1,212 matches
-
amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
interpretate în așa fel încât politica formală s-ar putea să nu reflecte întotdeauna natura curentă a rutinei, așa cum Augsdorfer (1996) subliniază în cazul 3M.<footnote Augsdorfer, P., Forbidden Fruit, Avebury, Aldershot, 1996. footnote> Pentru scopurile noastre, lucrul important de remarcat este că rutinele sunt ceea ce organizațiile au diferit și folosesc față de celelalte în ceea ce privește modalitatea lor de a-și îndeplini activitățile de bază. Aproape am putea să afirmăm că ele reprezintă „personalitatea” particulară a firmei. Fiecare firmă își învață propriul „mod
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
80. În repertoriul corului, în afara cântecelor impuse de propaganda comunistă, au existat și cântece neaoș românești, de inspirație populară, dar și cântece patriotice, care ne-au însoțit istoria: „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Pui de lei”, „Ciobănașul” ș.a. Tinerii remarcați atunci pentru participarea la formațiile artistice, amintim pe: Costică Guțu, Sofia Sofrone, Dumitru Chirilă, Maria Avram, Maria Sularu, Nicolaie Coca, Mihai Vraciu, Elena Șoica, Minuța Tabarcea, Letiția Obreja, Costică Samoilă, Reta Sularu și Elena Boghiu. O mențiune importantă se impune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații suspicioși, pe drept sau numai imaginar, și preiau controlul destinelor proprii. „O voce feminină care se face remarcată este esențială pentru asigurarea fericirii atât pentru bărbați cât și pentru femei.”94 Prin povestirile lor, Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer fac apel nu doar la femei pentru a-și delimita mai exact poziția socială, ci îi îndeamnă pe toți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în legătură cu ritualul iubirii și necesitatea unei moralități care vor duce la schimbarea cavalerului în bine și îi vor dărui posibilitatea fericirii.431 Personajele feminine dominau în satire prin forța cuvântului și prin agresivitate, aveau indiscutabil o putere care le făcea remarcate, dar în povestirile sentimentale deveneau suverane asupra inimilor masculine, datorită calităților lor. Alison reușește să manipuleze povestirea astfel încât să atace tot ce era misogin în cultura epocii: bătrâna este agresivă, are abilitatea de a conduce, de a domina, de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
corespunzătoare ale fluxurilor statorice din axele αs, și βs pe cele 2 axe ale rotorului (notate cu X, respectiv Y, adică: ψXS, ψYS) când se referă la fluxurile înfășurărilor din ultimele 2 ecuații, fig. 6.43 c): (6.233) Trebuie remarcate următoarele aspecte: dacă mașina lucrează ca motor, pulsația fluxurilor statorice din axele αs și βs fiind ωs, iar pulsația corespunzătoare rotației fiind ωR, pulsația mărimilor rotorice din axele αr și βr rezultă ωr = sωs= ωs -ωR, pulsația mărimilor rotorice proiectate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în 1947 și traducerea în franceză a nuvelei Ce știa Maisie de Henry James, iar o revistă franțuzească intitulată Le Milieu du Siècle i-a publicat întreaga piesă Electre ou la Chute des masques. Acestea abia dacă s-au făcut remarcate traducerea nuvelei lui James este foarte slabă dar au convins-o că se îndrepta undeva. Vestea de la Consulatul francez că pe la sfârșitul anului 1947 avea să devină cetățean american trebuie să-i fi întărit hotărârea de a rămâne în America
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dedicat lumii complexe de subiecte și stiluri a Antichității prezintă observații, atitudini ale primilor teoreticieni ai artei parodiei, care o definiseră ca pe un simplu gen comic minor. În "Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului", este remarcată, în mod corect, distanța existentă între perspectiva modernă asupra parodiei, cea care suprapune acest tip de discurs cu cel critic, acoperind aspecte comice, ludice, metaficționale, și cea antică, neacoperitoare a unor sensuri pozitive, laudative. Primii teoreticieni vor fi mai degrabă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ta care-i? Părinții tăi cine-s? (s.n.)" (preluare din Homer, Odiseea, I, 170). Cultura lui Claudius oferă și posibilitatea replicii de asemenea livrești, intertextuale ("Tocmai din Ilion vântul m-a dus pân... la tărâmul ciconic" Homer, Odiseea, IX, 39), remarcate și de naratorul care, implicit, își declamă, printre rânduri, intențiile parodice: "Însă versul următor, în egală măsură homeric (s.n.), ar fi fost mai adevărat: Ilion unde surpat-am cetatea, stârpind pe localnici (s.n.)"150 (Homer, Odiseea, IX, 40). Insistența cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unitar, în satira menippee (și de aici, mai departe, în romanul latin) lucrurile au o natură contrarie. Nu a supraviețuit nici unul dintre elementele cultivate de epicul eroic, nici la nivel spațial, nici la nivel temporal. În cel dintâi caz, trebuie remarcată fantastica ușurință cu care se mișcă picareștii cezari ai lui Seneca și vechii eroi mitologici de genul lui Hercule "din cer pe pământ, de pe pământ în infern", căci "în viziunile comice despre lumea cealaltă ale satirei menippee, eroii trecutului absolut
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cum a funcționat ea pentru a sprijini informativ/ contrainfomativ trupele române în Campania din Vest. Numită, ca și pe Frontul de Est, Eșalon Mobil, dar de un nivel foarte redus ca structură și rază de acțiune, acesta s-a făcut remarcată, așa cum a făcut-o Subcentrul de Informații nr. 1, prin acțiuni specifice între care și adunarea de date referitoare la stare de spirit și atitudinea populației din Ungaria și Cehoslovacia, pe care au întâlnit-o în contact nemijlocit combatanții români
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost justificată de către delegația sovietică, prin explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Delegatul sovietic declară că prioritare erau culegerile de informații la distanțe de 50-60 km și nu cele de la mari distanțe, în spatele frontului, solicitări ce au fost „remarcate” și de „comandanții de armate sovietici”. La aceste motivări conjuncturale, partea sovietică mai adăuga și faptul că, agenții din echipele de lansare nu aveau „legături cu rezidenții de pe teritoriul inamic”. De asemenea, se invoca că „durata de pregătire” este nejustificat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în obținerea performanțelor, de folosire a oportunităților, de dozare și combinare, de articulare și depășire a dificultăților (ca tehnologie sau problemă de inginerie educațională sau de conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim în corelarea cu nevoia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sa, locul de origine, mediul de lucru, clasa socială, etnia... Astăzi, același lucru este valabil în multe societăți. Robert Guillain (1989) descrie Japonia ca un univers al non-afirmării, al estompării identității individului. Regulile de conduită sunt a nu se face remarcat, a nu înainta opinii originale, a nu ieși în față. Nu individualismul este încurajat, ci integrarea individului în comunitate. Eul este slab, "noi" este puternic, cu atât mai mult cu cât eurile care compun comunitatea sunt unite prin consens. Am
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Planul general al necropolei). Fragmente de amfore romane în necropolele daco-carpice din sec. II-III d. Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele de la Moldoveni, Bărboasa-Gălănești, Săucești și Văleni. b6 - Rituri și ritualuri funerare Necropola I de la Săbăoani are în componența sa 107 morminte, cate se grupează, din punct de vedere al ritului de înmormântare, în două mari categorii: de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ne cam sperie "per aspra”, ci mai pe ocolite poate nimerim și pe acolo, doar suntem români, ce naiba! Așa că de o bună bucată de vreme, ne-am concentrat pe Cartea recordurilor și realizările au început să curgă, ne-am făcut remarcați și trecuți în cărțoiul cu pricina, cu cel mai lung cârnat, cel mai mare tort, cei mai mulți Moși Crăciuni hăulind pe stradă, cea mai mare cantitate de fasole cu ciolan, (urmează cică să fie omologate și cel mai mare număr de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cine e perfect preparat poate cere voie de a da 2 sau 3 examene, posibilitate exclusă în cele alte universități, si care constitue pentru cei întârziați cu etatea, si pentru cei bine pregătiți de înainte, un avantaj considerabil. Trebue însă remarcat că acéstă înlesnire e acordată mai ales streinilor de unde se poate deduce cât se póte o intenție bine voitóre pentru cei care știu că starea în străinătate costă parale prea multe. În afară de aceste liberalități, seriozitatea examenelor e incontestabila. Lucrul acesta
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Critica biografică presupune dovedirea operei prin autor, suplinirea interpretării cu prezentarea autorului devenit mască. Metoda atrage polemici, deoarece se crede că autorul nu interesează ca om real; spațiul din care emite el e situat în interiorul operei literare, inclus în ea, remarcat doar în documente ce-i probează existența. Preocupările de arhivare a documentelor despre creator și creație, exercițiu definit ca inutil de unele școli de critică ce susțin ineficacitatea unei asemenea practici și pericolul asumării rolului de unică formă de interpretare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se poate aplica la toate nivelurile limbii, încît se poate vorbi de existența unor legi lingvistice care au ca specie legile fonetice. În domeniul morfologiei istorice s-ar putea formula legea trecerii treptate de la structura sintetică la structura analitică, fenomen remarcat, în spațiul romanic în evoluția de la latină la limbile romanice, îndeosebi în cazul numelui; la verb, așa cum arată Eugen Coșeriu, caracterul sintetic al flexiunii rămîne totuși pronunțat prin refacerea în fiecare limbă romanică a unui sistem de desinențe proprii 215
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aplauze), eseistică, memorialistică. În momentul debutului editorial (1964), cu Persoana întâia plural, Ana Blandiana avea douăzeci și doi de ani. Dintre partenerii de generație, câțiva, reprezentativi Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Cezar Baltag -, au părăsit între timp această lume. Remarcată imediat, diferențiată stilistic și nu doar, instaurând o simbolistică revelatoare, debutanta de atunci, sigură de sine, sfidând convențiile și solidară cu temerarii, punea în pagină un energetism juvenil, o gestică atașantă, pe un fond naturistic embrionar. Iat-o, așadar, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
faptul dacă el va continua sau nu să-și îmbogățească cunoștințele și după ce învățătura încetează de a mai fi impusă și controlată de alții. Educarea atitudinii pozitive față de învățătură la elevi stă în centrul preocupărilor educatorilor și ale cercetătorilor, fapt remarcat și de oaspeții de peste hotare care ne-au vizitat țara. Astfel, în 1964, Wolfgang Kurth, redactor șef al gazetei "Deutsche Lehrerzeitung" din R. D. Germană, scria, cu prilejul vizitei în țara noastră: „Țin să remarc râvna și priceperea pe care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
reamintească, este relația dintre competitivitatea economică și realitatea secu ritară (vezi articolul lui Robert Zoelick din revista "Foreign Policy", martie-aprilie, 2013). Oricum, americanii continuă să cheltuiască în domeniul militar cît întreg restul lumii. În ce privește dansul amețitor al monedelor, este de remarcat cred că 48% ditre lichiditățile lumii se află în Asia, că actuala criză a economiilor occidentale are și o importantă, dacă nu decisivă, componentă monetară și că suntem în plin război valutar, în care, cel puțin deocamdată, dolarul și euro
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
consum, cu atât crește potențialul de orientare al valorii imateriale a mărcilor. Fetișismul mărcilor, luxul și individualismultc "Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul" Odată ajunși aici, nu putem eluda o întrebare: cum să conciliem avântul consumului emoțional cu gustul pentru marcă, remarcat atât la tineri, cât și la adulții din noile clase înstărite 7? Merită să ne oprim asupra acestei chestiuni nu doar pentru că lumea cumpără din ce în ce mai mult o marcă, și nu un produs, ci și pentru că fenomenul poate părea a fi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]