1,167 matches
-
exprimat o puternică opoziție, ultimul congres al PCI se desfășoară la Rimini în februarie 1991. Imensa majoritate a delegaților hotărăște să formeze Partidul Democratic de Stânga (PDS) care cere să adere la Internaționala Socialistă. Trei luni mai târziu, ortodocșii se regrupează în Rifondazione Comunista, membru al Partidului Stângii Europene*. PDS pierde un mare număr de aderenți ai ex-PCI și nu obține decât 16% din sufragii în 1992. Dar se impune rapid ca un partid reformist de stânga, este chemat să participe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
urmă, în 1871, socialismul este divizat în trei curente. Primul este întruchipat de Jules Basile, zis și Guesde, care creează în 1893 Partidul Muncitoresc Francez - inspirat din SPD atât prin doctrina sa marxistă intransigentă, cât și prin structura lui, ce regrupează în jurul partidului un dispozitiv de sindicate, cooperative și asociații muncitorești. Cel de-al doilea, Partidul Muncitoresc Socialist-Revoluționar, creat în 1898 și condus de Jean Allemane, ține de insurecționismul inspirat de figura lui Blanqui, cu nuanțe de anarhism*. Al treilea este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Italiene. Franța este țara în care ISR înregistrează principalul său succes. Aduși de o figură a mișcării sindicale, Pierre Monatte, sindicaliștii revoluționari partizani ai ISR sunt excluși din CGM și fondează, în 1922, Confederația Generală a Muncii Unitare (CGMU), care regrupează anarhiști și comuniști. Condusă de Gaston Monmousseau, CGMU se află în curând sub controlul PCF*, ale cărui direcții le urmează - linia „clasă contra clasă”, care duce la confruntări violente cu forțele de ordine, și politizarea sistematică a grevelor -, antrenând prăbușirea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fiecare dintre ele este unică, deoarece este creată să rezolve probleme specifice, într-un cadru specific. Structurile orizontale nu sunt, așa cum ar fi tentați naivii să considere, structuri ierarhice/verticale plate. Cel puțin patru caracteristici le individualizează: 1) lucrătorii sunt regrupați în cadrul grupelor de procese în funcție de „cocteilul” de competențe necesare realizării obiectivelor de performanță ale organizației și de furnizarea propunerii ei de valoare; 2) echipele - nu și indivizii grupați în cadrul serviciilor ierarhice - sunt noile unități de bază ale structurii interne, acestea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de valoare concurențială (Ostroff, 2000, pp. 63-64). Mai recent, se militează pentru alte tipuri de structuri. O mare răspândire o au, de exemplu, și structurile în rețea, numite și „policentrice”, „policelulare” sau „fără frontiere”. De obicei, sub această denumire sunt regrupate două realități foarte diferite: organizații cu active comune și o direcție generală centrală, a căror activitate se desfășoară în interiorul multor unități, repartizate în teritoriu și dotate cu o anumită autonomie (rețeaua de agenții ale unei bănci); organizații foarte descentralizate, cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care conduc la creșterea organizării informale (vezi Marsan, 2005, pp. 93-96). Dezmembrarea grupului în subgrupuri. Este poate cea mai răspândită cauză generatoare a conflictelor de la nivel intragrupal. Aproape la fiecare pas membrii grupului se subdivid în grupuri de interese, se regrupează circumstanțial, se raportază conflictual unii la alții, afectând în felul acesta unitatea și integralitatea grupului. Nepotrivirea între caracterele sociale ale membrilor grupului. Erich Fromm (1947) este cel care a făcut o tipologie a caracterelor sociale (receptive, exploatatoare, tezaurizatoare, mercantile, productive
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întregi cl a VI-a) Se împarte clasa în grupe de 3 elevi, fiecare primind câte o fișă numerotată de la 1 la 3, ce conține părți ale unui material ce urmează a fi înțeles și discutat de către elevi. Elevii sunt regrupați în funcție de numărul fișei primite și încearcă să înțeleagă conținutul informativ de pe fișe și stabilesc modul în care pot preda ceea ce au înțeles colegilor din grupul lor inițial. Se revine în gruparea inițială și are loc predarea secțiunii pregătite celorlalți membri
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
recent protecția consumatorilor, a minorităților sau a mediului. 95% dintre francezi declară că au o părere bună despre asociații. Majoritatea le consideră dinamice, iar peste douăzeci și două de milioane au aderat la cel puțin una dintre ele, acțiunile benevole regrupând peste nouă milioane de persoane. A crea societate Dincolo de marea diversitate existentă (modelul „corporatist” la est de Rin, cel „liberal” dincolo de Canalul Mânecii, cel „social-democrat” În țările scandinave și cel „În curs de dezvoltare” În țările din jurul Mediteranei), trei cuvinte-cheie definesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ideile situaționiste urmăreau „liberalizarea condițiilor istorice pentru o reapropriere a realului” În toate domeniile, În special În ceea ce privește reprezentările artistice (Debrod, 2000). Sub termenul generic de underground (care apare În același timp ca substantiv și ca adjectiv, Începând cu 1966) se regrupează numeroase grupări experimentale semiclandestine. Acestea vor Încerca să integreze toate formele de expresie (cinema, presă, video), independent de curentele dominante și la marginea circuitelor obișnuite de distribuție comercială. Dacă benzile desenate, de exemplu, au reușit să pătrundă spectaculos În mediile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apărătorii acestei metode, inclusiv de Leo Frobenius, schematizarea excesivă a mecanismelor și ritmurilor de difuziune, ignorarea dinamicilor de adoptare și de refuzare selectivă a unei inovații au făcut necesară apariția unor abordări mai subtile ale relațiilor interculturale. 3) Școala americană regrupează discipolii lui Franz Boas: Alfred Kroeber, Alexander Goldenweiser, Edwrad Sapir, Clark Wissler, care admit posibilitatea apariției acelorași invenții În cadrul unor culturi diferite și disting cercuri concentrice de difuziune marcând arii cronologice (după Goldenweiser, trăsăturile cele mai vechi se regăsesc la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
religia se suprapun În mod spontan În spiritul maselor: religia În cauză constituie atunci o insuliță pierdută În mijlocul unui ocean de necredincioși. „Sfintele icoane” servesc și la mobilizarea protonaționalistă a claselor populare. Acestea pot fi drapele, imnuri și festivități care regrupează punctual și În aceeași fervoare populațiile așezate pe un teritoriu dat. Ele furnizează „simbolurile și ritualurile sau practicile colective, singurele care dau o realitate palpabilă unei realități altfel imaginare”. „Dimensiunea critică” a elementelor de identificare pune și ea probleme: sfintele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stabilite după primul război mondial de Wilson și doctrina sa În favoarea dreptului popoarelor. Acest drept teoretic poate fi la fel de bine factor de pace sau de război. Limitele naționale pot cunoaște variații. Națiunile politice, În procesul lor de constituire, ba au regrupat, ba au fărâmițat statul sau statele care existau Înainte. Așa, de pildă, unitatea germană a avut darul de a duce la o federație, pe când căderea Imperiului Austro-Ungar a provocat dezmembrare. Nici o pretinsă Întâietate a națiunii politice asupra celei culturale sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vieții. Nimeni nu poate Întrerupe sau accelera acest progres: termenii contractului nu pot fi reformulați printr-un act de voință. Se observă, În orice caz, o secularizare a raportării la popor: responsabilii politici ajung să se reclame de la acesta. Ei regrupează astfel sub aceeași denumire ansamblul supușilor sau cetățenilor plasați sub autoritatea lor. Această evoluție permite mai multe interpretări. Putem să considerăm că ea ține de logica unui control politic, obiectivul fiind cuprinderea Întregii populații În aceeași rețea de constrângeri. Se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1969). VAN GENNEP Arnold (1909), Les Rites de passage, Paris, Nourry ă trad.rom. de Lucia Berdan și Nora Vasilescu, Riturile de trecere, Iași, Polirom,1996. Φ Reglementare socială, Religie S ă Ștc "S ă Ș" Sclavietc "Sclavie" Acest cuvânt regrupează un ansamblu de statute și de condiții extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la câteva dimensiuni, cele mai importante În ochii celui care le exprimă. Aceste scheme Îi acaparează atenția și modul de codare a realității. Să ne reamintim că schemele sunt programe de activități bazate pe o structură prototip sau stereotip; ele regrupează serii de acțiuni sau de comportamente, de obiecte sau de evenimente care, deși diferite Între ele, sunt reprezentate În același ansamblu de către un subiect. Jean Piaget utilizează În special expresia „schemă senzorio-motorie” pentru a urmări geneza conceptului la copil. Stereotipurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
procese, distingem: 1) un tribalism original particularist ce corespunde conștiinței și afirmării specificității unui grup etnic; 2) un tribalism de grupare apărut sub presiunea aculturației occidentale sau pentru a constitui un front unit În fața dușmanului comun (Haoussa În nordul Nigeriei, regrupând musulmani foulani, kanouri sau nupé; indienii de pe coasta de nord-vest a Americii, reuniți În mod artificial sub numele de Makah); 3) un tribalism urban care a urmat de-tribalizării și care constă În reunirea În grupuri de asistență reciprocă, baza fiind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de sens, care sînt prin esență tropii, adică figurile de transfer semantic (metonimia, sinecdoca, metalepsa etc.); (2) figuri de cuvinte, ce privesc jocurile asupra lexicului (neologismele, arhaismele etc.) și jocurile asupra sonorităților (asonanțele, aliterațiile etc.)"; (3) figuri de gîndire, care regrupează îndeosebi figurile ironiei, paradoxului, ca și pe acelea ale intensității (hiperbola, litota etc.), ale enunțării și ale dialecticii (apostroful, prozopopeea, prolepsa, paranteza etc.); (4) figuri de construcție, adică figurile care funcționează asupra simetriei (chiasmul), diverse construcții atipice (anacolutul, asindetul, hipalaga
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gradul de informativitate cel mai ridicat ). Între acești doi poli care asigură progresia informației, J. Firbas a identificat o a treia unitate a nivelului comunicativ, și anume, tranziția, definită ca zonă de frontieră între valorile tematice și cele rematice, care regrupează ceea ce nu poate cu adevărat să aparțină temei sau remei. Așadar tema, ca unitate a nivelului comunicativ, este centrată pe gradul de informativitate și de dinamică comunicativă, în strînsă legătură cu gramatica înlănțuirilor frastice. În conformitate cu distribuția bazică a gradelor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituite dialogal, ce se disting de textele care, datorită discursului raportat, reprezintă numai o parte a enunțării dialogale. Genurile discursive și tipurile secvențiale pot, din contra, să se încrucișeze mereu, după circumstanțe și după necesitățile de comunicare. Genurile de discurs regrupează textele comparabile prin caracteristicile lor macrostructurale, determinate îndeosebi de situația de comunicare, în mod deosebit de statutul instituțional al subiecților care comunică și de reprezentarea subiectivă pe care construiesc enunțul. Aceste texte se dovedesc adesea ierarhizabile în hipergenuri și subgenuri, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
potențial hermeneutic global, generat de rolul său de dispozitiv intertextual. În aceeași perspectivă, o stare a discursului social devine similară unei diviziuni de sarcini discursive, adică un ansamblu coexistent, marcat și arbitrat de discursuri specifice (genuri, sub-genuri, doctrine și ideologii) regrupate în domenii sau cîmpuri, între care dispozitivele interdiscursive asigură migrarea ideologemelor ("unități de bază ale ideologiei") și adaptarea ad hoc a formelor verbale și a schemelor topice comune. După M. Angenot, topografia reprezintă o formă de armonie socială (relativă) comparabilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de sahul lor, într-un colț al verandei. Timofei Pnin era din nou băiatul neîndemînatic, timid și încăpățînat de optsprezece ani, așteptînd-o în întuneric pe Mira și, în ciuda faptului că gîndirea logică așeza becuri electrice în lămpile cu petrol și regrupa oamenii, transformîndu-i în niște emigranți vîrstnici, împrejmuind pentru totdeauna, în mod sigur și lipsit de speranță, veranda luminată, sărmanul meu Pnin, cu o acuitate halucinantă, și-o imagină pe Mira strecurîndu-se de acolo afară, în grădină, și venind la el
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
văzut astfel în ce măsură "structurile moștenite de la regimul comunist" continuă să influențeze "noile reguli democratice". Cercetătorul trebuie să întocmească o tipologie a mecanismelor de putere instituite în trecut și să indice "modelele de tranziție care decurg de aici". O primă categorie regrupează țările în care s-a dezvoltat un "comunism patrimonial" (România, Bulgaria): în aceste cazuri, opoziția față de partid a rămas una marginală: regimul a fost destabilizat în special de conflictele interne ale aparatului de conducere; în absența unei mișcări protestatare structurate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
formațiunilor reformiste sau burgheze, iar Cominternul va constitui un veritabil partid internațional ale cărui partide membre păreau niște secții. Cele douăzeci și una de condiții puse adeziunii unui partid rămân cele mai precise și mai restrictive. Cu toate acestea, Internaționala socialistă reconstituită regrupează, în funcție de afinități și pornind de la o anchetă serioasă, partide născute din mișcarea muncitorească, acțiunea internațională rămânând un element constitutiv pentru social democrați. După modelul celor două internaționale muncitorești, în perioada interbelică se constituie două organizații similare: pe de o parte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pornind de la o anchetă serioasă, partide născute din mișcarea muncitorească, acțiunea internațională rămânând un element constitutiv pentru social democrați. După modelul celor două internaționale muncitorești, în perioada interbelică se constituie două organizații similare: pe de o parte "Internaționala verde", care regrupează, la inițiativa liderului bulgar Stambolyski, principalele partide agrare europene și, pe de altă parte, "Internaționala albă", simplu birou de legatură, fondat de Luigi Sturzo, șeful exilat al democrat creștinismului italian, în vederea asigurării într-ajutorării partidelor catolice. În cele două cazuri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
realitatea lor, pare să fi ocultat faptul că societatea civilă este în primul rând mai degrabă un consemn decât o realitate (mai ales înainte de 1989 în țările cehe), iar apoi faptul că Forumul Civic era un ansamblu foarte disparat, care regrupa o serie de partide create sau recreate înainte de sfârșitul anului 1989 (Alianța Civilă Democrată ODA ca să nu cităm decât cel mai cunoscut dintre aceste partide). În sfârșit, absența clasei proprietarilor (o parte a sociologiei cehe este dezvoltată în jurul absenței claselor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]