4,573 matches
-
apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-a trecut de la spațiu la timp, de la substanțialitate la fluiditate, de la seria tradiție, pământ, cetate, castel, nobilime, absolutism monarhic, renta funciară, proprietate imobiliară la seria mare, monarhie parlamentară, oraș, burghezie, comerț, bani, proprietate mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul este un spațiu care are ca vocație distribuirea și transferul de sensuri și de valori grație unui schimb continuu. Individul, societatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
amnistieze pe evazioniști. Rusia este astăzi mult mai inegalitară decît în era sovietică, creierele pleacă în Occident, tehnologia și infrastructura de care dispune sunt mult depășite, speranța de viață a populației scade dramatic, iar aproape toate veniturile țării provin din renta la exportul de petrol și gaze, de care Rusia a devenit dependentă. E rău să fii dependent de importul unor astfel de resurse strategice, dar poate fi la fel de rău să fii dependent de exportul lor. Monopolurile de stat controlează aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dintre state. Actori nestatali de diferite tipuri au devenit jucători importanți. Cum se raportează Rusia la aceștia? Iată o altă provocare. A dezvoltat Moscova acea "soft-power" despre care vorbea Lavrov? Nici pomeneală. Ce s-a făcut cu banii din celebra rentă petrolieră? S-a modernizat și diversificat economia rusă? Nu. Problema Rusiei este că nu poate fi un partener fiabil, stabil și previzibil. De ce? Tocmai din cauza aroganței pe care o afișează. Acum și renta petrolieră s-a cam subțiat. Elanul țării
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
s-a făcut cu banii din celebra rentă petrolieră? S-a modernizat și diversificat economia rusă? Nu. Problema Rusiei este că nu poate fi un partener fiabil, stabil și previzibil. De ce? Tocmai din cauza aroganței pe care o afișează. Acum și renta petrolieră s-a cam subțiat. Elanul țării lovite de criză nu e prea mare. Și atunci pe ce se bazează grandoarea visată? Pe iluzii? Pe arme? Problemele de fond ale Rusiei (sărăcia, demografia, autoritarismul ș.a.) rămîn, iar tensiunile cresc. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
8; 16. J<ohann> M<ichael> Voit, Handbuch der landwirtschaftlichen Baukunst (Compendiu despre știința cultivării pământului), Augsburg, 1840, 2, 8; 17. C<hristian>. H<einrich>. Nebbien, Die Einrichtungskunst der Landgüter, <auf fortwährendes Steigen der Bodenrente> (Știința amenajării moșiilor, pentru o rentă a pământului mereu crescută), Prag, 1831, 3, 8; 18. Heinrich Ernst, Anweisung zum praktischen Mühlenbau (Indicații pentru construcția practică de mori), Leipzig, 1802, 5, 12; 19. C<arl>. J<ohann>. B<ernhard>. Karsten, Handbuch des Eisenhüttenkunde (Compendiu despre știința turnării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
perioadă mai lungă a prețului, iar cererea și oferta vor trebui luate în considerare în fiecare moment. Deci prețul nu poate fi înțeles dacă se desconsideră condițiile producției. Se utilizează noțiunea de elasticitate a cererii. Veniturile factorilor de producție sînt renta (pentru pămînt), salariul (pentru muncă), dobînda (pentru capital) și profitul (pentru întreprinzător). Renta este considerată de Marshall drept un cost de producție pentru întreprinzători, pe termen scurt fiind supusă legității cererii/ofertei și fiind valabilă legea randamentelor descrescînde. Salariul apare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
considerare în fiecare moment. Deci prețul nu poate fi înțeles dacă se desconsideră condițiile producției. Se utilizează noțiunea de elasticitate a cererii. Veniturile factorilor de producție sînt renta (pentru pămînt), salariul (pentru muncă), dobînda (pentru capital) și profitul (pentru întreprinzător). Renta este considerată de Marshall drept un cost de producție pentru întreprinzători, pe termen scurt fiind supusă legității cererii/ofertei și fiind valabilă legea randamentelor descrescînde. Salariul apare bidimensionat: pe termen scurt de către productivitatea marginal a salariaților; iar pe termen lung
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un nivel apropiat de nivelul mediu al venitului net.3 O parte dintre contribuțiile lui Alfred Marshall în domeniul economiei politice au la bază noțiunile larg utilizate și astăzi ca: (efect de) substituție, coeficienți de elasticitate, termen scurt și lung, renta consumatorului. Temelia operei sale se sprijină pe doi iluștri economiști: clasicul Ricardo și colegul de breaslă, Jevons. Marshall încearcă să demonstreze că Ricardo nu a fost adeptul teoriei valorii-muncă, fiindcă, dorind să explice valoarea prin muncă, s-a încurcat în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de a intra pe piață. Dar dacă piața este contestabilă (liberă intrare, absența costurilor de ieșire), oricare întreprindere poate intra pe piață pentru a vinde același bun sau serviciu la preț ridicat, care să-i permită superprofituri, luîndu-și partea din renta producătorilor deja prezenți pe piață. Astfel, oferta totală crește, întreprinderile mai vechi vor trebui finalmente să reacționeze scăzînd prețurile proprii, ceea ce le va diminua profiturile, iar mișcarea va dura atîta timp cît subzistă profituri superioare celor ce s-ar putea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ale salariului îi aparține lui Adam Smith. Acesta considera că salariul este "răsplata naturală a muncii". În plus, "din produsul muncii sau din valoarea pe care munca o adaugă materialelor se scade partea ce revine sub formă de profit și rentă"2. Bogăția unei națiuni se sprijină esențialmente pe factorul muncă. În opinia sa, avuția națională este stimulată atunci cînd sînt îndeplinite două condiții sine qua non: * productivitatea muncii crește; * numărul muncitorilor sau salariaților crește în comparație cu celelalte categorii sociale. Malthus este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
costurilor asupra unei majorități de "perdanți", cel puțin în primele etape. Se remarcă, în același timp, continuități de dimensiuni semnificative ale vechiului sistem: economia paralelă persistă și chiar proliferează, în ciuda legalizării sectorului privat, situațiile de monopol, administrativ organizate; privilegiile și rentele nu au dispărut și adesea beneficiarii lor nu s-au schimbat; conflictul de repartiție caracteristic vechiului sistem și soluția sa inflaționistă nu s-au atenuat, ba din contră, forma de proprietate majoritară este aceeași, deci concentrarea puterii economice nu s-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de bunuri etc., efectuate până al frontiera țării importatoare. C) Metoda repartiției (sau metoda însumării veniturilor) Metoda repartiției constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de producție, concretizate în venituri primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocațiile pentru consumul de capital fix și în impozitele indirecte. Compensarea factorilor de producție sau prețul factorilor exprimă plățile efectuate de producători în scopul asigurării serviciilor factorilor de producție, a căror utilizare face posibilă producerea bunurilor și serviciilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
unui an și se măsoară prin suma alocată anual pentru a acoperi deprecierea și pierderile de capital fix (amortizarea). Produsul intern brut, calculat după această metodă cuprinde: − venituri din muncă (salarii nete, impozite pe salarii, CAS etc.); − venituri din proprietate (rente, dobânzi); − venituri din activitatea de întreprinzător (impozit pe profit, dividende, profit nedistribuit); − alocații pentru consumul de capital fix (amortizarea); − impozite indirecte nete. Agregatul macroeconomic „Produs Național” se calculează ca Produs Național Brut (PNB) și Produs Național Net (PNN) și se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
public, variația stocurilor, formarea brută de capital, exportul net). Acest indicator exprimă ponderea (în procente) a consumului privat ca element de utilizare finală a producției, în valoarea produsului intern brut; − Structura produsului intern brut pe elemente de venituri (salarii, dobânzi, rente, profituri, amortizare, impozite indirecte). Acest indicator exprimă ponderea veniturilor din muncă (salarii nete, impozite pe salarii, CAS etc.) în valoarea totală a PIB. În practică, în afară de mărimile de structură amintite se mai calculează doi indicatori de maximă sugestivitate, respectiv: − Rata
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
gradului de utilizare a materiilor prime și materialelor; − indicatorii rotației capitalului circulant. C) Subsistemul de indicatori statistici de măsurare a rezultatelor activității economice: − indicatorii fizici de măsurare a rezultatelor; − indicatorii valorici. D) Subsistemul de indicatori statistici ai eficienței economice și renta bilității: − indicatorii sintetici ai eficienței utilizării forței de muncă; − indicatorii eficienței utilizării mijloacelor fixe; − indicatorii eficienței folosirii mijloacelor circulante materiale; − indicatorii performanței financiare; − indicatorii financiari ai rentabilității. E) Subsistemul de indicatori statistici ai veniturilor și cheltuielilor: − indicatorii statistici ai veniturilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
o profitabilitate mai Înaltă decît firmele locale. Astfel, firmele transnaționale Își manifestă și Își Întăresc puterea de monopol. Avantajul de monopol le permite firmelor transnaționale să obțină controlul prețurilor de comercializare a produselor lor și, astfel, să-și asigure o rentă economică din activele lor, create În baza investițiilor străine directe. Avantajul de monopol este mai mare În cazurile În care investițiile străine directe sunt efectuate pe orizontală În ramurile intensive, În cunoștințe tehnologice, manageriale și de marketing. Cunoștințele sunt acumulate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de ce majoritatea firmelor transnaționale, cărora le aparține o pondere Înaltă În volumul anual al investițiilor străine, sunt de origine din țările dezvoltate. Viziunea unidimensională a lui Hymer asupra firmelor transnaționale - În sensul că acestea ar avea drept unică motivație dobîndirea rentei de monopol - a alimentat un puternic curent de opinie Împotriva transnaționalelor și a fundamentat politici excesive de control și reglementare a operațiunilor lor. R. Caves , pornind de la afirmația lui Hymer, conform căreia o firmă recurge la ISD În condițiile În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Este un tip de comportament defensiv, dar care poate da naștere la investiții profitabile În sine. În concluzie, conform teoriei avantajului de monopol, motivația fluxurilor de investiții străine directe este sporirea puterii de piață a firmelor transnaționale, prin obținerea unei rente de monopol. Avantajul de monopol se realizează de firmele transnaționale prin imperfecțiunile structurale ale pieței. Avantajele fluxurilor de investiții sunt specifice mai mult firmelor respective decât țărilor de origine ale acestor firme. Printr-o astfel de abordare a avantajelor se
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ierarhică (integrarea pe verticală), În defavoarea pieței. Mobilul urmărit de firma transnațională prin internalizare este cel de a acționa Într-o manieră mai eficientă decît prin mijlocirea pieței, spre deosebire de mobilul avansat de teoria avantajului de monopol, respectiv cel de sporire a rentei de monopol. Costurile de tranzacție și externațitățile sunt considerate ca motivații pentru care internalizarea este preferată față de alternativa recurgerii la piețe. Alternativa licențierii se poate dovedi mai profitabilă decît cea a ISD numai În anumite cazuri, cînd avantajul generator de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de monopol. Costurile de tranzacție și externațitățile sunt considerate ca motivații pentru care internalizarea este preferată față de alternativa recurgerii la piețe. Alternativa licențierii se poate dovedi mai profitabilă decît cea a ISD numai În anumite cazuri, cînd avantajul generator de rentă de monopol al firmei rezidă Într-o inovație unitară care poate fi transferată și aplicată În mod independent de abilitățile tehnice, operaționale, manageriale ale firmei licențiataoare. În afara unor astfel de cazuri, fie informația nu poate fi transferată independent de capabilitățile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
se internalizează În cadrul firmei transnaționale, atunci când costurile lor sunt mai mici decât costurile schimburilor pe piață. Firma transnațională internalizează schimbul de factori pentru bunuri și servicii peste frontieră, prin investiții străine directe. Internalizarea permite firmelor să-și garanteze obținerea unei rente economice În urma utilizării descoperirilor și inovațiilor lor. Rugman A. consideră că toate teoriile cu privire la investițiile străine directe sunt , pentru că internalizarea constituie un răspuns la orice tip de externalitate pe piața buniirilor sau a factorilor. Imperfecțiunile pieței bunurilor, insuficiența informațiilor și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
complet standardizate, firmele recurg la ISD În momentul În care sunt amenințate cu pierderea piețelor pentru produsele ajunse la maturitate și sunt nevoite să-și extindă facilitățile de producție pe noi piețe, pentru a recupera ultimile posibilități de obținere de rentă economică. Astfel, ciclul de viață al produsului nou include patru faze: În prima fază, În urma inovării tehnologice are loc introducerea produsului pe piața de origine a Întreprinderii. Piața locală, la această fază, constituie spațiul economic preferat de firme pentru dezvoltarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
transnaționale apare ca o necesitate de a exploata avantajele de proprietate și ocaziile oferite de imperfecțiunile pieței. Prin internalizarea activităților În străinătate firmele urmăresc maximizarea profiturilor, atât prin reducerea costurilor de producție și de tranzacție, cât și prin asigurarea unei rente economice În urma valorificării avantajului de proprietate. Astfel de avantaje și constituie avantajele de internalizare. Dar fluxurile de investiții străine spre o țară sau alta se determină nu numai de avantajele de proprietate ale firmelor transnaționale și de capacitățile lor de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
transnaționale apare ca o necesitate de a exploata avantajele de proprietate și ocaziile oferite de imperfecțiunile pieței. Prin internalizarea activităților În străinătate firmele urmăresc maximizarea profiturilor, atât prin reducerea costurilor de producție și de tranzacție, cât și prin asigurarea unei rente economice În urma valorificării avantajului de proprietate. Astfel de avantaje și constituie avantajele de internalizare. Dar fluxurile de investiții străine spre o țară sau alta se determină nu numai de avantajele de proprietate ale firmelor transnaționale și de capacitățile lor de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
tranzacțiilor complexe și intangibile. Așa cum faptele au demonstrat deja , p entru majoritatea statelor, a fost mai dificil să-și îndeplinească funcțiile stabilizatoare și de re gle men tare, la nivel internațional, decât la nivel na țio nal. În ciuda acestor conside rente, totuși, statele au jucat un important ro l s tabilizator la nivel internațional, de a lungul istoriei. 2.3. Integrare financiară versus globalizare fi nan ciară Atunci când piețele naționale nu oferă fonduri suf iciente pentru dez voltarea afacerilor, companiile se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]