1,047 matches
-
urmarea lui Hristos încearcă o descifrare a numelui invocat prin aluzii sugestive („A tot binecinstitoarei stăpânei noastre/ Făcătoarei de bine vădită în toate lăcașele [...] care asemenea/ Cu har împărătesei aceleiași cu același nume”) și fac pași, timizi încă, spre integrarea reminiscențelor clasice („Destoinici pentru aceea de bărbătească virtute/ Cununi de mulțumire nu încetați a-i împleti”). Epigramma din 1649, consacrată aceleiași doamne Elina, reprezintă o treaptă către aproprierea unei maniere poetice savante - jocul etimologic. Renașterea și apoi barocul redescoperiseră și preluaseră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
necesar cel mai imperialist, dar politicile sale imperialiste vor constitui cauza major) a r)zboiului pe glob. În aceeași perioad), Joseph Schumpeter a scris binecunoscutul s)u eseu, oferind o explicație imperialismului, contrar) celei economice. ,,Elementele precapitaliste, ceea ce a supraviețuit, reminiscențele, și factorii de putere” arunc) statele în aventurile imperialiste. Clasele militare, odat) ce au fost necesare consolid)rii și extinderii propriilor state, dup) ce și-au îndeplinit misiunea, nu dispar. Ele supraviețuiesc. Ele cer conținu) angajare și prestigiu. Sunt susținute
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Creației Populare. A debutat în 1963, cu versuri, în revista „Ramuri”. A mai colaborat la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”. Placheta de debut a lui A., Să visăm (1970), însumează poeme în care eufoniile de sorginte folclorică și reminiscențele din Nichita Stănescu se combină cu formulări sentențioase ori de o anumită prețiozitate. Ponderea cea mai însemnată în economia volumului o deține lirica erotică: femeia e chemată într-un univers miraculos, încărcat de rezonanțe folclorice și mitologice, în care iubirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
în Îngeri și banjouri (1998), unde scriitorul închină Brăilei (Brăilă, lacrimă deasă) și mahalalelor ei, imortalizate și de Panait Istrati, versuri de insolită transpunere lirică (Comorofcă, dor bălai, Suntem fanți de Băligași). Se întâlnesc și savuroase expresii de argou, cu reminiscențe și cu rezonanțe împrospătate din Ion Barbu. M. cultivă, mai ales în volumul Sufletul cântă despre sine (2002), și poezia meditativă, de concentrare a ideii și imaginii. SCRIERI: Insula, București, 1973; Corabia de fosfor, București, 1976; Umbra fluviului, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
lemn, așa cum sunt cele de la nunțile de la țară, sunt expuse stive întregi de cărți religioase. Câteva titluri, alese la întâmplare : Ușa pocăinței, Dai voință, iei putere, a celebrului părinte Nicodim Măndiță, sau Izvorul tămăduirii ; volumele mi se par a fi reminiscențe ale unui pietism popular din anii 1980, tolerat de autoritățile comuniste ale perioadei. Redactorul-șef al editurii este un individ spătos, cam la 50 de ani, o prezență impunătoare. Poartă cu naturalețe cușmă și vestă din blană de oaie așa cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cocoș, unul singur, un exemplar care-și ițea creasta roșie, bogată, dintr-o sacoșă de rafie. În vechime, sărbătoarea unui sfânt era și un loc privilegiat al schimburilor comerciale între diferite regiuni ale țării, să fie vorba oare de o reminiscență ? Sau pur și simplu o reinventare comercială „la firul ierbii” a ceea ce mass-media denumește „produse tradiționale” ? Zona cunoscutei librării și case de editură Sophia, profilată pe carte religioasă ortodoxă. Mi se pare a fi mult mai frecventată decât de obicei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
desfășoară pelerinajul, aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Curtea de Argeș, este plină de tarabe și comercianți ce vând obiecte cioplite în lemn, cozi de unelte, chimire, legume, fructe, lână, tricotaje manuale, ceea ce-i dă un mic aer de târg de iarnă, reminiscență a zonei de schimb deal-munte-câmpie. Spre deosebire de Iași, nemaivorbind de București, aici micii comercianți nu sunt expulzați spre „marginile” locului de pelerinaj, ci din contră, mi se par a fi încurajați tacit de către autoritățile locale să stea aproape. În fine, tot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ei un ecuson albastru, tip card de presă, inscripționat „Pilgrim Tours Norway”. Turism ecumenic deci, experimentarea alterității spirituale europene. Mai târziu, aveam să aflu că era vorba de un grup de pelerini din Trondheim, prezența lor la Iași fiind o reminiscență a acțiunilor organizate în anul 2000, când Iașiul și Trodheimul au fost declarate orașe europene de pelerinaj, cu această ocazie pelerinii români ajungând la mormântul Sfântului Olaf1. După câteva momente de contemplare tăcută, punctată doar de flash-urile aparatelor de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
garduri albastre ale jandarmeriei, sunt vopsite în verde-brun, lucrate diferit și, atenție, erau pe poziție de ieri, chiar înainte de asamblarea traseului „oficial” și de formarea rândului propriu-zis. Fără a putea verifica exact, ceva mă face să cred că este o reminiscență de la mai vechile pelerinaje, când jandarmeria nu intervenea în formarea rândului de așteptare. Standul de cărți religioase de la o cunoscută mănăstire din Bucovina. Discuție cu „părintele- librar”, responsabil cu vânzarea de carte religioasă. Cum nu erau prea mulți potențiali cumpărători
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
celebre în acest sens fiind „pelerinajele regale” din Occidentul medieval, extraordinar amestec de credință privată, curiozitate populară și politică (Brian, 2000 : 363). Acest aspect apare ca fiind încă și mai evident în cadrul pelerinajelor din spațiul ortodox, unde prezența oamenilor politici, reminiscență sau efect direct (?) al simfoniei bizantine dintre Stat și Biserică, este percepută adesea ca o măsură a popularității sărbătorii în sine. Cum interpretează și transmite mass-media prezența oamenilor politici de rang înalt la pelerinaje ? De o manieră contradictorie : pe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
indo- europeană Perun) și a Sfântului Blasius (Vlasii), care la rândul său a luat locul lui Veles (Gimbutas, 2005 : 115). și alți etnografi și folcloriști români, pe care nu-i vom enumera aici, întrezăresc în trăsăturile Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri reminiscențe și legături ale cultului mai vechilor Minerva, Junona, Venus. Chiar și un articol din ziarul Lumina aduce în discuție „transferul trăsăturilor și atributelor sfințeniei Cuvioasei Parascheva unei divinități ancestrale din mitologia autohtonă, și anume Sfânta Vineri”. Este semnalată existența în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
săracului este „unul bine precizat în economia gesturilor ezoterice”. Gestul individual al acordării unui sprijin oarecare, „ca și sentimentul de compasiune pe care prezența unei astfel de persoane ni-l inspiră nu sunt lipsite de conotații religioase”, fiind vorba de „reminiscențe ale unei societăți cândva creștine prin excelență” (Livadă-Cadeschi, 2001 : 99-100). Un pelerinaj fără cerșetori este unul trist, fără culoare și dinamism. Dincolo de valoarea sa intrinsec religioasă, gestul caritabil are valori sociale, ceea ce „îl recomandă a fi susceptibil de a contribui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2008 : 509). Dincolo de istorie și de transmiterea „memoriei lungi” a pelerinajului, inclusiv prin fidelitatea pe care clasele conducătoare i-au arătat-o, rămâne în continuare problema ambivalenței politicului în pelerinaj, efectele asupra corpului social în ansamblu, dublate de persistența și reminiscențele „simfoniei bizantine”. Pelerinajul este un instrument eficace de construire și de identificare cu națiunea și moștenirea sa, atât pentru Biserică, cât și pentru clasa politică - vezi prezența lui Emil Constantinescu la Iași înaintea alegerilor prezidențiale din 1996. Episodul reprezintă un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ale persecuției și genocidului: un sat în flăcări, o mamă și un copil fugind, niște refugiați, un evreu rătăcitor... Unii artiști postbelici, precum Corrado Cagli și Hans Grundig, subliniază similaritățile dintre cadavrele din lagăre și Hristos mort de Holbein. Această reminiscență se regăsește și în Genocidul din 1945 de Marcel Iancu. Identificarea se accentuează atunci când în lagăre se descoperă cadavre cu brațele întinse în cruce. Unele din aceste trupuri au fost imortalizate de fotografi, ale căror opere au fost publicate sub
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
titluri de cărți, desemnări ale raioanelor de librărie (Holocaust Studies), fără a uita celebrul United States Holocaust Museum din Washington. În engleză, cum am văzut, conotația "sacrificială" a termenului dispăruse complet. Or, nu era pe deplin cazul francezei, unde această reminiscență nu putea să nu stingherească. Dar impactul considerabil, în Franța și în alte țări, al filmului lui Claude Lanzmann a fost cel care a impus în final în franceză utilizarea cuvântului Shoah. Scenariul este publicat cu o prefață de Simone
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un ton când jubilant, când elegiac. Poet este C. și în bucățile ce compun volumul Povestiri pentru tine, fie că ele se prezintă ca schițe fantezist-satirice (Pălării și capete, Muzeul virtuților), ca o istorie orientală ilustrând curgerea vieții (Korisadar), ca reminiscențe din copilărie (Copilul blond, La vie), ca parabole ( În țara viselor, Astfel curge viața) sau ca veritabile poeme în proză (Nebuniile vântului, Focul meu vorbește, Frunzele). Diversificată și îmbogățită astfel, creația poetică a lui C. se detașează totuși prea puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
funcției de organ vizual doar o fantă deosebit de subțire, precum lama unui cuțit, aidoma ochilor unor asiatici care-ți lasă impresia că sunt orbi, nevăzând nimic din cauza acestor jaluzele atât de apropiate și pe care dintr-un slab impuls de reminiscență creștin-ortodoxă, îi compătimim pentru îngrozitorul handicap estetico-funcțional. Și-a potrivit pe mâini mănușile cu un singur deget cel opozabil și stabilizată de cele două valențe prețioase, sufertașul cu mâncare și plăsuca de pâine, a pornit la drum spre casă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fi văzut farfuria de pe masă. Mâncam, așa, aiurea, fără poftă, fără convingere, cu anevoie. Luam câte o boabă încet, nehotărâți, fără grabă; o mestecam, apoi o înghițeam fără voia noastră, fără participarea noastră conștientă și activă, ci doar ca o reminiscență a unui reflex necondiționat care se deteriorase grav, pierzându-și din virtuțile inițiale energia și forța caracteristice, tinzând spre anulare și dispariție. Stixul era la doi pași de noi, iar vestitul barcagiu Charon ne făcea semne îmbietoare și ceremonioase să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sunt eu, închei patetic. Extaz dionisiac Am asistat la un dans magic rezervat bărbaților, care se cheamă căluș: e un mister coregrafic transmis în chip secret din tată-n fiu. Numai inițiații pot participa la el. Ar putea fi o reminiscență a ritului dionisiac încă viu. În primăvară, timp de o lună încheiată (călușul durează chiar treizeci de zile), un număr de tineri dansatori, după ce și-au lăsat locuințele, se duc să trăiască în pădure și jură să rămână caști pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
al Noii Reviste Române În prima apariție, de la 1900- 1902, eseist, critic literar, antropolog și colaborator de seamă În a doua apariție, a revistei; apoi criticul literar atitrat al revistei, Ion Trivale, respectat până și de cafeneaua literară Încă cu reminiscențe sămănătoriste pe acea vreme; apoi I. Brucăr, credincios filozo fiei, cea atât de puțin darnică și de atentă cu slujitorii ei; apoi F. Aderca, eseist viu și temerar, polemizând, Încă de pe băncile liceului, cu directorul revistei și cu Duiliu Zamfirescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
corespondența scriitorilor, ca „gen de confesiuni revelatorii sub toate raporturile, biografice și de creație”. A treia direcție se îndreaptă spre mărturiile literare, care „ar dori să prezinte, fie sub forma unor interviuri, fie sub aceea a unor pagini autonome de reminiscențe, cele mai de seamă informații din viața și creația scriitorilor și oamenilor de cultură”. Următoarea zonă de interes o reprezintă evidențierea relațiilor „scriitorilor noștri cu celelalte culturi europene”, precum și ale scriitorilor europeni cu spațiul cultural românesc. În sfârșit, deși revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
lui rotund ca o bilă, fața strălucind de sudoare și ochii mici care trădau o inteligență și iscusință neobișnuite, gura cu buze cărnoase, rasa bogată și crucea cu pietre prețioase care-i atârna pe piept. — Aparențe, fiul meu, aparențe Înșelătoare. Reminiscențe amărâte ale unor vremuri mai bune. Nu te lua după aparențe. Duc o viață mizerabilă, mă ascund unde pot... Când nu sunteți găzduit la curtea imperială, sublinie cu falsă inocență ministerialul. La urma urmei, de ce nu rămâneți la Sankt Gallen
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tipic dezinhibatei „generații în blugi”. Instalându-se într-un univers lexical al purității, în descendența neoromantismului șaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminența sentimentului erotic. Deși modelele și influențele sunt încă eclectice (pot fi recunoscute reminiscențe din Lucian Blaga și Ion Pillat), lui S. îi reușesc mai multe istorioare lirice (Păpușarul) sau poeme-joc parodice, „cu poante” optzeciste (Frumosul prinț). În versurile din cartea următoare, Înfriguratul fierbinte (1980), autorul pierde acea simplitate și inocență care îi marcaseră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
de -un vechi renume Suvenir de-un brav popor... De la începutul cântecului, asistența se ridică în picioare, stimulând puternic sentimentele patriotice prin cuvinte și sunetul muzicii. Cineva pe bună dreptate spunea : « Cântecul tricolorului este o imagine a sufletului nostru, fără reminiscențe străine în el, fără ecouri din vre-o altă muzică. El a răsărit din elanul sincer al unui artist îndrăgostit de frumos, dar și de cauza ridicării poporului său la nivelul progresului și civilizației altor popoare, la libertatea lor » Apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poetul Veneției”, ori de Luigi Pirandello. F. a semnat, de asemenea, interesante cronici plastice, agrementate mai întotdeauna cu interviuri luate artiștilor, precum și un studiu asupra lui Richard Wagner. În poezia ei însă orientarea simbolistă se reflectă mai mult prin câteva reminiscențe. Agoniile florale, „înfloririle negre”, avatarurile, peisajele acuzând o boală secretă acoperă un lirism minor, nutrit de o pasiune refulată în sfială și în prematură resemnare. Oprirea la câteva figuri simbolice (Ofelia, Sulamita, Don Juan) nu aduce note inedite, în schimb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]