5,901 matches
-
teoriei, cine ia deciziile și cine are dreptul de veto. Pentru rezolvarea acestei probleme este util de urmărit direcția alocărilor de fonduri. În calitatea sa de ordonator principal de credite, președintele consiliului județean poate decide cum și către cine trebuie repartizate fondurile suplimentare. Ca atare, el capătă un veto pe care îl voi numi implicit asupra deciziilor luate în consiliile locale - deși nu poate vota efectiv în chestiunile discutate și deci nu poate împiedica în acest mod luarea deciziilor, președintele consiliului
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
rata de distribuire a dividendului; Dn - dividendele nete (calculate după plata impozitului asupra dividendelor); Pn - profit net Reflectă partea din profitul exercițiului financiar distribuită acționarilor 6.3. Dividendul pe acțiune DPA = Pnr/N DPA - dividend pe acțiune; Pnr - profit net repartizat acționarilor; N - numărul total de acțiuni existente pe piață. Reprezintă pentru posesorul acțiunii, venitul produs de investiția sa, deci este un flux financiar; pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei acțiuni 6.4. Randamentul unei acțiuni 0C )0C1CD
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pe piață. Reprezintă pentru posesorul acțiunii, venitul produs de investiția sa, deci este un flux financiar; pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei acțiuni 6.4. Randamentul unei acțiuni 0C )0C1CD(R ×−+= R - randamentul unei acțiuni; D - dividendul repartizat; C1 - cursul la revânzarea acțiunii; C0 - cursul la cumpărarea acțiunii. Se calculează atât în funcție de creșterea cursului bursier, cât și în funcție de valoarea remunerată a investitorului 6.5. Coeficien PER = C/Pn PER - coeficientul multiplicator al capitalizării; tul PER (price earning ratio
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
1. Deplasarea înainte oblic stânga. Deplasarea pe direcția înainte-oblic-stânga, începe cu răsucirea trunchiului spre stânga, până când axa umerilor ajunge orientată cu 450 față de perpendiculara pe fileu. Concomitent cu răsucirea trunchiului spre stânga, piciorul drept, care se găsește cu greutatea corpului repartizată pe pingea, pășește înainte oblic-stânga și se așează pe toată talpa, cu greutatea corpului repartizată pe el. Piciorul stâng pășește în aceeași direcție până în dreptul piciorului drept. Ultimul pas se execută în fandat, cu piciorul drept, în aceeași direcție. La
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
până când axa umerilor ajunge orientată cu 450 față de perpendiculara pe fileu. Concomitent cu răsucirea trunchiului spre stânga, piciorul drept, care se găsește cu greutatea corpului repartizată pe pingea, pășește înainte oblic-stânga și se așează pe toată talpa, cu greutatea corpului repartizată pe el. Piciorul stâng pășește în aceeași direcție până în dreptul piciorului drept. Ultimul pas se execută în fandat, cu piciorul drept, în aceeași direcție. La ultimul pas, poziția trunchiului trebuie să fie verticală, ambii genunchi trebuie să fie flexați sub
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
se execută la mingile care vin în apropierea fileului, în dreptul liniei mediane a terenului. La această deplasare primul pas se execută cu piciorul drept, direct spre fileu. Piciorul drept se așeză pe toată talpa, cu vârful înainte și greutatea corpului repartizată pe el. Pasul al doilea se execută cu piciorul stâng până în dreptul piciorului drept. Ultimul pas se execută cu piciorul drept cu o fandare în față spre fileu. Acest pas și această fandare sunt cu atât mai mari, cu cât
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
în această direcție permite loviturile de dreapta: atac, stop, ridicare în clear. După cum se observă aceste trei deplasări se aseamănă, dar în executarea lor se va ține de următoarele recomandări tehnice: în poziția de așteptare jucătorul va avea greutatea corpului repartizată pe pingea și nu pe călcâie, genunchii flexați iar centrul de greutate coborât; în timpul deplasării și mai ales în momentul fandării poziția trunchiului va fi verticală. Căderea trunchiului spre piciorul fandat duce la pierderea echilibrului și la o revenire greoaie
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
se așează în spatele piciorului stâng, pe aceeași linie cu el (perpendiculară pe fileu), cu talpa orientată spre dreapta, paralelă cu linia de fund a terenului. Piciorul drept este îndoit ușor din articulația genunchiului, așezat pe toată talpa, cu greutatea corpului repartizată pe el. Există și variante de cinci și șapte pași: drept, stâng - drept - stâng - drept, etc., prin care se realizează o pătrundere mai profundă în spatele terenului, care păstrează însă aceeași structură motrică. Există și variante de pași pari: patru, șase
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
ușor aplecat înainte, trecând, alături de celelalte segmente ale corpului în poziție fundamentală. Toate loviturile de pe partea dreaptă au următoarele elemente comune de structură motrică: * pregătirea loviturii se face întotdeauna pe piciorul drept care se găsește mai în spate, cu greutatea corpului repartizată pe el (la jucătorii stângaci pe piciorul stâng); * piciorul stâng se așează mai în față în comparație cu cel drept; * trunchiul este răsucit spre fileu, cu umărul stâng ușor ridicat, iar brațulstâng este orientat oblic în sus; * corpul este arcuit spre dreapta
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
aflat în poziție transversală față de abdomen, este orientat spre partea dreaptă, ajutând la echilibrarea corpului. Acțiunea picioarelor Piciorul drept pivotează spre dreapta și se așează pe toată talpa, într-un unghi de 450 față de perpendiculara pe fileu, cu greutatea corpului repartizată pe el. Piciorul stâng se duce înainte și oblic spre dreapta, se așează pe pingea, având vârful orientat spre partea dreaptă. Acțiunea trunchiului Trunchiul se răsucește spre dreapta până când axa umerilor ajunge perpendiculară pe fileu, iar greutatea corpului trece pe
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
orientat tot spre stânga, se întinde din genunchi și ajută la trecerea greutății corpului pe piciorul stâng. Piciorul stâng este așezat pe toată talpa, ușor flexat din articulațiile gleznei și genunchiului, cu vârful orientat spre exterior, are toată greutatea corpului repartizată pe el. Acțiunea trunchiului În momentul lovirii mingii, umărul drept se ridică împreună cu brațul cu racheta, deasupra înălțimii umărului stâng, după care se răsucește spre stânga până când axa umerilor ajunge paralelă cu fileul. Deosebirea față de lovitura de deasupra capului, constă
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
se așează în spatele piciorului stâng, pe aceeași linie cu el (perpendiculară pe fileu), cu talpa orientată spre dreapta, paralelă cu linia de fund a terenului. Piciorul drept este îndoit ușor din articulația genunchiului, așezat pe toată talpa, cu greutatea corpului repartizată pe el. Există și variante de cinci și șapte pași: drept, stâng - drept - stâng - drept, etc., prin care se realizează o pătrundere mai profundă în spatele terenului, care păstrează însă aceeași structură motrică. Există și variante de pași pari: patru, șase
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
piciorul drept, oblic-stânga, al doilea pas se execută cu piciorul stâng, care se așează alături de piciorul drept, iar ultimul pas se execută cu piciorul drept, îndoit ușor din articulația genunchiului, așezat cu toată talpa pe sol și cu greutatea corpului repartizată pe el. Aceste deplasări reprezintă modalități economicoase pentru a ajunge la minge în poziții optime dar ele nu exclud și alte tipuri de deplasări. Revenirea la centrul terenului se face cu pași în ordine inversă deplasării la minge. Acțiunea trunchiului
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
brațelor Brațul dreptul își continuă deplasarea spre fileu, până când ajunge întins spre dreapta, cu racheta la înălțimea umărului drept. Brațul stâng se păstrează lângă corp, cu cotul ușor îndoit. Acțiunea picioarelor Piciorul drept, așezat pe toată talpa, cu greutatea corpului repartizată pe el, pivotează spre dreapta până când ajunge cu vârful orientat spre fileu. Piciorul stâng pășește în fața, în lateral față de piciorul drept, pentru așezarea în poziția fundamentală. Acțiunea trunchiului Trunchiul se răsucește spre dreapta până când axa umerilor ajunge aproape paralelă cu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
depășește jucătorul, acesta face un pas înapoi cu piciorul stâng, pivotează pe el spre stânga până când talpa ajunge paralelă cu fileul. Piciorul drept face un pas înainte și spre stânga și se așează pe sol pe pingea, cu greutatea corpului repartizată mai mult pe el, cu vârful orientat spre linia de fund a terenului, într-un unghi de 450 față de perpendiculara pe fileu. În această poziție jucătorul ajunge cu spatele spre fileu. Dacă mingea are o înălțime mai mică și nu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
cu articulația pumnului în extensie. Brațul fără rachetă este ținut lângă trunchi cu cotul îndoit. Acțiunea picioarelor La deplasarea în față piciorul drept face un pas în direcția fileului și se așează cu toată talpa pe sol, cu greutatea corpului repartizată pe el și vârful orientat perpendicular pe fileu. Piciorul stâng face al doilea pas spre fileu și se așează lateral față de piciorul drept, cu vârful orientat spre direcția de înaintare. Ultimul pas este efectuat cu piciorul drept. În funcție de distanța până la
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
în partea laterală a corpului. Acțiunea picioarelor În momentul impactului, piciorul stâng se întinde din articulațiile gleznei și genunchiului, contribuind la transferarea greutății corpului în față pe piciorul drept. Piciorul drept este îndoit din genunchi, în fandare, cu greutatea corpului repartizată pe el. El se așează pe toată talpa și execută o mișcare de frânare a inerției corpului de plecare înainte. Acțiunea trunchiului Trunchiul se îndreaptă și se răsucește ușor spre partea dreaptă, până când axa umerilor ajunge aproape perpendiculară pe fileu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
continuă drumul spre înainte și în sus, oprindu-se în fața corpului, în dreptul umărului stâng. Brațul stâng, ușor îndoit din cot, rămâne în spate lângă corp, contribuind la coordonarea mișcării. Acțiunea picioarelor Piciorul drept, așezat pe toată talpa, cu greutatea corpului repartizată pe el, se îndoaie mai mult din articulația genunchiului, frânând deplasarea înainte a corpului. Piciorul stâng, întins din articulația genunchiului, așezat pe pingea, sau pe partea internă a labei piciorului, asigură echilibrul corpului. Acțiunea trunchiului Trunchiul se îndreaptă și rămâne
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
stâng, îndoit din cot, este poziționat în fața corpului, peste nivelul rachetei, ține fluturașul de coșuleț (penaj) în dreptul feței. Acțiunea picioarelor Piciorul drept este în față, întins din articulațiile gleznei și genunchiului, cu vârful orientat ușor spre stânga și greutatea corpului repartizată pe el. Piciorul stâng este la o jumătate de pas în spatele piciorului drept, puțin lateral spre stânga, cu vârful orientat spre stânga, ușor îndoit din articulațiile gleznei și genunchiului și așezat pe pingea. Acțiunea trunchiului Trunchiul este răsucit ușor spre
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
piciorul drept. * Nu se trece rapid în poziția fundamentală cu deplasarea rapidă spre centrul terenului și cu supravegherea reacției adversarului. În învățarea serviciului cu lovitura de stânga: * Așezarea incorectă la serviciu. În partea pregătitoare executantul se așează cu greutatea copului repartizată egal pe ambele picioare sau pe piciorul din spate, pe un singur picior și cu celălalt picior așezat pe vârf sau orientat cu umărul drept spre fileu. * Racheta este ridicată peste înălțimea șoldurilor, ceea ce duce la lovirea mingii dintr-o
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu disociere sau asociere) în ambii solvenți, legea nu este valabilă direct. Astfel, dacă mărimea particulelor substanței repartizate în unul din solvenți (2) este de două ori mai mare dacât mărimea particulelor substanței dizolvate în primul sovent (1), atunci legea repartiției poate fi scrisă: I xx 3 (56) Pentru cazul general, legea are forma dată de relația (57
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu disociere sau asociere) în ambii solvenți, legea nu este valabilă direct. Astfel, dacă mărimea particulelor substanței repartizate în unul din solvenți (2) este de două ori mai mare dacât mărimea particulelor substanței dizolvate în celălalt sovent (1), atunci legea repartiției poate fi scrisă: Pentru cazul general, legea are forma: unde: n = parametru constant pentru un anumit sistem
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
patrimoniale cu o producție omogenă, fără producție neterminată la sfîrșitul perioadei, iar dacă totuși există, se menține la un nivel relativ constant de la o perioadă la alta. Modelul matematic folosit în acest caz este: , în care: indjch reprezintă cheltuielile indirecte repartizate produsului; j reprezintă felul cheltuielilor de repartizat; IQ reprezintă cantitatea realizată din produsul i. III.5.2.2. Procedeul suplimentării Se poate vorbi de o formă clasică a procedeului suplimentării, ce presupune stabilirea unui criteriu convențional ce asigură un raport
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
medie efectivă desfășurată în anii anteriori. Prin compararea ulterioară a cheltuielilor comune reale cu cele repartizate conform datelor statistice din perioadele anterioare, în mod firesc apar diferențe concretizate în subacoperiri (atunci când cheltuielile reale curente sunt mai mari decât cheltuielile comune repartizate) sau supra- acoperiri (atunci când cheltuielile comune sunt mai mici decât cele repartizate în costuri). Aceste subacoperiri ori supraacoperiri pot fi repartizate în costuri fie prin intermediul cheltuielilor comune, fie direct pe purtători. Aceste diferențe pot fi repartizate asupra rezultatelor financiare, fără
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
la marginea lor, pe aceea a uscatului. Apa și pământul sunt acum „tocmite“. Cerul, pământul și mările apar deci prin simplă demarcare. Cu ele, opera peratologului geometru se încheie; din ziua a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită de viața formelor; nu există o formă a pământului, a cerului, a mării. Există doar margini ale lor. Limita există aici doar ca formă frustă a demarcării. În schimb, în următoarele trei zile, făcând
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]