, fost ministru adjunct al Securității, afirmă că „A.E. Baconsky lucra organizat cu noi, dar să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fiul „doftoresei” Margareta (sora primarului Ambrozie Sescu) și a luptat în cele două războaie mondiale („făcând cinste nu numai regimentului lui, ci și satului natal” ... și „până în 1945 n-am avut ridicați din sat în posturi mai înalte, decât pe regretatul Ep. M. Robu și pe colonelul Gh. Bartic” - Petre Sescu „Cronica de la Săbăoani” și corespondența familiei). În familia Bartic erau cinci copii (trei fete și doi băieți), dar dintre ei Florentina strălucea prin talentul poeziei (publicate în volum) și al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
transcriu aici? ,,Înmormântarea lui Eminescu”. Înmormântarea lui Eminescu s-a făcut În ziua de 17 iunie, după amiază, 5 ore. Cortegiul a mers la Biserică Sf. Gheorghe cel Nou, spre cimitirul Bellu. Dricul era simplu, tras numai de doi căi. Regretatul Bărcănescu, unul dintre cei mai buni prieteni ai poetului, venise Însoțit de corul sau, si a cântat: ,,Mai am un singur dor”. În fruntea procesiunii se aflau: M. Kogălniceanu, domnul și doamna Maiorescu, Lascăr Catargi, etc. Au fost ținute discursuri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
abia În noiembrie 1996, În „Convorbiri literare”, cănd despre „Omar din dealul Copoului” scria următoarele: În anul 1992, după o viață de așteptare, Alexandru Tăcu, ardea cu fierul roșu al unei mâini Îndreptățite, textul unei cărți ,,Omul interzis”, despre care regretatul Ioanid Romanescu scria În prefață să că reprezintă un act artistic și un document istoric. Alexandru Tăcu Își Încheia volumul precedent cu un poem intitulat ,, Drept de a fi eu” și se mărturisea: ,,Nu-s cronicar teluric la dinaștii inerte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu pare să fi apăsat prea tare. Impresionanta listă de statui (de mari dimensiuni, cu busturi, basoreliefuri, altoreliefuri, medalioane, portrete, sculpturi ambientale, monumente funerare etc.) o aflăm din "Iași, chipuri în bronz, marmură și piatră", o carte memorabilă semnată de regretații Olga și Const. Liviu Rusu. Chipul Iașului este compus din peste 550 de statui, un adevărat muzeu în aer liber, încă o latură relevantă a personalității Cetății noastre, cu o tradiție fără egal în spațiul românesc. "Sunt români care n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
251 Ștefan Ion Ghilimescu 261 Vasile Baghiu 281 Adrian Munteanu 287 Mihaela Albu 305 Adrian Grauenfels 313 Balasz F. Attila 321 Cristina Rhea 327 Constantin Frosin 339 CAPITOLUL II Îți mai aduci aminte, Doamnă... 347 ANGELA BACIU în dialog cu regretații: Nina Cassian 349 George Astaloș 355 Constantin Ciopraga 361 Dan Alexandru Condeescu 373 Emil Iordache 379 Cezar Ivănescu 385 Emil Manu 395 Fănuș Neagu 405 Cornel Regman 411 Mircea Sântimbreanu 417 Mircea Horia Simionescu 423 Radu G. Țeposu 431 Laurențiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acum despre poezie. Ne prefacem că nu știm că sub coaja oului viața rodește deja moarte. Sau mai simplu, după cum spuneam într-un poem din "Paznicul ploii": "Poezia este luxul săracilor" (râde) A.B.Vorbeam cândva, într-un interviu, cu regretatul Mircea Zaciu despre poezie și soarta ei (iată cum ne aducem mereu aminte de marile valori, ce bucurie că putem face acest lucru!)... În opinia dvs. poezia și literatura română merg pe un drum bun? Suntem conștienți de valorile noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
doi vechi amici, cam de când ne cunoaștem?... Știu și eu... Cam de multișor. Dacă nu de pe la Galați, cu siguranță de pe la Sighet, cînd convivam, să spun așa, cu multă lume în jur la mese pline de vorbe bune, alături fiind și regretatul Radu G. Țeposu. Ne știm de mult, dar ne vedem dacă nu rar, foarte rar! Și prin diverse locuri și împrejurări culturale. Nu altfel! A.B.Chiar dacă a trecut puțin timp, permiteți-mi să vă urez "La mulți ani!" cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se fac și demersuri pe lângă Mitropolia Sucevei pentru salvarea casei Veronicăi Micle de la Văratic. În fine, o altă miză majoră a prieteniilor de azi este impunerea transmodernismului și a transdiciplinarității drept dimensiuni principale ale paradigmei culturale din noul mileniu. Împreună cu regretatul Cezar Ivănescu și cu sprijinul lui Basarab Nicolescu s-a reușit, în 2005, să se inaugureze, la Editura Junimea din Iași colecția "Ananta. Studii transdisciplinare", colecție coordonată de universitarul Tiberiu Brăilean și continuată, azi, de Simona Modreanu. Colecția a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
desigur proiecte de viitor, deși un proverb spune că Dumnezeu zâmbește când oamenii își fac proiecte. Perioada uceniciei mele la "Echinox" a fost una fabuloasă. Eram coleg de redacție cu Ioan Moldovan, Ștefan Borbely, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian, Aurel Pantea, regretatul Augustin Pop. Ne întâlneam în redacția de pe strada M. Kogălniceanu cu criticul Alexandru Cistelecan, Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Dan Damaschin aceștia cu un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe atunci? Ce prietenii literare ați legat? Ce amintiri s-au păstrat vii din acei ani? Perioada uceniciei mele la "Echinox" a fost una fabuloasă. Eram coleg de redacție cu Ioan Moldovan, Ștefan Borbely, Virgil Podoabă, Gheorghe Perian, Aurel Pantea, regretatul Augustin Pop. Ne întâlneam în redacția de pe strada M. Kogălniceanu cu criticul Alexandru Cistelecan, Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Dan Damaschin aceștia cu un an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poetul Mărășanu, într-o cronică apărută în "România liberă", încă din 1983, în care afirma: Poetul e nu numai o conștiință, ci și un interpret inspirat, cu bogate mijloace de limbă, al neliniștilor și speranțelor noastre. Iar alt critic important, regretatul Pompiliu Marcea remarca încă de la debut faptul că Mărășanu, se vede limpede, a profitat enorm de contactul nemijlocit, frecvent, spontan, cu manifestările multiple și fascinante ale vieții. Și mai adăuga Pompiliu Marcea: profesiunea de reporter își vădește consecințe din cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unii critici îi consideră esențiali. În literatură, criticii știu foarte bine, lucrurile se mișcă. Se întâmplă tot timpul o reașezare a plutonului, schimbări de poziții ca în stolul cocorilor: cel din vârful unghiului obosește și altul ocupă poziția din vârf. Regretatul Laurențiu Ulici înțelesese acest miracol al zborului și pentru a ilustra poziția scriitorilor în pluton, a recurs, în începutul lui de istorie literară Promoția 70, la un fel de piramidă. Dar locul în piramidă nu este pecetluit. Locul în piramida
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care vă vine acum în minte? Veselă sau tristă? Am povestit unele întîmplări, le prefer pe cele vesele, firește, chiar în cartea pe care o pregătiți, dedicată unor astfel de momente care dau farmec vieții literare. O să reiau una cu regretatul Laurențiu Ulici, marele jucător. Laurențiu Ulici era campionul jocurilor de tot felul. Juca șah, bridge și multe altele, unele inventate chiar de el. Așa era jocul cu ghicirea unui scriitor (de regulă român, asta se preciza din start) din 20
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]