2,431 matches
-
are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare generală a Ra= 0,65µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei AbbottFirestone, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat caracteristici geometrice cantitative și repetitive a inscripționării respective pentru Rz =3,93 precum și un aspect calitativ general bun al zonei supuse inscripționării. S-au efectuat câteva teste de inscripționare prin suprapunerea fasciculelor laser la valori mici ale intensității, respectiv sub 600W. Acest lucru scade foarte
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de a-l repudia și diminua, acest timp trebuie protejat, Încurajat și reconsiderat. Timpul rezervat sinelui presupune acel răgaz al reînnoirii sinelui, al Îmbogățirii lui Împotriva tuturor automatismelor care duc la sclerozarea ființei, la rutina clișeelor și la plictisul programului repetitiv. Este acel timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care Îmbogățesc. El se opune principiului randamentului, clamat peste tot și prefațează principiul bucuriei trăirii autentice a duratei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
televizor, a timpului pe care ei îl acordă acestui media și a emisiunilor pe care le urmăresc. Influența televiziunii și eficiența superioară a acesteia, comparativ cu celelalte media, este analizată și de G. Grebner care consideră că, prin sistemul său repetitiv și continuu de mesaje, acest mediu reușește să mențină și să consolideze valorile și conduitele convenționale, prin amploarea audienței sale reușește să cuprindă aproape toți membrii societății, prin realismul artificial de care beneficiază și care îi conferă o credibilitate mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sub aspectul lor de executanți fideli și disciplinați ai dispozițiilor venite de la conducere, a apreciat și utilizat doar unele dintre capabilitățile lucrătorilor, anume cele privind forța și rezistența fizică, disciplina, memoria, motivarea prin câștig, aspirația pentru o muncă mai simplă, repetitivă și de răspundere redusă. Această viziune a fost clar prezentată de H. Ford. „Ideal ar fi să avem mașini complet automatizate peste tot unde este necesar un grad ridicat de precizie (...) În sistemul nostru de producție - și cu metodele americane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mijloacelor de care dispune executantul în acest scop. Metoda prezintă avantajul utilizării unor criterii omogene de apreciere a postului, dar totodată și o serie de dezavantaje, cum ar fi: consum mare de timp din partea observatorilor, limitarea la existența unor sarcini repetitive, existența unor reticențe din partea salariaților de la posturile de lucru observate etc. De asemenea, rezultatele observării pot fi afectate de subiectivismul celui care face observarea, acesta fiind considerat drept un factor de distorsiune a informațiilor. Rezultatele observării au aplicabilitate practică în ceea ce privește
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
generale" Conceptul de ritual este folosit, cu sensuri sensibil diferite (dar nu radical diferite), În mai multe discipline. După Roy Rappaport (1999, p. 24): a) În psihiatrie, el „se referă la comportamentele patologice stereotipe, precum și la anumite interacțiuni umane convenționale, repetitive, dar, cu toate acestea, de natură adaptativă”; b) În științele sociale, el „desemnează o paletă largă de manifestări sociale, nu neapărat religioase, sau aspectul formal al unor asemenea manifestări”; c) În etologie, el „este folosit alternativ cu «etalare», pentru a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei le consideră a fi pline de semnificații. (S. Lukes, 1977, p. 4) ...utilizarea simbolică a gesturilor și mișcărilor corpului Într-o situație socială, cu scopul de a se exprima și articula semnificații (Bocock, 1974, p. 37). Acțiuni ale corpului, repetitive și stilizate În mod simbolic, care sunt centrate asupra unor structuri cosmice și/sau asupra unor prezențe sacre. (E.M. Zuesse, 1987, p. 405) ...o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare, categoriile și contradicțiile majore ale proceselor culturale. (V. Turner
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
centrate asupra unor structuri cosmice și/sau asupra unor prezențe sacre. (E.M. Zuesse, 1987, p. 405) ...o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare, categoriile și contradicțiile majore ale proceselor culturale. (V. Turner, 1977, p. 77) ...o activitate socială stilizată, repetitivă, care, prin folosirea simbolurilor, exprimă și definește relațiile sociale. (C. Lane, 1981, p. 11) Model formalizat al acțiunilor simbolice, cu scopul de a organiza sau controla relațiile ierarhice dintre diferitele nivele ale unei structuri. (T.S. Turner, 1977, p. 62) ...ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Smith, 1987, p. 109) ...riturile trebuie considerate ca un ansamblu de conduite individuale (vopsire, squash) sau colective (masa În familie sau meciul de fotbal), relativ codificate, având un suport corporal (verbal, gestual, postural), cu caracter mai mult sau mai puțin repetitiv, având o puternică Încărcătură simbolică pentru actorii lor și, de obicei, și pentru martori, Întemeiate pe o adeziune mentală, eventual neconștientizată, la valori legate de alegeri sociale considerate importante, având o eficacitate scontată care nu ține de o logică pur
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
109; L.-V. Thomas, 1991, p. 379; R. Winthrop, 1991, p. 245 etc.) relevă câteva note constante, esențiale pentru circumscrierea manifestărilor rituale - caracterul primordial al acțiunii (În raport cu mesajele verbale), implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite prin alcătuirea unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stabilită de alte persoane, Înainte de Îndeplinirea lor de către actorii ritului; b) aspectul formal: „Cel mai adesea, deși nu Întotdeauna, recunoaștem anumite ritualuri sau etichetăm anumite evenimente drept ritualuri, prin perceperea caracterului formal. Comportamentul În ritual tinde să fie punctual și repetitiv. Secvențele rituale sunt compuse din elemente convenționale, stereotipe chiar” (p. 33); c) invarianța; d) performarea: „Dacă nu există o performanță, nu există rit. Instrucțiunile liturgice pot fi scrise În cărți, dar asemenea Înregistrări nu sunt prin ele Însele rituri” (p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
e) caracterul non-instrumental: deși include elemente de tehnică, ritul nu are scop tehnic, nu se construiește printr-o relație imediată Între mijloace și scopuri. Margaret Mead (1973b, pp. 87-95) individualizează ritul prin: a) intensitatea aparte a trăirilor, În raport cu alte acțiuni repetitive; b) caracterul social al comportamentelor rituale; c) perceperea ca un instrument de contracarare a situațiilor de criză; d) caracterul tradițional; e) caracterul conștient al participării („o acțiune nu este ritual dacă participanții nu sunt conștienți că este un ritual”, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acestea sunt considerate puternice, capabile să genereze schimbări; j) caracterul condensat: În simbolurile din ritual, „pot fi reprezentate deodată multiple Înțelesuri, acțiuni și semne” (p. 17); k) caracterul estetic; l) comportamentul tradițional: „Există Întotdeauna În mit ceva stereotip, standardizat, stilizat, repetitiv și inflexibil, formal. Faptul că ritul este repetitiv Înseamnă că alții l-au performat În același fel, Înainte” (p. 20); m) regularitatea: ritul se reia ciclic; n) referirea la sacru: „Evenimentele rituale permit celor care le celebrează să participe la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
j) caracterul condensat: În simbolurile din ritual, „pot fi reprezentate deodată multiple Înțelesuri, acțiuni și semne” (p. 17); k) caracterul estetic; l) comportamentul tradițional: „Există Întotdeauna În mit ceva stereotip, standardizat, stilizat, repetitiv și inflexibil, formal. Faptul că ritul este repetitiv Înseamnă că alții l-au performat În același fel, Înainte” (p. 20); m) regularitatea: ritul se reia ciclic; n) referirea la sacru: „Evenimentele rituale permit celor care le celebrează să participe la viața serioasă, oricum ar fi aceasta definită” (p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formele și formalitățile ei, ceremonia celebrează semnificațiile făurite de om, ceea ce este cultural determinat, ceea ce este regulat, ceea ce are un nume și o explicație”. Pentru acești cercetători, deosebirea esențială vine din gradul de formalizare: ceremoniile sunt mai strict reglementate (dimensiunea repetitivă, predictivă și standardizată este mai evidentă) și, prin formalizare, ele impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și obișnuințele, eticheta, ritualizările" În acest sens, numeroase studii abordează limitele conceptului de ritual. Altfel spus, ele dezbat posibilitatea (sau dificultatea) de a integra În categoria riturilor și alte forme de manifestare socială, care se individualizează și ele prin caracterul repetitiv și stereotip, prin funcții sociale sau psihologice și prin faptul că sunt codate de o anumită tradiție sau convenție socială. În această discuție, prima disctincție care trebuie făcută este Între obicei (custom, coutume) și obișnuință (habit, habitude). Termenul obicei (sinonim
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fuma nu se află pe același plan cu obișnuința de a vizita săptămânal părinții, de a utiliza anumite formule de protocol, de a bea cafeaua la aceleași ore ale zile și cu aceleași gesturi. Ca și riturile, aceste comportamente sunt repetitive, stereotipe, formalizate de o anumită tradiție, convenționalizate de anumite coduri sociale și relativ neinstrumentale. Pot fi ele, prin Însumarea acestor caracteristici considerate rituri În toată puterea cuvântului? Numeroase acțiuni, prin caracterul lor de rutină periodică, repetitivă sau compulsivă, pot să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
riturile, aceste comportamente sunt repetitive, stereotipe, formalizate de o anumită tradiție, convenționalizate de anumite coduri sociale și relativ neinstrumentale. Pot fi ele, prin Însumarea acestor caracteristici considerate rituri În toată puterea cuvântului? Numeroase acțiuni, prin caracterul lor de rutină periodică, repetitivă sau compulsivă, pot să se asemene cu riturile - obișnuințele, uzajurile, unele obiceiuri, relațiile de reciprocitate, formele de evitare, micile atenții, actele de igienă ș...ț și, de ce nu, ora petrecută urmărind Jurnalul de știri, ieșirea regulată pentru a arunca gunoiul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
făcut prin modificarea comportamentelor de hrănire, atac, apărare etc. Astfel, ...comportamentul ritualic reprezintă un set de acțiuni formalizate care implică doi sau mai mulți indivizi, aflați Într-o relație de comunicare activă și reciprocă, având un comportament structurat, stereotip și repetitiv de-a lungul timpului, produs prin coordonarea membrilor pentru atingerea unui scop sau unei acțiuni sociale (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 29). Specialiștii În etologie (J. Huxley, 1966, 1971; K. Lorenz, 1966, 1971; Ch. Laughlin Jr, 1979; J.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1966, p. 282; vezi și J.W. Smith, 1979, p. 53). Firește, etologii nu pretind că animalele fabrică ceremonii; ei susțin Însă că: a) animalele au dezvoltat prin reacții adaptative și au perpetuat genetic o seamă de comportamente cu caracter repetitiv și cu funcție de comunicare; b) aceste comportamente nu sunt funcțional diferite de riturile umane. Ei propun, În consecință, utilizarea termenului ritual pentru comportamentele animale și a sintagmei „ceremonie rituală” pentru manifestările umane (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională, R. Rappaport (1999, pp. 52-53) atrage atenția asupra faptului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de studiile de mitologie comparată și de antropologie ale secolului al XIX-lea, studii care vedeau În sacrificiu o dovadă a „primitivismului” și a sălbăticiei specifice societăților non-moderne. Pentru Freud, manifestările religioase și cele neurotice au numeroase elemente comune: sunt repetitive și ritualizate, se nasc din și generează sentimente de vinovăție, sunt Întemeiate pe represiunea instinctelor fundamentale. De asemenea, Freud era convins că: a) evenimentele din copilărie explică comportamentele din perioada adultă; b) Între evoluția umanității și evoluția, dezvoltarea individului există
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
resemnificat trecutul. Dacă inițial finalitatea sărbătorii era una „conservatoare” (a păstra și apăra memoria revoluției), foarte repede o nouă perspectivă, teleologică, și-a făcut loc: sărbătoarea trebuia nu numai să comemoreze faptele de odinioară, ci și să promoveze un „viitor repetitiv”, un viitor al speranței, un viitor care garantează victoria finală a revoluției din 1789 (M. Ozouf, 1976, p. 200). Astfel, Încă din primii ani de după 1789, un ansamblu ceremonial articulat Începe să se contureze și să se generalizeze, având În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În ziarele care povesteau ce se Întâmplă pe străzi” (S. Newman, 1997, p. 187). Desigur, nu toate manifestările de stradă sunt constructe ritualice. Putem vorbi Însă de un caracter ceremonial evident atunci când ele se Înscriu Într-o „istorie”, fiind deci repetitive, formalizate și Încărcate de elemente simbolice. După Danielle Tartakowski (1998, p. 221), demonstrația ...se distinge de alte forme de luptă sau de exprimare prin faptul că se Înscrie Într-un lanț ce integrează fiecare eveniment singular În istoria tuturor manifestărilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]