3,239 matches
-
ceva. Eu continui să sper. Există în viața mea modelul pe care-l aștept să coloreze starea cu sarea mării mele interioare. Anna: - Nu știu filmul. Percep însă altă regie, mai complicată dar firească, în care mâinile Domnului nasc și renasc scenografia la infinit. Oarbă sunt și eu. Spun însă ce percep între nouă și zero. Oare până la nouă a fost haos sau tot o ordine împletită permanent cu haosul. Dincolo de zero se mai coace pâinea haosului? Întreb și privesc tunelul
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
Domnului. Când omul se află în rugăciune, Domnul îi păstrează ființa ca într-o îmbrățișare pe și între brațele Sale. Fiecare braț se ramifică. Alte și alte spirale se văd. Ele sunt degetele Sale care, în mișcarea lor, nasc și renasc încercările - destinul uman. Mă duce gândul și la laminină - proteina în forma crucii vechi. Proteina care, printre alte capacități, modelează mușchiul pentru a-l "potrivi" în ramificația nervoasă. Sper să fi fost măcar în parte clară cu ceea ce am "văzut
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
Și-n ceață scut ai pus pentru lumină, Să ne-amintim cum fost-au alte toamne! Chemarea toamnei Ai schimbat culoarea cerului de seară Chiar din prima clipă în care-ai apărut Și-ai sosit în pripă în ceas neprevăzut, Renăscând paloarea florilor de ceară. Brumă peste rouă, în noapte ai cernut Și-asmuțind vâltoarea, văi se înecară, Distrugând savoarea verii cea sprințară Rătăcită-n ploaie cu picuri de sărut. Dar ai dat pădurii nouă-nfățișare, Rod bogat în cramă ca
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
amândouă mă cuprind să mă strângă ! Gâtul îmi horcăie, capu-mi plesnește Prins nemilos într-al migrenelor clește ! Ceva mă mișcă și mă trezesc... Era un coșmar cum mereu pătimesc ! Dragoni lascivi nu-mi mai mușcă vintrele creierului, Simt cum renasc sub adierea zefirului, Stelele deasupra-mi strălucesc doar mijit... Mi-aprind o țigară și zâmbesc fericit ! Referință Bibliografică: Metempsihoză / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1648, Anul V, 06 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nelu Preda
METEMPSIHOZĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384493_a_385822]
-
Iisus - asemeni poetei - I-au deschis ușa inimii lor, nemaifiind niciodată singuri, prietenia, tovărășia cu Dumnezeu reprezintă izvorul, sursa puterii lor de a rezista într-o lume confuză: De-atunci, din ziua-n care Te-am întâlnit pe drum, Au renăscut în mine și doruri, și speranțe, Căci mi-ai turnat în suflet, atunci ca și acum, Parfumul de putere și veșnică viață. (Când Te-am văzut pe drum) După numeroase mărturii privitoare la momentul intrării lui Iisus în viața semenilor
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
destule, Uneori încerc să le ocolesc, Merg încă înainte prin lume, Tot ce e mai frumos iubesc. De multe ori mă caut în tinerețe, Doar cu sufletul mă regăsesc, Nu sunt stopat de bătrânețe, Alte roluri prin viață îmi doresc. Renasc prin florile din primăvară, Caut peste tot să reciclez cuvinte, Trăiesc maturitatea prin vară, Pentru că viața merge înainte. Referință Bibliografică: VIAȚA MERGE ÎNAINTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015. Drepturi de Autor
VIAŢA MERGE ÎNAINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384551_a_385880]
-
noi propriile noastre greșeli apoi să ieșim din ele să redevenim noi, ființele de lumină visate de El, de Tatăl, de iubirea nicicând atinsă de spini, de cuie, de umbrele umbrelor existenței umane. Și pentru că este voie, iar mă nasc...renasc, mă nasc, renasc... Anne Marie Bejliu, 20 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Poveste din poveste din poveste / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
greșeli apoi să ieșim din ele să redevenim noi, ființele de lumină visate de El, de Tatăl, de iubirea nicicând atinsă de spini, de cuie, de umbrele umbrelor existenței umane. Și pentru că este voie, iar mă nasc...renasc, mă nasc, renasc... Anne Marie Bejliu, 20 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Poveste din poveste din poveste / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
Poeme > Meditatie > CER LUMINĂ UNUI FULGER! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cer lumină unui fulger! Cer lumină unui fulger, Să-mi inunde adormirea Și prin forța unui înger, Să renască fericirea! Să-mi aducă bucuria De a-mi întâlni părinții, Retrăind copilăria, În chilia lor, cu sfinții. Din privirea lor cuminte, Să mai sorb gânduri curate... Să trăiesc ca mai-nainte, În iubire, nu-n palate! Referință Bibliografică: Cer lumină
CER LUMINĂ UNUI FULGER! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384641_a_385970]
-
ale Tale Și fă din ele colier de stele Să lumineze noaptea visele mele Să aducă zorii cu brațe de soare Și surâsul dulce al luminătorilor... Contopește culoarea ochilor mei cu a Ta Să văd totul prin dragostea Ta, Să renasc necurmat din dorința De a fi mereu după voia Ta. Împletește mâinile Tale cu ale mele Să binecuvânteze lucrând ce este bine. Să îmbrățișeze oamenii cu mâinile pline De viața eternă ce curge din Tine... Să împrimăvăreze lumea cu credincioșie
LACRIMI DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384663_a_385992]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RENASC Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Renasc... Renasc în fiecare primăvară Chiar dacă iarna mi s-a prins de păr, Iubesc femeia din sfârșit de vară Și toamna ce mi-a pus
RENASC de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384648_a_385977]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RENASC Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Renasc... Renasc în fiecare primăvară Chiar dacă iarna mi s-a prins de păr, Iubesc femeia din sfârșit de vară Și toamna ce mi-a pus în suflet dor. Sunt pom cu două ramuri groase Și rădăcini puternice-n pământ , Eu sevă
RENASC de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384648_a_385977]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RENASC Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Renasc... Renasc în fiecare primăvară Chiar dacă iarna mi s-a prins de păr, Iubesc femeia din sfârșit de vară Și toamna ce mi-a pus în suflet dor. Sunt pom cu două ramuri groase Și rădăcini puternice-n pământ , Eu sevă-mi
RENASC de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384648_a_385977]
-
deschisă Și gândurile mi le poți citi , Trăiesc iubirea ce mi-a fost prezisă Până la moarte sper,ne vom iubi ! Sunt doar atât, atom în Univers Și de Destin sortit,cândva să moară Ce pune inima și mintea-n vers. Renasc în fiecare primăvară ! Referință Bibliografică: Renasc / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RENASC de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384648_a_385977]
-
citi , Trăiesc iubirea ce mi-a fost prezisă Până la moarte sper,ne vom iubi ! Sunt doar atât, atom în Univers Și de Destin sortit,cândva să moară Ce pune inima și mintea-n vers. Renasc în fiecare primăvară ! Referință Bibliografică: Renasc / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RENASC de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384648_a_385977]
-
și răcoare, du-mi în zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
începutul iernii complexul turistic era gata amenajat. Deși încă nu era dat în folosință, fiindcă pe timpul iernii trebuia dotat cu mobilierul adecvat, totuși, Valdescu invită întreg satul, alături de constructori, să petreacă Revelionul la cetate. De sărbătorile de iarnă întreaga comunitate renăscu, fiindcă drumul principal împreună cu ulicioarele erau asfaltate, dar mai ales că fiecare casă era inundată de lumină artificială! Electrificarea localității atrase după sine emanciparea sătenilor. Acum aveau televizoare, telefoane și chiar internet. Modernizarea cuprinse această zonă cândva uitată pe harta
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
într-un pocal plin cu geometriile aerului dinainte de lumi existență Îmi imaginez uneori cum ar fi să fiu cerbul sau animalul acela sălbatic, fericit în libertatea munților, a pășunilor dăruite de Dumnezeu pământului și mă cuprinde o bucurie aparte, născută renăscută din acele adâncuri întortocheate ale subconștientului, acele adâncuri în care eram parcă altceva decât om sau poate tot o formă umană dar mult mai evoluată. Alteori îmi imaginez că sunt omul care trăiește în pacea munților sau în pacea fremătătoare
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
Nu-mi spuneți de sfârșită voi muri să mai trăiesc! Nu vreau nimic atunci când doare, nu îmi dați sfaturi, Nici vorbe dulci, nici sărutări, nici mângâieri, Îmbrățișări nu vreau, nu vreau nici alinare, Vreau doar să plâng, spre-a mă renaște din dureri. Când lacrimile dor și curg în patimi grele, Iar sufletul topit se scurge-ncet din mine, Atunci din leșinul prelung să cad aș vrea, Fără regrete-n moarte împinsă de suspine. În răcnet surd și mut vreau să
DUREREA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382433_a_383762]
-
va recunoaște Aerul rănit de plânsul Mamelor care vor naște Fiii morți lui viu răspunsul. Marea nu va recunoaște Picătura care vine Străpungând bazalt în coaste, Praguri, crânguri și rovine. Vântul nu va recunoaște Adierile de-aripă, Zboruri frânte vor renaște, Etern Pheonix se-ntruchipă. Dumnezeu va recunoaște Omul, marea, zborul, vântul Nici un alt zeu nu se naște Făr' de-ai pângări cuvântul. *** Volumul ~ manuscris "Clonapolis" Referință Bibliografică: Dumnezeu va recunoaște! / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101
DUMNEZEU VA RECUNOAŞTE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382454_a_383783]
-
ocean bătrân, puternic încărcat De vise și speranțe, ce-așteaptă învierea Unui plăpând, amarnic - un Sine încercat, Pășește-n altă lume, ce Răul nu cunoaște ! O lume în care lacrima doar Muzica-o lovește, O Operă măiastră ce viața o renaște... Brutal, chemând Sublimul, Dramatic îl stârnește ... Culoare lungi, decoruri, semețe candelabre Îți fură mintea-ndată ca-ntr-un rebel castel; Plutești fără de voie, te-ndeamnă la visare, Pătruns de Taina Vieții ce se ascunde-n el... Tenori, mezzosoprane și dirijori
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
Otrăvitor Să nască Fructul Vieții în lumea blestemată. De greutatea cruntă-a ororilor lumești Pământul nu mai duce atât amar in spate; Începe să se surpe in gropi adânci, cerești Și frânge Agonia pentru eternitate. În locul Lumii Vechi pustiul va renaște Din cratere pierdute noi stânci semețe, mândre; Cu brazi Înalți și Drepți, Dreptatea va cunoaște Noi Culmi de Existență, ce Răul nu cuprinde. Referință Bibliografică: Sfârșitul unei epoci dezumanizate / Octavian Ghergheli : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
cristalin, Iar acum, cănd argintată-i tâmpla mea, de ceva timp, Frunză ta ce-o sufla vântul nu-i decât un anotimp. Mie nu-mi mai dă culoarea tinereții înapoi, Nici un anotimp nu-mi crește pe la tâmple fire noi, Tu renaști în primăvară, într-un verde-mpărătesc, Eu mă duc înspre o iarnă, pește lumi să mă topesc. Și să curg peste pământuri iar, în ploile târzii, Tu să mă aștepți, bătrâne, multe toamne aurii, Eu voi tremura prin frunza-ți că
EU VOI TREMURA PRIN FRUNZA-ȚI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382475_a_383804]
-
aripa de înger ce mă poartă-n zbor în al său univers construit din cântec și lemn fibros de sânger ce vibrează doar la neauzitul vers. E primordială supa grea a facerii în care oamenii pot ca pasărea Phoenix să renască-n cenușa supusă la procesul coacerii dincolo și dincoace de ușă. Inimă-roșie în interiorul răului cu pești, inimă-pasăre inlăuntrul omului-pasăre, inimă-roșie ce aduce-n clonț vești, inimă-pasăre numai lumini și lasere. AL PATRULEA COȘMAR AL PRIVITORULUI Femeia pădure în stare de
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]