10,363 matches
-
se oprea făcea eforturi mari de a ține ritmul cu echipa, iar când ajungea cu roaba la capat unde era remorca trebuia să arunce fiecare pepene din mână în mână până în remorca. Erau trei ecuadorieni ce stăteau în permanență lângă remorca, si ca niște jucători profesioniști de volei aruncau din mână în mână pepenii ce puteau cântări până la unsprezece kilograme. Unul dintre ei când îl văzu pe Vasea cu roaba începu să strige: ,,Vasea es un valiente, ( Vasea este un viteaz
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
este un viteaz, ) mai povesteste-ne ceva bătrâne din aventurile tale.“ Și începură să râdă toți trei în hohote. ,, Acum muncim,“ spuse Vasea. Da dar celălalt român nu spune bancuri că ține,“ îi replică unul din cei ce încărcau la remorca. Este un roman mai serios,“ îi răspunse Vasea. ,, Da, dar tu ne ești simpatic,“ spuse un ecuadorian micuț ce stătea în remorca. Orele se scurgeau lent în timp ce muncitorii munceau titanic sub soarele dogoritor pe câmpul înconjurat de mandarini. În zare
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
Vasea. Da dar celălalt român nu spune bancuri că ține,“ îi replică unul din cei ce încărcau la remorca. Este un roman mai serios,“ îi răspunse Vasea. ,, Da, dar tu ne ești simpatic,“ spuse un ecuadorian micuț ce stătea în remorca. Orele se scurgeau lent în timp ce muncitorii munceau titanic sub soarele dogoritor pe câmpul înconjurat de mandarini. În zare, la depărtare se vedea Marea Mediterana ce strălucea în bătaia razelor soarelui oferind la orizont o priveliște magnifica pentru muncitorii ce trudeau din
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
o rochiță ușoară, deschisă, avea picioare frumoase, din cînd în cînd mai călca pe cîte o bucată de geam, se tot uita în jos și-și dădea părul cu mîna într-o parte. În depărtare se vedea un tractor cu remorcă, mergea încet pe cîmp, scotea fum și duduia. “Știți,” i-am spus, negăsind altceva mai potrivit în situația dată, “nu departe de aici este o groapă de gunoi, spectacolul este impresionant văzut mai ales de sus, de pe colina aceea către
ÎN AFARA SOARELUI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383062_a_384391]
-
Franța nu mai comunică optim cu motoarele U.E., cu Berlinul, Londra și Washingtonul. În semn de mulțumire, după seria dezvăluirilor făcute de cotidianul „Closer”, un camion pe care era scris sloganul „Hollande și toată clasa politică, afară!” a deversat o remorcă de bălegar în fața Adunării Naționale. După două săptămîni de la dezvăluirea relației sale amoroase cu actrița Julie Gayet, președintele francez François Hollande a anunțat pentru AFP, că a încheiat viața comuna pe care o împărtășea cu Valérie Trierweiler. Ce va urma
Frezele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi „preafericitul” Hollande [Corola-blog/BlogPost/92993_a_94285]
-
localnici. Apoi, cu puțin înainte de a întâlni marcajul ce avertiza drumețul că se apropie de scurtătura spre Dâmpu, Valentin auzise binecunoscutul zgomot de motor, asemănător celui de tractor greu, al TAF-ului. Utilajul cobora la vale trăgând după sine o remorcă mică, având două roți doar, ticsită cu muncitori forestieri, aproape toți oșeni după aspect, purtând adică pălării mici și sumane mițoase, pe care ei le numeau gube, care vor fi fost cândva albe, acum însă mai degrabă păreau a fi
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
în urmă, cei din față se manifestau peste măsură de zgomotos și luau mereu la țintă cu bulgări de zăpadă pe colegii din apropierea lor. Apoi, pe la jumătatea traseului, se ivise ocazia să încărcăm bagajele și o parte din fete în remorca unui tractor care ducea provizii tocmai la cabană, iar câțiva băieți ne-am încumetat să apucăm pe niște scurtături, dacă bine stau să mă gândesc fusese partea cea mai frumoasă a excursiei, mai ales că Hodoșan nu catadicsise să ne
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
singur. Vreau să dau niște telefoane și să strâng toate astea, fiindcă într-o oră ridicăm tabăra. — Speri să ajungi la timp la Cairo? — Te mai îndoiești? După cum te cunosc, nu. Zece minute mai târziu, Mecanicul intra în camionul cu remorcă ce-i servea drept cartier general și unde frații Mendoza - Julio și César -, dezertori din armata argentiniană și scăpați de o justiție care-i căuta pentru tortură, sechestru și asasinat, dormeau fără griji. Gata cu leneveala! spuse. Începe dansul. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cu brațele desfăcute și se prefăcea că nu îl vor lăsa să treacă, dar chiar în clipa în care camionul ajungea aproape de ei, râdeau și fugeau deoparte. Aș fi vrut să fiu și eu unul dintre copiii aceia care mergeau remorcă și-și atârnau picioarele peste tăblia lăstată din spate și să simt cum mă învăluie vântul. Singurul moment nepotrivit pentru așa o cursă era atunci când ploua. Femeia care vorbea cu tanti Mae era genul care nu tăcea deloc. O vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
spate decât aici în față, cu noi. — Poți să vii aici dacă vrei, David, s-a aplecat tanti Mae să-mi spună. Clyde nu voia asta, mi-am dat seama, așa că am zis că nu și m-am urcat în remorcă. Mașina a pornit, iar eu stăteam cu picioarele atârnate pe tăblia lăsată din spate. Am lăsat strada principală în urmă. M-am uitat la stradă și am văzut-o curgând ca și râul de sub podul de la fabrică atunci când era inundație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
iar ea se uita la camion cu acea linie în jurul gurii ei pe care o avea tot timpul când se enerva. Clyde a pornit în cele din urmă. L-am privit îndepărtându-se cu vioara sărind de acolo colo în remorcă. Am luat-o în sus pe cărare. Caprifoii, a zis tanti Mae, miros mult mai bine decât respirația lui Clyde. Nu am zis nimic fiindcă nu știam ce se răspunde la așa ceva. Am mai mers puțin și m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
locul unde se ascundeau ei. Așezat pe burtă, Cristian încerca să se orienteze, să vadă care era situația. Ieșiseră pe partea opusă a peșterii. Între ei și platou era Râpa Dracului. Trasă foarte aproape de prăpastie, pe partea cealaltă, se afla remorca pe care o văzuse cu o zi înainte dincolo de podul de lemn. Portiera de la capul tractor era deschisă. De partea cealaltă a vehiculului, câțiva bărbați discutau în contradictoriu. Era clar că nu puteau rămâne acolo, dacă șoferul se întorcea ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
peștera vâlvei. Dirijat chiar de Boris Godunov, șoferul dădea în marșarier. Cu un gest amplu, omul de încredere al lui Vlad Mihailovici își încrucișă brațele deasupra capului, făcându-i semn să se oprească. Se apropie de partea din spate a remorcii, privind la spațiul rămas acolo. Mulțumit, îi chemă la el pe cei câțiva oameni care așteptau adunați ceva mai departe. Doi se apropiară de proțapul remorcii și scoaseră cuiul din cârligul de remorcare. Ceilalți desfăcură rapid toate obloanele, lăsându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
capului, făcându-i semn să se oprească. Se apropie de partea din spate a remorcii, privind la spațiul rămas acolo. Mulțumit, îi chemă la el pe cei câțiva oameni care așteptau adunați ceva mai departe. Doi se apropiară de proțapul remorcii și scoaseră cuiul din cârligul de remorcare. Ceilalți desfăcură rapid toate obloanele, lăsându-le să cadă în jos. Pe platfor ma remorcii se afla un cilindru metalic uriaș. Ranforsări masive încingeau piesa, ca cercurile unui butoi. Ce-o mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
chemă la el pe cei câțiva oameni care așteptau adunați ceva mai departe. Doi se apropiară de proțapul remorcii și scoaseră cuiul din cârligul de remorcare. Ceilalți desfăcură rapid toate obloanele, lăsându-le să cadă în jos. Pe platfor ma remorcii se afla un cilindru metalic uriaș. Ranforsări masive încingeau piesa, ca cercurile unui butoi. Ce-o mai fi și drăcovenia aceea? întrebă Pop mirat. N-am mai văzut așa ceva până acum. Inspectorul ridică din umeri fără să răspundă. Boris se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Pentru prima oară, deși era amiază, îngădui lucrătorilor să ia o pauză de odihnă. Nu prea lungă, doar cât să bea o sticlă de bere și să fumeze o țigară. Cu o macara, urma apoi să încarce capcana într-o remorcă dar nu înainte de a o vopsi. Boris ținea morțiș ca lucrul să fie terminat în cele mai mici detalii. Voia să plece din Baia de Sus, imediat ce bestia era capturată. Mihailovici își făcuse și el apariția în curte. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ar putea să nu-ți placă. Inspectorul porni împleticindu-se. Trupul îi amorțise și abia își putea mișca picioarele. Ajuns în fața containerului, Godunov îi făcu semn să se oprească. Cu aceeași ușurință îl apucă de mijloc și îl săltă în remorca în care era așezată capcana pe care o pregătise. Se prinse apoi de oblonul coborât și își făcu vânt și el deasupra. Îl împinse pe Toma până în capăt, obligându-l să rămână acolo, lipit de peretele din fund. Își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămână acolo, lipit de peretele din fund. Își scoase de la brâu pistolul arătându-i-l ostentativ lui Toma: Vreau să rămâi aici până se lasă întunericul! spuse el calm, cu același accent enervant. Eu voi fi afară cu ochii pe remorcă. N-am de gând să bag pistolul la loc în toc. Dacă te pune dracu' să ieși afară, nu voi ezita să-l folosesc. Să nu te crezi că am de gând să te ucid, rânji el sadic. Voi trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că am de gând să te ucid, rânji el sadic. Voi trage în genunchi, exact deasupra rotulei, așa încât să nu mai poți merge niciodată, după care te voi aduce înapoi. Se întoarse apoi pe călcâie și sări jos. Ridică oblonul remorcii, îi fixă siguranțele la ambele capete și se făcu nevăzut. Cristian vedea pentru prima oară capcana pe care o pregătiseră basarabenii. I-ar fi plăcut s-o facă în cu totul alte împrejurări și în nici un caz pe dinăuntru. Coastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și încuie. Se lipi de marginea exterioară, scoțând numai puțin capul afară. În dreapta, vedea botul vehiculului de teren în care desigur că se afla Godunov, care supraveghea atent capcana. Nu prea știa ce ar fi putut face. Dacă sărea din remorcă, Boris l-ar fi văzut fără îndoială. Știa foarte bine că acesta nu glumise când îl amenințase mai devreme. Nu avea nici cea mai mică îndoială că pistolul se afla în mâna lui. La fel de sigur era și că nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi greșit ținta. Se mută în partea stângă. Nici aici situația nu era mai bună, deși poate că ar fi putut încerca ceva. Corpul cilindric îl proteja de privirile mercenarului. Dacă se strecura pe lângă peretele metalic, putea ieși pe platforma remorcii neobservat. Apoi trebuia să coboare pe platou, având grijă să rămână în dreptul roții din spate. Cu puțin noroc și, având în vedere că Boris nu se aștepta să-l vadă acolo, poate că ar fi putut să o rupă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Aveau dreptate cei ce spuneau că sufletul se ridică deasupra și te poți vedea pe tine însuți întins la pământ? În clipa aceea atenția i se focaliză dintr-o dată pe containerul de la intrarea în peștera vâlvei. Într-adevăr, căzut lângă remorcă, întins cu fața în sus, se afla un corp. Dincolo de Râpa Dracului, ca o rană în trupul muntelui, drumul croit de oamenii lui Mihailovici șerpuia pe sub copacii bătrâni. Farurile unei mașini ce gonea la deal, aruncau sulițe de lumină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vadă frunzele tremurând. Zadarnic, nu mai era în stare să simtă vibrația naturii. Un regret imens îi sfâșia inima. Concertul se întrerupse brusc, cineva se apropia de locul unde se afla. Pași grăbiți veneau spre el. Comisarul era deja lângă remorca în care se afla containerul metalic. Umbla la zăvoarele oblonului din spate, încercând să le desfacă pentru a-l coborî. Hei, îi strigă Cristian, oprește-te, nu umbla acolo! Pop tresări și se întoarse spre locul de unde auzise vocea. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
repede. E drept că se folosise puțin și de toiag ca să-l convingă atât pe el cât și pe agentul Pohoață să uite de cele câteva ceasuri petrecute acolo. Imediat ce lucrurile se liniștiseră, se grăbise să urce la peștera vâlvei. Remorca și containerul erau nemișcate. Se plimbase în jurul ei, cercetând încuietoarea capacului. Totul părea a fi în ordine, nimic nu se schimbase. Urcase pe platforma remorcii și își plimbase mâinile pe suprafața metalică, rece și dură. Vâlva era înăuntru, peretele vibra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
câteva ceasuri petrecute acolo. Imediat ce lucrurile se liniștiseră, se grăbise să urce la peștera vâlvei. Remorca și containerul erau nemișcate. Se plimbase în jurul ei, cercetând încuietoarea capacului. Totul părea a fi în ordine, nimic nu se schimbase. Urcase pe platforma remorcii și își plimbase mâinile pe suprafața metalică, rece și dură. Vâlva era înăuntru, peretele vibra ușor, ca și cum, dincolo de suprafața dură, un lichid dădea în clocot. Un fior rece îl cuprinse când simți iarăși valul de ură profundă pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]