1,643 matches
-
în sens propriu se practică în prelungirea liturghiei Bisericii și se reflectă prin unitatea dintre dogme și sacramente, acțiune și contemplație. Deghizată în spatele unei „metodologii ariene” (pentru a prelua sintagma arhimandritului Iustin Popovici), ideologia Iluminismului umanist a acutizat ruptura umanismului renascentist între „minte și inimă”, cerebralizând impudic jocul speculativ asupra tainelor Bisericii, perpetuând pe orizontală bruiajul scolastic de odinioară printr-o ancorare detașată în câmpul curiozităților literare lipsite de finalitate. Modernitatea există oriunde omul trăiește, în cuvintele lui T.S. Eliot (1888-1965
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Însărcinați cu verificarea modalității În care taxele și birurile erau stabilite și percepute. Deși evidențe ale utilizării metodei italiene de ținerea evidențelor contabile de Massari din Genova existau chiar de prin secolul al XIV-lea (Goldberg, 2001, p. 223ă, perioada renascentistă și introducerea partidei duble, propusă de Paciolo În 1499, determină perfecționarea tehnicilor de control și de verificare ale profesioniștilor care se aflau În slujba comercianților, regilor sau bisericii (Hayes et al., 2005, p. 2ă. Sfârșitul secolui al XVIII-lea și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
toate luate in considerare. Doar prin asumarea acestei sarcini interdependența tuturor acestor elemente va ieși la suprafață (și va facilita calea de acces către oglindă)1. Viziunea lui Andrew Benjamin pare să se apropie mai mult de aceea a interpreților renascentiști ai lui Platon, care, plasând - după cum știm - în centrul dezbaterii alegoria (acel procedeu care se folosește de particularul aparent spre a exemplifica universalul), îi restituiau poeziei tocmai „valențele pentru a căror lipsă Platon o condamnase”2. În mod similar, Benjamin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ale tratării femeilor ca sex inferior 34 și cerința pentru considerație egală putem vorbi de feminism, chiar dacă promotoarele și promotorii acestuia nu își spuneau în acest fel. Din punct de vedere istoric, feminismul a debutat ca parte a discursului european renascentist și apoi iluminist. A avut un impact important în lumea modernă, în discuțiile despre universalizarea cetățeniei și a drepturilor. Începuturile feminismului modern sunt localizate în apariția și ecourile lucrării lui Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of the Rights of
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
modern este greu de precizat cu acuratețe. Unele abordări îl circumscriu în contextul „feminismului timpuriu”, cel al Renașterii, supranumit perioada Querelle des femmes (1400-1600), etapă aflată sub influența lucrării Christinei de Pisanxe "„dePisan,Christina", Cartea cetății doamnelor (1405). Ulterior perioadei renascentiste, mai indirect legată de feminismul politic, începuturile feminismului modern sunt marcate de două lucrări influente în lumea britanică, dar ideile lor au avut o circulație mai largă. În 1694, Mary Astellxe "„Astell,Mary" publica A Serious Proposal to Ladies, o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
n. tr.). 39 Francis Bacon (22 ianuarie 1561 9 aprilie 1626), filozof, om de știință și om de stat englez, fondatorul empirismului modern (n. tr.). 40 Michel de Montaigne (28 februarie 1533 13 septembrie 1592), om de stat și filozof renascentist francez, fondatorul școlii moraliștilor francezi (n. tr.). 41 Cei trei fii ai lui Noe, conform Cărții Facerii din Vechiul Testament (n. tr.). 42 Regele Midas, personaj mitologic grec care ar fi transformat în aur tot ce atingea (n. tr.). 43 "Mutualitatea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Depășirea limitei" este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai "conștiinciozitatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de poteci, părăsite de îndată ce au fost încercate, cel mai adesea deschise de câte o mică comandă socială sau de către un impetus necontrolat. În condiții de forță interioară, tentația unei asemenea risipiri ar fi dat naștere la o poikilie de tip renascentist. Și apoi, toată drama pe care o trăiești în marginea acestei pulverizări, când ai trecut dincolo de prima maturitate! Atunci, căile tentate se multiplică, sporind efectul de haos; încerci mereu "o lovitură decisivă" prin care să răstorni o imagine consfințită. Așa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii, dar și numeroase învățături („sfaturi de folos” 124 ), îmbinarea judicioasă a plăcutului cu utilul, așa cum stipulaseră autorii antici, îndrăgiți și imitați de scriitorii medievali și renascentiști. Cartea devine refugiu și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt introductiv al Decameronului imaginea femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe departe o faptă abominabilă, nu ar trebui să i se rezerve moartea, ci toleranța. Personajul feminin din acestă nuvelă devine exponentul unei epoci înnoitoare, anticipând modernitatea viziunii renascentiste, este modelul feminin activ, implicat nu doar în problemele personale, cărora încearcă să le ofere o soluționare, ci și în instaurarea unui nou cod de evaluare umană. Sinuciderea este privită ca singura șansă de a fi alături de tânărul iubit, devine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cutumele epocii, și avem aici un 210 Ibidem, p. 129. 211 Ibidem, p. 128. 212 Ibidem, p. 158. 213 Ibidem, p. 159. 214 Ibidem, p. 393. 80 exemplu clar de reminiscențe medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate decât să-și dorească niște naratare fidele, iar acestora le promite „bucuria desfătării” lecturii, dar și numeroase învățături („sfaturi de folos” 124 ), îmbinarea judicioasă a plăcutului cu utilul, așa cum stipulaseră autorii antici, îndrăgiți și imitați de scriitorii medievali și renascentiști. Cartea devine refugiu și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt introductiv al Decameronului imaginea femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o departajare doar pe criterii valorice. Păcatului trupesc, care nu este nici pe departe o faptă abominabilă, nu ar trebui să i se rezerve moartea, ci toleranța. Personajul feminin din acestă nuvelă devine exponentul unei epoci înnoitoare, anticipând modernitatea viziunii renascentiste, este modelul feminin activ, implicat nu doar în problemele personale, cărora încearcă să le ofere o soluționare, ci și în instaurarea unui nou cod de evaluare umană. Sinuciderea este privită ca singura șansă de a fi alături de tânărul iubit, devine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cutumele epocii, și avem aici un 210 Ibidem, p. 129. 211 Ibidem, p. 128. 212 Ibidem, p. 158. 213 Ibidem, p. 159. 214 Ibidem, p. 393. 80 exemplu clar de reminiscențe medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intelectual, măritând fata cu un feroviar de-al lor, ca să nu le contamineze neamul cu mofturi livrești. În schimb Princepele din romanul omonim și amantul său Messer Ottaviano citesc enorm și fac aluzii la cele mai obscure scrieri medievale și renascentiste, la cărți vrăjitorești dar și la Scriptură ori la sonetele lui Michelangelo. Ei cercetează „folete”. Messerul vrea să construiască pe Dâmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren, treaba iese prost. Lucrarea nu trece de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lucruri, în primul rând de ambițiile ei literare. În același an, 1922, cel de-al douăzecilea, schițase primul plan a ceea ce vor deveni până la urmă două din capodoperele ei, Memoriile lui Hadrian, atunci numit Antinous și povestea ei de ocultism renascentist Piatra filozofală, intitulată atunci Contra-curenți. Recunoștea că în domeniul culturii antice și renascentiste cunoștințele ei erau prea fragmentate pentru a termina cartea și, în 1921, a transformat Contracurenții în trei nuvele: După Dürer, După El Greco, După Rembrandt dându-le aceste
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de-al douăzecilea, schițase primul plan a ceea ce vor deveni până la urmă două din capodoperele ei, Memoriile lui Hadrian, atunci numit Antinous și povestea ei de ocultism renascentist Piatra filozofală, intitulată atunci Contra-curenți. Recunoștea că în domeniul culturii antice și renascentiste cunoștințele ei erau prea fragmentate pentru a termina cartea și, în 1921, a transformat Contracurenții în trei nuvele: După Dürer, După El Greco, După Rembrandt dându-le aceste titluri pentru a da înfățișarea unei colecții unitare în ciuda faptului că au rămas
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
-lea umanitatea a trebuit să se îngrijească de ea însăși, să se bazese pe propriile ei resurse nereligioase. Această rezistență solitară rațională, proactivă, senzuală, veșnic armonizată cu moartea individuală a format baza versiunii unice a melancoliei: aceeași pe care artiștii renascentiști, care o fascinaseră pe Youcenar, au încercat să o surprindă în special în opere cum ar fi Melancholia lui Dürer. Yourcenar a vrut să exploreze melancolia pentru restul vieții. Așa cum scria, O mare parte din viața mea avea să se
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
deceniu. Dar ciudat a fost angajamentul ei față de un eseu pe care îl scria despre Thomas Mann, și care i-a solicitat imaginația și a determinat întoarcerea ei la nuvelă. După Dürer era o scriere axată pe alchimistul și misticul renascentist fictiv Zenon, pe care l-a imaginat la Paris în jurul anului 1925. Din această nuvelă, pe o perioadă de 15 ani se va dezvolta următoarea ei mare lucrare, Piatra filozofală. Marguerite citise romanele lui Mann înainte de a părăsi Parisul după
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
târzie. Păstrase pe biroul de scris fotografii ale lui Dürer reprezentând Melancholia (1514) și Traumgeschicht (Povestea Visului, 1525). Ca în Memoriile lui Hadrian, alesese un protagonist homosexual sortit să dobândească faimă oricât de trecătoare prin manipularea puterii masculine: personalitatea filosofului-medic renascentist din epoca habsburgică a împăratului Carol V. În acea epocă, un asemenea om putea rivaliza cu monarhii și oamenii de stat. Tranziția de la Hadrian la Zenon a fost relativ lină, așa cum nota Yourcenar însăși în două seturi de comentarii pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înțelege lumea înșelătoare din jur. Yourcenar demonstrează că Zenon nu poate transcende timpul și locul lui. Este o creatură modelată de alchimie, magie neagră și vrăjitorie, ca și de un repertoriu lung de sexualitate aparent deviantă, care înfloriseră în Europa renascentistă târzie într-o lume în care ereticul legendar și presupusul sodomit din secolul al XVI-lea, Michael Servetus, ca și alții, a fost condamnat la moarte în contumacie de către Inchiziția spaniolă și apoi ars pe rug în 1553. (În această
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]