2,694 matches
-
și Godleski, 2010; Archer, 2004; Card et al., 2008), conchide că există evidențe științifice care să susțină că băieții apelează mai mult la victimizare fizică decât fetele, în schimb, nu există diferențe semnificative de gen în cazul agresivității indirecte, victimizarea relațională. Cercetătorii raportează posibile explicații la conținutul itemilor care vizau mai multe forme de agresivitate indirectă care nu au fost demarcate conceptual suficient și pe seama percepției respondenților - este posibil ca fetele să nu declare rata reală a acestui comportament, deoarece au
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
fete și 47% băieți. În perioada octombrie 2011-octombrie 2013, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat 2.907 cazuri de bullying în România, 45,72% din cazuri vizând violența fizică, 22,86% violența verbală, 15,24% abuzul emoțional și 14,28% abuzul relațional. Printre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii și tulburări de comportament (33,15%), excludere și dificultate în relaționare (procentaj de 29,78%), gânduri suicidare (15,17%), frică și anxietate (12,92%), criză de identitate și singurătate (4,49%). Un
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
sociale. Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte care aduc victimei o stare de anxietate și disconfort. La nivel relațional, victimele ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde nu sunt expuse. La nivel internațional acest fenomen este
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
pe care le generează povestea, planul abstract al repertoriului de mișcări, gesturi, contact improvisation, măști, compoziții sonore adaptate ritmului motric. Narațiunea devine o partitură flexibilă și fluidă, care naște variante compoziționale în limbaje diferite. Întâmplările din poveste generează un context relațional deschis care le dă posibilitatea performerilor să improvizeze, activând fire narative intersectate. Istoria băiatului cioban care trebuie să apere oile și care îi minte pe săteni de mai multe ori că vine lupul până când aceștia nu-l mai cred și
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
cu cerințele postului (participativ la toate combinațiile) : viteză mare de reacție și execuție, viteză mare pe distanțe scurte, un echilibru perfect al corpului si segmentelor corporale, coordonare foarte bună, rezistență specifică, atletic, forța pe brațul de atac, detentă de excepție. Relațional, trebuie să cunoască și să aplice la momentul oportun toate mijloacele de colaborare în cuplu (cu ridicătorul, cu secundul, cu jucătorul de zona 2), lipsit de egoism, tendință de cooperare activă și permanentă cu coechipierii Aptitudini senzoriale: acuitate vizuală, vedere
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
deosebită, reacții complexe, orientare în spațiu, cunoscător al posibilităților colegilor, trăsături de lider, stabilitatea atenției, intensitatea atenției. Aptitudini intelectuale: anticiparea acțiunilor, viteză de analiză și decizie, creativitate, luciditate pe fondul unei instabilități emoționale generale, gândire operativă, stare de combativitate deosebită . Relațional: capacitate de colaborare cu toți jucătorii, poziție de lider, aptitudine de susținător al spiritului de luptă a echipei, aptitudine de gestionare a finalurilor de meci și set împreună cu cei mai eficienți jucători. Liberoul Calități motrice: viteză de acțiune, îndemânare, flexibilitate
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
de acțiune, îndemânare, flexibilitate motrică în teren Aptitudini neuro și psihomotorii: echilibrat, mobil în mișcări, energic, atenție stabilă, flexibilă și distributivă, capacitate de diferențiere și apreciere senzorială, asumarea răspunderi, curaj Aptitudini intelectuale: gândire operativă, anticiparea acțiunilor, activizarea, combativitatea, decizie rapidă. Relațional: capacitate de colaborare, spirit de sacrificiu, intercolaborare și ajutor. Caracteristicile jocului de handbal, ce trebuiesc adoptate ca niște componente ale modelor tehnice și tactice sunt: rapiditate, dinamism, ofensivitate și agresivitate, atât în atac cât și în apărare, un înalt nivel
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
îl are la dispoziție pentru aruncare în faza a IV-a a atacului, fiind mai scurt decât la ceilalți jucători necesită din partea pivotului: viteză mare de reacție și execuție, un echilibru perfect al corpului si segmentelor corporale, coordonare foarte bună. Relațional, trebuie să cunoască și să aplice la momentul oportun toate mijloacele de colaborare în cuplu (cu extrema, cu interul, cu conducătorul de joc) Aptitudini senzoriale: acuitate visuală, vedere periferică, percepție auditivă biaurală, echilibru static și dinamic, percepția limitei semicercului de
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
computerului. Pe lângă pregătirea specifică și aplicații, se asigură documentație și simularea gratuită a examenului. Peste 400 de cursanți participă anual la programele pentru instruirea primară în utilizarea calculatorului și la cele pentru perfecționare adresate specialiștilor în informatică: baze de date relaționale - ORACLE; tehnici avansate de lucru în ACCES și EXCEL; limbaje de programare - C/C++/Java (nivel 1 și nivel 2)/Visual Basic; HTML și JAVA Script; FLASH; proiectare asistată - AUTOCAD (nivel 2D și nivel 3D). S.C. „Infotim“ S.A. este autorizată
Agenda2004-24-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282529_a_283858]
-
de către un actor rațional (individ sau corporație) a tuturor formelor de inserție și de cunoaștere socială (norme, relații, structuri) într-un model de decizie și de acțiune, raportat la interese 51. Dificultatea definirii capitalului social este dată de aspectul său relațional: un actor social deține rețeaua de relații în aceeași măsură în care este deținut de aceasta. Prin urmare, acțiunea unei agenții centrale pentru a egaliza oportunitățile se dovedește nocivă, pentru că e inutilă (așa cum rezultă și din Raportul Coleman). Propusă în
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
condițiilor de schimb cu angajatorul 8. O analiză a aspectelor psihologice a relației angajat-angajator evidențiază implicațiile consecințelor motivaționale în generarea de noi idei. Denise Rousseau clasifică contractele psihologice în funcție de relațiile de schimb care le generează: unele sunt tranzacționale, iar altele relaționale 9. Clasificarea a fost aprofundată de Peter Blau în celebra sa lucrare Exchange and Power in Social Life în care schimbul a fost apreciat ca având sorginte economică sau socială. Spre deosebire de tranzacțiile economice, în care un contract explicit sau implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care se regăsesc în pozițiile cheie ale instituțiilor formale ale sistemului social), acest capital social fiind numit de M. Woolcock 14 și "capital social de legătură" (linking social capital). Capitalul social este format din și include analiza rețelelor sociale (capitalul relațional), dar și "imaginea"15 (reputația) și capitalul de încredere. Încrederea are o poziție aparte în capitalul social, pentru că poate fi înțeleasă și citită ca parte a capitalului social sau ca rezultat al capitalului social. Încrederea este cea care permite partenerilor
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și pe cel onest, și pe cel public. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Am să fiu foarte sincer. Robert Turcescu: Cel onest, evident. Mihai-Răzvan Ungureanu: Cel onest. Pur și simplu m-am gândit că s-ar putea să fie experiența și capacitatea relațională utile într-o asemenea conjunctură. Asta este replica onestă. Nu puterea este în acest caz miza prezenței mele acolo. Robert Turcescu: Dar cine v-a făcut această ofertă? V-a sunat domnul Traian Băsescu? În ce fel s-a produs
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
controlului corupției, Smart arată că, în China, ,,eradicarea unor anumite tipuri de activități cu un nivel scăzut de corupție ar putea crește costurile generale către societate ale corupției de sus în jos" (Smart 1999: 114). Corupția localizată, condusă prin sistemul relațional guanxi poate restricționa statutul privilegiat al întreprinderilor de stat ineficiente în beneficiul general al eficienței și competitivității, aducând rezultate productive, dar numai pe termen scurt (Smart 1999: 118). În mod similar, în cleptocrații, unde, corupția fiind norma, apariția infractorilor rivali
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
CRM), Supply Chain Management (SCM), Business Intelligence (Bl) sau alte aplicații specifice Internet. Existența firmelor pe piețele electronice devine o necesitate. Într-o definiție orientată tehnologic, ERP reprezintă un sistem informațional contabil bazat pe interfețe grafice utilizator, baze de date relaționale, limbaje de generația a IV-a, instrumente CASE și arhitectură client/server. Totuși, a fost unanimă opinia că, deși tehnologia este esențială în realizarea ERP, definiția trebuie să reliefeze ariile funcționale acoperite: contabilitate, producție, vânzare, aprovizionare, stocuri, control de calitate
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
se mulțumească doar cu similitudini corect atribuite (toV o#moion), raporturile pe care le stabilesc cu ceea ce este în afara lor, sunt cu mult mai complexe decât relația biunivocă dintre model și copie: Adevărul (a#lhvqeia) este, după cum s-a specificat, relațional. Mai mult decât atât, adevărul implică ființa esențială. Era necesară, cu alte cuvinte, o relație de omologie între acele elemente de care este implicat. E vorba de raporturile complexe între mimesis, adevărul ca relație în cadrul mimesis-ului, raportul de omologie și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în mod operativ”150. În acest sens, Silvano Tagliagambe 151 propunea spre reflecție un pasaj din Orașele invizibile, considerând că textul lui Italo Calvino (un autor, de altfel, foarte îndrăgit de epistemologi) ar ilustra îndeajuns de convingător caracterul selectiv și relațional al noțiunii de model 152. La o lectură atentă a pasajului invocat de Tagliagambe ne putem da seama că între cele două „lumi” (Eudossia „reală” și desenul ei din covor) se stabilește un raport enigmatic, însă nu arbitrar. Deși covorul
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deschis calea enumerării haotice și dicteului automat: altfel spus, acelor forme de extremism antidiscursiv care au sfârșit prin a consolida separarea netă, ontologică, de principiu, dintre poezie și proză, dintre uzul esențial, pe de o parte, și cel instrumental sau relațional al limbajului, pe de alta, conducând în cele din urmă la definiția formalistă și jakobsoniană a funcției poetice, ca distinctă de toate celelalte funcții”171. 2.1. Genul în genere...tc "2.1. Genul în genere..." De obicei, atunci când este
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
literaturii, în genere), constituie „un absolut, în sensul că el nu vorbește despre a sau despre b, despre o realitate dată ca atare, ci creează o realitate”214. Extrem de atent la nuanțe, autorul adaugă însă imediat că „rămâne totuși ideea relațională, adică faptul că semnul sau mesajul funcționează în raport, în relație cu vorbitorul, cu ascultătorul, cu lucrul”215. În aceste condiții observăm cum concluzia „limbajul poetic nu poate fi o deviere față de limbaj pur și simplu sau față de limbajul de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să acționăm pentru Întărirea normelor colective și pentru unificarea conștiințelor, să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei interacțiuni perpetue Între forțe antagonice, dezacordurile care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul aceluiași obiect, astfel Încât „este aproape inevitabil ca orice element
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
reduce la alternanța prestațiilor a două subiectivități similare, ca la Emile Benveniste: „Eu institui o altă persoană, care, deși exterioară mie, devine pentru mine ecoul căruia Îi spun tu și care Îmi spune tu” (Benveniste, 1966, p. 259). Dimpotrivă, cuplajul relațional este cel care face ca interacțiunea dintre două acte de limbaj să devină realmente comunicare. Gândirea lui Jacques este diferită și de cea a lui Emmanuel Lévinas. Acesta din urmă afirmă că o autentică filosofie a dialogului implică o relativizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o constrângere asupra interacțiunilor subiectului În interiorul grupului. Din exterior, individul este identificat și judecat după criterii de apartenență (tutsi pentru un hutu din Ruanda, cecen pentru un rus). În loc să substantivăm etnia, trebuie să o privim mai curând În dimensiunea ei relațională. Minoritățile etnice de la ora actuală (indienii și negrii din America, imigranții africani și asiatici din Franța, țiganii fără nici o bază teritorială, comercianții sirieni și libanezi din Africa de Vest) sunt stigmatizate ca actori de rang secundar În viața economică și politică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
din care se naște dreptul. Și una, și cealaltă, gândite În perspectivă, induc o distanță cerută de obiectivitatea rece a raționalului. În plus, cele două se Înscriu Într-o logică individuală a drepturilor, În vreme ce fraternitatea face parte dintr-o logică relațională a Îndatoririlor. Fără Îndoială că egalitatea presupune un raport Între termeni, dar este vorba despre un raport de simetrie, de paritate sau de echivalență, care rezultă din principiul identității. Libertatea naturală este și ea relațională, măsurându-se În funcție de exercitarea puterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
face parte dintr-o logică relațională a Îndatoririlor. Fără Îndoială că egalitatea presupune un raport Între termeni, dar este vorba despre un raport de simetrie, de paritate sau de echivalență, care rezultă din principiul identității. Libertatea naturală este și ea relațională, măsurându-se În funcție de exercitarea puterii și Întâlnindu-și limita În confruntarea cu o putere adversă. Fraternitatea, dimpotrivă, are nevoie de deschidere Înspre celălalt, de o trecere În planul secund a propriei persoane, proces În care, spre deosebire de ceea ce se Întâmplă În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate de transformare inerentă acțiunii umane”, În același timp „dispozițională” (adică Înscriindu-se În durată) și „relațională” (analizele legate de substanțe, atribute și jocuri nule cedând În acest caz locul unor raționamente În termeni de câmpuri, procese și relativitate). ν Se cuvine, În acest sens, să privilegiem o abordare multidimensională și să ne interesăm de modul În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]