1,378 matches
-
convulsiilor lăuntrice, un act de întoarcere în timp: “Îți aduci aminte frigul frig/ cînd intra în cuibul tău de sîn?/ Parcă mă aud și acum că strig:/ strînge-te în brațul meu de fîn!’’ (Îți aduci aminte?). În această atmosferă de rememorare se deconspiră fiorul, misterul, aerul bucolic, experiențele și trăirile metaforice - doar cîteva din trăsăturile acestei poezii care stilizează stingerea clipelor trecute, o adulează și o îmblînzește. Contemplarea stingerii trecutului, readus în prezent, a expirării clipelor cînd “te-am dus în
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
o primă parte a sa, e demn de a rămâne drept „caz particular” în memoria neamului nostru pentru că, într-o anume parte a sa (a destinului), Grigore Dominte, prin copilul de demult, simbolizează pentru Romania victima precoce a fascismului. Prin rememorarea în cărțile scrise la vârsta senectuții a dramei sale timpurii (împărtășită cu cei trei frați ai săi), Grigore Dominte ne furnizează, în calitate de victimă, un caz edificator de crimă împotriva umanității, provocată de politicienii Lumii, cei vinovați de declanșarea celui de
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
țăranul nu primea nimic de la CAP, dar fura noaptea din lan.Iar toamna veneau elevii, studenții și militarii să le culeagă roadele.Fapt despre care scria și Marin Preda, tot un teleormenean.Narațiunea scrisă cu precizie, amestecă sunetul liric al rememorării despre părinții Florica și Spirea Buică, preotul din sat, învățătorul Theodor Gh.Mândroceanu, cu tonul eseistic al analizei.Prozatoarea pune stările sufletești și întâmplările vieții sub lupa analizei, împingând percepția până la granița istoriei. În astfel de relatări irizate de amintiri
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
superior; vizitarea muzeelor dedicate Holocaustului sau care abordează problematica urmărilor celor două conflagrații mondiale la care România a fost parte atât din țară, cât și din străinătate; acțiuni de îngrijire a monumentelor și a cimitirelor eroilor aflate în țară și rememorarea evenimentelor petrecute în acele zone prin prelegeri ale istoricilor sau a specialiștilor din muzeele din România; realizarea de expoziții documentare sau foto-documentare cu ocazia diverselor zile festive - Ziua Veteranilor de Război - 29 aprilie, a Veteranilor din teatrele de operații - 11
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
conştiinţei de sine şi de acţiune, însoţită de perturbări asociate ale afectului, comportamentului, conştiinţei, memoriei, percepţiei cogniţiei şi/sau ale funcţionării senzitivo-motorii. Aceste semne şi simptome pot fi observate de ceilalţi sau pot fi declarate de către pacient. Lacune recurente în rememorarea evenimentelor cotidiene, a informaţiilor personale importante şi/sau a evenimentelor traumatice care nu se încadrează în uitarea obişnuită. Simptomele cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfuncţie în domeniul social, profesional şi în alte arii importante de funcţionare. Tulburarea nu face parte dintr-
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
trezite, dar bărbatul acela cu plete albe, cu ochii exoftalmici i se părea un străin și-un virtuoz, doar atât! În consecință, nu se dusese să-i vorbească în foaier după concert, după cum făcuseră alții... Ajunsă în punctul ăsta al rememorării, Mira surâse, deși în suflet, tăinuit și de ea parcă, ducea un ghemuț din firele durerii înăbușite, singurele urmări ale unei iubiri de la douăzeci de ani pentru un coleg de facultate, dar rămase neîmpărtășite, nerostite unul altuia în vorbe decât
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
BUICĂ - NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015. Recitesc cartea lui Erich Maria Remarque „Nimic nou pe frontul de Vest” și retrăiesc un eveniment istoric de o încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări îmi face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. In preajma mea, se lasă liniște, lăsându-mi gândul să facă drumul înapoi, până la locul desfășurării acelor scene, revăzute cu ochii minții și cu emoția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
va termina repede și că soldații vor putea face Crăciunul împreună cu familiile a fost înlocuită, ... Citește mai mult Recitesc cartea lui Erich Maria Remarque „Nimic nou pe frontul de Vest” și retrăiesc un eveniment istoric de o încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări îmi face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. In preajma mea, se lasă liniște, lăsându-mi gândul să facă drumul înapoi, până la locul desfășurării acelor scene, revăzute cu ochii minții și cu emoția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
l-am întâlnit deseori la romii din Timișoara și Ardeal, în formula "me shai geav" - eu pot merge, sau la alții "me shekdi-" eu pot". Este evident că romii care l-au păstrat mai fidel pe "shekdi", sunt mai aproape de rememorarea originilor lui "shakti", decât cei care l-au prescurtat pe "shakti" în "shai". Shaimos, shaipen înseamnă putere, capacitate. La romi puterea a stat în Măr- bate! (hindi, români), nu în Zar- par pubian. De ce ? Pentru că romii sunt majoritatea metalurgiști, nu
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
vremi excepționale“ pentru Valahimea de pe segmentul temporal marcat de anul 1849 (luna mai), al al exilului fruntașilor revoluționari-pașoptiști din Iași, al „desțărării“ a treisprezece lideri valahi ai «mișcării celor o mie de la Hotelul Central din Iași» (p. 5, evident, în rememorarea, în „oglinda retrovizoare“ a eroului central), și de anul 1866 (11 / 23 februarie), an al „loviturii de stat“ (cf. cap. Lovitura de palat , pp. 197 - 200), adică anul „descăunării“ / „abdicării“ și al „exilării“ prim-conducătorului nostru de „stat modern“, Alexandru
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
totalitatea valorilor spirituale. Iar despre opera sa poetică se scrie: “...poemele reprezintă decantarea trăirilor poetei într-un spațiu exotic, itinerant, geografia convertindu-se în periplu interior. Contribuie la această reușită, transfigurarea rafinată a experienței nemijlocite, prin subtile procedee de retrăire/rememorare, care izbucnesc să restitue versului prospețimea intactă a senzațiilor și emoțiilor încercate.” (Dan Damaschin, critic literar). Astfel, putem confirma, Antologia „Carmen”, volumul VII, este o creație literară/spirituală care unește personalități distincte, aceștea, cu toții la rândul lor, având comun în
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
acuitate tabloul natural și fluid al meleagurilor moțești. Reportajele sunt presărate cu imagini ce completează vibrația sentimentelor trasmise, fapt ce ne face să conchidem că reportajele Doinei Mărghitaș sunt dilatări epice, în glisările reportericești, dânsa punând un indiscutabil talent al rememorării, arătând adică și virtuți de narator. Al.Florin Țene Membru correspondent al Academiei Americană Română Referință Bibliografică: Reportajul literar, frescă sentimentală a Țării Vlădesei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 984, Anul III, 10 septembrie 2013. Drepturi
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
care trăiau acolo, vlahii și sloveanii. Pe urmă însă ungurii, înlăturară pe vlahi și luară în stăpânire această țară și se așezară cu sloveanii împreună pe care îi supusese, și de atunci țara se numește UNGARIA”. Dar să înceheiem aici rememorarea etapelor de formare ale poporului și limbii române și să lăsăm istoricilor sarcina de a aprofunda acest subiect pornit de la izvoare bizantine, slave, ungare, ori din arhivele VATICANULUI și din descifrarea și interpretarea mărturiilor materiale descoperite de arheologi de-a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
care trăiau acolo, vlahii și sloveanii. Pe urmă însă ungurii, înlăturară pe vlahi și luară în stăpânire această țară și se așezară cu sloveanii împreună pe care îi supusese, și de atunci țara se numește UNGARIA”. Dar să înceheiem aici rememorarea etapelor de formare ale poporului și limbii române și să lăsăm istoricilor sarcina de a aprofunda acest subiect pornit de la izvoare bizantine, slave, ungare, ori din arhivele VATICANULUI și din descifrarea și interpretarea mărturiilor materiale descoperite de arheologi de-a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
care trăiau acolo, vlahii și sloveanii. Pe urmă însă ungurii, înlăturară pe vlahi și luară în stăpânire această țară și se așezară cu sloveanii împreună pe care îi supusese, și de atunci țara se numește UNGARIA”. Dar să înceheiem aici rememorarea etapelor de formare ale poporului și limbii române și să lăsăm istoricilor sarcina de a aprofunda acest subiect pornit de la izvoare bizantine, slave, ungare, ori din arhivele VATICANULUI și din descifrarea și interpretarea mărturiilor materiale descoperite de arheologi de-a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
dimensiunile. Dacă nu poți fi unul dintre cei mari, fi unul mai mic, dar fi sfânt în toate zilele vieții tale!” Amintirile care urmeaza mi-au iluminat cărarea pe care m-a dus providența divină. Chiar și astăzi, simpla lor rememorare îmi umple sufletul cu o duioasa și caldă recunoștință. Dacă și cititorii mei vor simți, măcar în parte ceva asemănător, satisfacția mea va fi deplină. Un copil a stat cu bunica lui într-o după-amiază însorită în interiorul unei catedrale. Lumină
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
Lucrari > MARIN PREDA- COPILĂRIA ȘI ANII DE ȘCOALĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Pe 16 mai 2013 se împlinesc 33 de ani de la moartea lui Marin Preda, prilej de rememorare a unuia dintre cei mai mari prozatori români contemporani. Moartea lui a venit în plină glorie, după romanul său „Cel mai iubit dintre pământeni”, roamn care probabil i-a fost fatal. Pentru că m-a impresionat voința acestui copil de a
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
MARIN PREDA ȘI „ERA TICĂLOȘILOR” (partea întâi) Pe 16 mai 2013 s-au împlinit 33 de ani de la moartea lui Marin Preda, prilej de rememorare a unuia dintre cei mai mari prozatori români actuali. Moartea lui a venit în plină glorie, după romanul său „Cel mai iubit dintre pământeni”, roamn care probabil i-a fost fatal. În noaptea când a fost lansat romanul la librăria
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
sapă Dintr-un izvor de munte de-astă vară. Prin vadul amintirii pot să-ncapă Mulțime de oștiri ce colindară, Și carele cu fân și cu povară, Moșnenii adunați la o agapă. E vechi și nou, parfum de sfântă carte, Rememorarea gândurilor noastre-i, E timpul existenței fără moarte, E cântecul pădurii și al pietrei, Pornit dintotdeauna de departe, E cântecul iubirilor și vetrei. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Dintr-un izvor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307
DINTR-UN IZVOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348959_a_350288]
-
ce văd sau ce li se spune. Această remarcă se potrivește atât elitei PCR de după 1989, cât și cărților șeful serviciului de spionaj, generalului Ioan Talpeș? În umbra marelui Hidalgo, condiția de a fi, din întâmplările unui istoric militar, 1978-1989. Rememorări consemnate de Horia Alexandrescu?, ed. Vivaldi, București 2009, vo. I, 251 p. și în? Breviar laic?, ed. Militară București 2010, 255 p., Talpeș pune în umbră cam tot ce s-a publicat despre dictatura de dezvoltare a lui Ceaușescu, anul
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
între 1916-1918, cea de a doua parte „Cele trei hagealâcuri” a fost redactată pe porțiuni și în perioade diverse: în 1918 episodul intrării lui Pașadia și Pirgu în restaurant: în 1920 evocarea călătoriei lui Pantazi pe glob, iar în 1921 rememorarea, de către Pașadia, a timpurilor trecute. Partea a treia, „Spovedanii”, e scrisă, parțial, în 1922; spovedania lui Pantazi e terminată în 24 decembrie 1924, iar a lui Pașadia la 4 august 1926. În sfârșit, partea a patra „Asfințitul crailor” este definitivată
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
o prezență permanentă a casei. Funcționa ore în șir, de-a lungul zilei iar fluxul necontenit al sunetelor sale forma un fel de fundal al tuturor activităților familiei. Înainte de Bucovina li 36 terară • 3 - 4 (313 - 314), martie - aprilie 2017 Rememorări toate era reperul după care se potriveau ceasurile: „Aici București. Ora exactă. La al cincilea semnal va fi ora ...*****. A fost ora... Astfel am început să sesizez cât de inexact băteau ora pendulele aflate în reparație dincolo de perete, în atelierul
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
nu ne desparte,/ zeul ne scrie-n marea carte/ citind recitindu-ne iar/ hieroglifa din chihlimbar,/ ne trece sublim în netimp/ prin inelul purului nimb” (Sublimare ÎI). Lumea este contemplata sub zodia poeticității, căci ea îi favorizează autorului autoreflexivitatea, meditația, rememorarea: „Fulger în beznă - / hieroglifa/ singurătății tale...” (Hieroglifa) sau: „Umbră-n lumină omul este.../ aceasta e demult poveste;/ tu, poete, caută în lume/ să-nflorești luminii nume. (Menirea poetului). Ciclul al treilea încheie în variații (sonuri) psalmice căutarea înfrigurata de sens
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
bună cu mentalitățile provinciale specifice zonei, unde alienatul Picu "victima înspăimântată a copiilor care îi cereau buletinul", bolnavul "bătut pe la anchete să spună unde se ascundea tată-său", este unul din personajele pitorești și tragice ale cărții, alături de Radu Metodistu. Rememorările sunt văzute prin ochiul adolescentului care cutreieră cartierul acela "de pe marginea Mureșului, din partea sa de sus, de sub poala pădurii, de dincolo de capătul dinspre Transilvania al orașului, poarta de intrare în pământul sfânt al Ardealului, cum ziceau moș legionarii pe la întruniri
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
de sus, de sub poala pădurii, de dincolo de capătul dinspre Transilvania al orașului, poarta de intrare în pământul sfânt al Ardealului, cum ziceau moș legionarii pe la întruniri clandestine mascate în parastase pentru eroii de la Păuliș de la biserica orientală din Rodna". Tehnica rememorării, dialogurile interioare, familiaritatea tonului în naturalețea relatării, produce în text iluminări de perspectivă. Predilecția prozatorului spre epuizarea unor trăiri, creează un scenariu fabulos-poetic cu o radiografiere în ton melancolic al trecutului cotidian. Amestecul registrelor găsește tonalitatea potrivită, căci foarte adesea
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]