1,252 matches
-
1995, 33; Cristian Livescu, Despre zonele erogene ale textului, CL, 1997, 9; Adrian Alui Gheorghe, Fiecare în temnița lui, CL, 2000, 3; Paul Cernat, „Omul de hârtie”, OC, 2000, 28; Mircea A. Diaconu, Emil Nicolae. Dorința de a fi o relicvă străveche aruncată pe țărm, CL, 2000, 11; Roxana Răcaru, Poezia și asfaltul, RL, 2002, 23. V.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
și viclenia sunt păcatele cel mai des incriminate în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și nu numai lor, ci și unor laici, lăcomia și avariția (I. 6, I. 7), dorința necinstită de înavuțire, falsificarea relicvelor (VI. 10 - fratele Cipolla are orice în desaga sa, de la pana arhanghelului Gabriel, la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când ele se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lovește de "valurile vremii". La un an după întâia plachetă, în Viața deocamdată prioritatea revine notațiilor grave pe fundal elegiac autumnal, când pământul trudit "atârnă de păsări", când "copacul uscat nu mai speră", când zburătoarele cântă "în limba lor minoră". Relicve dintr-o copilărie uimită amintesc de bivolițe, de lupi în păduri transilvane; brazii munților, doborâți, respiră tristețe: "Un dor de piatră începe să-i doară". Ciocârlii sfredelind cerul declanșează miraje: Rămâne un turn de nimenea văzut / Ce ne ridică-n
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul (i se adaugă și un nartex cu trei încăperi), atașându-i-se din secolul VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică absidă spre est
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai multe camere, acoperite uneori de câte un tumul ca lângă Axiopolis etc., unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis (până în secolul IV inclusiv), altele aveau forma și rolul unor cripte adăpostind relicve de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
comună: o înhumare în sicriu și alte trei direct pe pământ; orientarea în paralel (una la vest și cealaltă la est de camera de acces, denotă influența tehnicii constructive a mormintelor creștine siriene asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la 5 din 6 bazilici; cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele funerare din Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța) sunt
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
avea o inscripție realizată cu vopsea albăstruie pe peretele estic. Textul inscripției, probabil, vreun citat biblic, nu a putut fi conservat; 2) bazilica cimiterială (E) (secolul VI): suprapune o criptă sau un mormânt martiric; b. prezența a două cripte pentru relicve: 1) bazilica cisternă (C) cu o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), construită sub altar, din piatră legată cu mortar, prezenta spre est o absidă mică, iar spre vest un vestibul în trepte, pavimentat cu plăci
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Textul inscripției, probabil, vreun citat biblic, nu a putut fi conservat; 2) bazilica cimiterială (E) (secolul VI): suprapune o criptă sau un mormânt martiric; b. prezența a două cripte pentru relicve: 1) bazilica cisternă (C) cu o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), construită sub altar, din piatră legată cu mortar, prezenta spre est o absidă mică, iar spre vest un vestibul în trepte, pavimentat cu plăci de piatră, databilă în secolul V; 2) bazilica cu transept
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
este o încăpere subterană, acoperită de boltă, existentă de obicei sub altarul unor bazilici paleocreștine (secolele IV-VI), ca o expresie a venerației față de martiri. În criptă se păstra corpul întreg al unuia sau a mai multor martiri creștini ori relicve ale acestora, fapt verificabil în secolul VI, când existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Din cele 30 de bazilici paleocreștine identificate în spațiul Sciției Minor, 19 cripte aveau sub altar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
roșie la mijloc, poziția și orientarea defuncților. S-au mai descoperit și unele vase de ceramică, opaițe, catarame (ornament în formă de pește, secolul V), inele din bronz cu monogramă (M132; secolul VI); 5) la Capidava (jud. Constanța): bazilicile, cripta relicvelor, cruciulițe de plumb, cruciulițe de bronz simple sau duble (relicvate) întregi sau fragmentare, inscripții etc.; 6) la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea): bazilica, inscripții etc.; 7) la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea): bazilici creștine, cripte, mormintele (poziția și orientarea defuncților
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
călugării audieni, de orientare eretică antropomorfă (secolele IV-VI) etc. Interesul crescând al cercetării arheologice, cu privire la analiza elementelor paleocreștine din Sciția Minor și nu numai, a devenit tot mai intens odată cu descoperirea de bazilici cu cripte martirice și cripte cu relicve, și cu toată pleiada de necropole în care au fost surprinse o multitudine de forme de înhumare în morminte cu groapă simplă, cu o firidă sau două prevăzute cu dromosuri, cu reînhumări, cu inscripții sau fără, cu stele funerare, cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
adesea lipsite de inventarul funerar, din motive religioase sau mai puțin. Descoperirea ruinelor unor bazilici cimiteriale (Arga-mum, Axiopolis, Beroe, Noviodunum, Sucidava, Tropaeum Traiani etc.), uneori înzestrate cu cripte pentru martiri (Axiopolis, Beroe, Halmyris, Niculițel, Tomis, Tropaeum Traiani etc.) ori pentru relicve (Argamum, Capidava, Histria, Tomis, Tropaeum Traiani etc.) demonstrează prezența creștină și a necropolelor de același gen, precum s-a constatat la Argamum, Axiopolis, Beroe, Callatis, Tomis etc. La rândul lor, cercetările arheologice izolate demonstrează o prezență creștină ce se poate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
canopă, urnă, crater sau casetă. Nici măcar adepții lui Christos n-au putut rezista pulsiunii imaginare, deși făcuseră din interdicția lor mozaică un semn al diferenței în interiorul unei romanități idolatre. De la catacombă la bazilică, apoi la capelele medievale, acele "camere cu relicve" (Duby), vedem scheletul "ieșind" de sub pământ și crescând, înălțându-se în slavă, printr-o succesiune de încastrări. Tibia sau viscerele uscate ale sfântului local cer un relicvariu; deci un oratoriu sau un sanctuar; deci pelerinajul și tot ce urmează: ex-voto
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un relicvariu; deci un oratoriu sau un sanctuar; deci pelerinajul și tot ce urmează: ex-voto de aur, retablul, dipticul, fresca și, în fine, tabloul. Se trece astfel, pe nesimțite, de la dragostea de oase la dragostea de artă; de la rămășițe la relicvă și de aici la capodoperă. "Arta creștină", minuțioasă declinare a rămășițelor, a procedat prin duplicare, de la formatul mare la unul mai mic. Se ridică un altar deasupra primului osuar; apoi un acoperiș peste altar; iar pentru a miniaturiza carcasa sfântă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este întotdeauna sinonimă cu arta independentă. O imagine care își îndeplinește funcția simbolică are toate șansele să fie parazitară și parietală. Acest lucru este evident pentru arta creștină, în epoca ei, nu mai separabilă de corpul mistic decât racla de relicvă, retablul de altar, fresca de naosul lateral. Gisantul de mormânt, firul de aur de patrafir. La fel de adevărat era, bineînțeles, și în privința artelor primitive, înainte de nașterea lui Dumnezeu. Un obiect indigen este deopotrivă funcția și decorația sa. Pe coasta nord-vest-americană, "vaza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sacrificiul liturghiei, refuză absolut accesul în templu oricărei imagini. Calvin, care face din împărtășanie un simbol, o simplă metaforă, consideră transsubstanțierea catolică drept o scamatorie rușinoasă și condamnă imaginile în mod mult mai riguros decât Luther. El are oroare de relicvele sfinților și compară statuile colorate ale Fecioarei cu niște "desfrânate de bordel". Orice imagine a lui Christos este în ochii lui un idol, iar arta, spune el, nu poate dezvălui nimic din invizibil. Ea nu poate și nu trebuie să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trecerea la faptă prin căi analoge? Putem compara operațiunea de punere în imagine, care face haosul vizibil, deci ordonat, cu acea talking-cure constând în ordonarea unor senzații încâlcite și obscure pe un lanț narativ de mituri identificabile? Este sigur că relicva care vindecă, acel ex-voto care binecuvântează, trompe-l'œil-ul care reînsuflețește, Veronica, a cărei privire îl mântuiește pe păcătos, presupun și din partea privitorului un act de încredere, o adeziune prealabilă și neexprimată în cuvinte. Să nu uităm versiunile mai puțin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în joc este problema dacă arta este sau nu o pală de vânt învârtindu-se în jurul unei himere. Dacă arta este una, în esență, atunci există o istorie a artei. Și dacă nu? Ei bine, dacă nu, "măgarii purtători de relicve" își fac iluzii. Profesioniștii pasionați de datare, atribuire și documentare vorbesc în numele Științei. Ba chiar consideră de obicei reflecția filosofică drept ceva arbitrar, subiectiv și doctrinar, pe cei ca noi, care-și pun întrebări, drept niște hâtri, iar întoarcerile radicale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cu obiectul. Să amintim pe scurt, simplificându-le la extrem, aceste trei moduri de a face semn semenilor. Indicele este un fragment al obiectului sau în contiguitate cu el, parte a întregului sau considerată ca întreg. În acest sens, o relicvă este un indice: femurul sfântului dintr-o raclă este sfântul. Sau urma pasului pe nisip, sau fumul focului în depărtare. Icoana, dimpotrivă, seamănă cu lucrul, fără să fie acesta. Ea nu este arbitrară, ci motivată de o identitate de proporție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prezența ei. O anluminură dintr-un manuscris închis sau un minei invizibil dintr-o biserică veghează de departe asupra credincioșilor adunați. Un ortodox se roagă la icoană cu ochii închiși, fiindcă portă în el icoana lui Christos. Cultul antic al relicvei s-a transferat în cultul creștin al statuii făcătoare de minuni și a moaștelor de sfinți. Sângele martirului purifică prin simplu contact. Apropierea are valoare propițiatorie, profilactică sau sanctificantă. O cameră funerară devine capelă prin prezența relicvelor. De unde "terapia prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Cultul antic al relicvei s-a transferat în cultul creștin al statuii făcătoare de minuni și a moaștelor de sfinți. Sângele martirului purifică prin simplu contact. Apropierea are valoare propițiatorie, profilactică sau sanctificantă. O cameră funerară devine capelă prin prezența relicvelor. De unde "terapia prin spațiu" (Dupront) care era pelerinajul și înhumarea ad sanctos, aproape de corpurile-indici care au capacitatea de a-i elibera pe credincioși de demon. Odihna morților (care, ne asigură Grigore de Nazianz, simt și suferă) și deci liniștea celor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au capacitatea de a-i elibera pe credincioși de demon. Odihna morților (care, ne asigură Grigore de Nazianz, simt și suferă) și deci liniștea celor vii depind de locul mormântului. Iar credincioșii pun în mormânt "agheasmă, cruci, cărți sfinte, ostii, relicve"73. Dacă aceasta nu-i magie, atunci ce e magia? Cele două perioade rezumate se înrudesc prin faptul că imaginea vizuală trimite direct la invizibil și nu are valoare decât ca legătură. La fel cum, în Cetatea celor două săbii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lor divine graffitti-urile și rap-ul. Relația socială nu s-a îmbunătățit, coagulantul-artă nu a unit, inegalitățile culturale au rămas aceleași. De ce? Garantă a unei conversii imediate, opera de artă era presupusă a-și transmite puterea de la distanță, precum o relicvă către credincios. De unde vocabularul lui Malraux legat de sortilegiu (revelație, fior, întâlnire, comuniune, iradiere etc.). Cum bunurile de mântuire operează singure, se punea doar problema căii către ele. Era de ajuns să se asigure accesul la muzee și albume, sanctuare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Punerea în spectacol a frumuseții de imemoriala pulsiune a morții? Este un fel de jubilație tristă în celebrarea bulimică a marilor și micilor maeștri. În morișca neoprită, iată întorcându-se, dar la o scară încă necunoscută, această acumulare indefinită de relicve, religie a Formei în care voracitatea estetică afișată ostentativ nu acoperă complet o fascinație juisoare a neantului. CARTEA A III-A După spectacol Capitolul X Cronica unui cataclism Problema nu mai este dacă un tablou rezistă, de exemplu, într-un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
calului Ghiță! Nu mă miră reîntoarcerea la cai În satul „modern”, european de astăzi. O revanșă târzie a nepoților, a celor care au păstrat În suflet gustul pentru independență și dorința de distincție socială. Caii Îi singularizează, Îi promovează ca relicve nobile ale vechiului regim. (06.03.2010) Un fondator: Ion Chelcea Agricultura la români, o carte recent apărută, la Editura Universității din Pitești, Într-o colecție de sociologie. Lucrarea unui vechi etnograf, universitar ieșean, om Învățat și cunoscător al satului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]