14,075 matches
-
au fost prinse în ciudata gramatică rurală în propoziții ciudate și transmise de ciudații vorbitori rurali ciudaților ascultători rurali în ciudata cadență rurală și explicate în chip ciudat au fost înțelese de aceștia fapt confirmat prin ciudatul discurs rural în replică de certă reputație rurală * Uneori cerul se făcea galben ca o hîrtie ordinară și pe aleea apoi înecată în praf despre care se spunea că a murit de plictiseală trecea un copil pe o bicicletă veche de damă - i se
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
credința și respectul de sine în vremuri de restriște. Florin Mihăilescu ia în dezbatere ideea Răului absolut, ideea de nevinovăție. Adevărații vinovați sunt întotdeauna cei care încep, cei care lovesc primii, iar ei nu se pot aștepta să nu primească replica. Despre puterea de a visa la o lume pașnică și de a păstra viața ca pe darul cel mai de preț al divinității. Răspund la anchetă și poeții, cu poeme mai mult sau mai puțin în problema în dezbatere. între
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Cristian Teodorescu Băsescu e mai ceva ca un cui în pantof pentru PSD. Rău de gură și cu replică usturătoare, s-a luptat și cu primarii de sector, și cu consilierii partidului de guvernământ, și cu prefecții, și cu Adrian Năstase. Încercarea de a-i arăta pisica, prin redeschiderea Dosarului "Flota", l-a stîrnit și mai tare, încît la
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
o carne decupată în romburi sîngerii; prin mutarea accentelor, calvarul nu mai e tragic, e cascadoric! Degeaba figura interpretului principal (Jim Caviezel) evocă expresiv, în unele momente, o întreagă tradiție picturală - pentru că, în rest, actorul nu există! Nici privirea, nici replicile, nici magnetismul sau aura lui nu susțin personajul. Dacă va fi cineva nominalizat la Oscaruri, acela nu va fi cu siguranță actorul, ci machiorul lui (Keith Vanderlaan, semnatarul capitolului de căpătîi al filmului, "machiaj special și efecte vizuale"). Bietul actor
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
va sfârși prin a păta de sînge albul imaculat al Desdemonei pentru a-și împlînta apoi în ficat țeapa steagului ce-i desemnează gloria militară de acum definitiv pierdută. El moare în general și nu în amant. „Otello fu” - ultima replică a războinicului ce-și convertește patul logodnei neîmplinite în cîmp de război pierdut. În spectacol, raporturile de forță se permută și Iago (Jean-Philippe Lafont) se impune ca atotputernic machiavelic manipulator. El disimulează, complotează, acționează - o adevărată mașină - profitînd de această
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
onești cu ei și cu cititorii. Iată un exemplu contrar. Dl Vladimir Tismăneanu ar fi făcut o vizită președintelui P.N.G., al cărui consilier politic ar dori să devină. Am citit știrea în EVENIMENTUL ZILEI. Dl Tismăneanu a adresat ziarului o replică (nepublicată, ajunsă la revista 22 din prima săptămînă a lunii aprilie) în care spunea că nu s-a pus nici o clipă problema de a-l consilia pe dl Becali, nu doar fiindcă nu i s-a oferit o astfel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
nici o clipă problema de a-l consilia pe dl Becali, nu doar fiindcă nu i s-a oferit o astfel de funcție, dar și fiindcă are altă orientare politică decît președintele P.N.G.. Ce avea de făcut Evenimentul zilei? Să publice replica și să-și ceară scuze pentru inexactitatea informației. În loc de asta, dl Dan Tăpălagă vine (miercuri, 7 aprilie) cu un răspuns grobian, bătîndu-și joc de dl Tismăneanu și de dl Becali. Opiniile ziaristului despre cei doi nu sînt în discuție. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
valorilor s-a alterat și că e ceva putred în Danemarca”. E o situație incontestabil dăunătoare culturii, pe care însă tot spiritul critic, chiar dacă se simte uneori “minoritar într-un cor al elogiilor gratuite”, riscînd a fi “imediat probozit prin «replici» coborîte în pamflet și calomnie, e chemat, el și numai el, a-i pune capăt. Chiar dificultățile sporite se cuvine a-l mobiliza, orice șovăială, descurajare, lamentație a acestuia fiind de natură a servi impostura. În continuare, dl Ilie Guțan
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
simplă persoană cu identitate civilă”) de la o adresă concretă și precizată. Sunt nevoit, în consecință, să-i răspund și eu pe calea aleasă de dânsul și, totodată, să vă pun pe dumneavoastră în situația de a-mi acorda dreptul la replică. Neașteptată (mai degrabă decât incomodă) este atenția, de care nu am nevoie, dar pe care mi-o acordă. După ce declară țâfnos ca derizoriu textul scrisorii “pe care -zice- mă sfiesc să-l privesc fie și în treacăt”, trece (totuși!) sârguincios
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
și va obloji patimile, folosindu-se de spațiul publicației dumneavoastră, eu îi răspund de pe-acuma pentru totdeauna: rămâne cum am stabilit! Îmi cer sincer scuze că nu am avut încotro și regret că am fost obligat să dau această replică! Înainte de a încheia, vă comunic că nu peste multă vreme voi dezveli în București bustul unuia dintre cei mai mari scriitori contemporani: Eugen Barbu. Mi-ar face deosebită plăcere și m-ar onora prezența dumneavoastră la acest eveniment. Cu deosebit
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
loc îmbibat de forța însăși a acestui mare regizor, de generozitatea lui, de modestia lui. Piticul din grădina de vară, Ubu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, mi se amestecă scene întregi din fiecare, aud muzici, șoptesc replici, văd spații de o plasticitate formidabilă. Mă bîntuie. Oprim în Caracal. În fața unui teatru splendidisim, o bijuterie de o mare finețe arhitecturală. Abandonat zeci de ani, acum se află în renovare. Un oraș de provincie, cîndva prosper și echilibrat, cu
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
guerillero latino-american după jefuirea unei gospodării țărănești de către contrarevoluționari. V-ați întrebat ce victimă a vreunei inundații din Bangladesh vă poartă vechea reverendă? Sau dacă ciorapii gri de lână împletiți cu atâta grijă de sora dumneavoastră au fost înghițiți de replica vreunui cutremur din sudul Californiei? Familiarizat de catolicism cu dimensiunea metafizică a destinului sunt convinsă că v-ați întrebat ce tainică legătură vă unește de pescarul islandez care după una din devastatoarele erupții ale vulcanului Hekla locuiește acum într-o
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul 1 din noua revistă a Institutului Cultural Român: CULTURA. În cel dintîi editorial, dl Cristian Teodorescu, directorul publicației, ne asigură că ea nu va fi nici o “replică la Dilema veche”, nici “revista dlui Iliescu”. Așa gîndeam și noi. Am adăuga că nici o altă Românie literară nu va fi, chiar dacă echipa de redactori și mulți colaboratori sînt bine cunoscuți cititorilor noștri. Ideal ar fi să fie, pur și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
Privind sala înțesată de oameni care nu doar îl citiseră, ci îl studiaseră și îl puteau cita pe Moravia, care îl cunoscuseră personal sau cel puțin merseseră pe urmele lăsate de el, mă gândeam că acești romani sunt tot atâtea replici ale Elsei Morante, ale Daciei Maraini sau ale junei Carmen Llera: din ce în ce mai tineri, din ce în ce mai fermecați de literatura lui; dependenți de Moravia. 1) La începutul războiului, Moravia se retrage împreună cu soția sa Elsa Morante la Capri. Îl regăsim la Roma imediat
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
în Israel, reperele lui (printre care și cele identitare) sunt puțin mai mult bruiate. La Arkadden, Daniel Hendler mi-a spus că s-a gândit să ceară cetățenie română, pentru că cetățenii uruguayeni nu sunt foarte respectați de vameși. Aici urma replica mea pe care n-o mai reproduc). El abrazo partido nu e revelația unui nou stil, a unei modalități de raportare la real etc., dar este un film foarte bine legat și foarte tonic. În primul rând, scenariul e atât
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
cetățeniei și începe să enumere tot ce știe despre Polonia - („Polanski, cel care a avut legătură cu fata aia din America”) - informații lacunare trădând de fapt deruta personajului. Filmul e un caleidoscop al cotidianului. Capătă strălucire prin naturalețea situațiilor, a replicilor, a actorilor. Te face să îi acorzi credit și să nu mai vrei să se termine. Să sperăm că va fi adus, cumva, și la festivalul de la Cluj-Napoca (nu mai poate însă participa în competiție). Pentru Samaria, Kim Ki-Duk a
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
-mi fă figuri! Uraa! Este ea, hambalista, prăjinoasa cu care se mândrea târgul nostru, grupul de studenți În vacanțe când lumea era a noastră...În mintea mea o păstrăm cu moaca de studentă mereu puse pe pozne, cam zăpăcita, cu replici care ne uluia prin conexiuni la care constatăm că nu ne gândisem. O chema Ghiuta. Americanii i-au extirpat semnele diacritice. Ghiuță era numele “nefericitului” ei soț, după noi, căci pe cât de zvârluga, de neașteptată era ea, pe atât de
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Ministerial și Cravata, mai slab conturate în comparație cu primele, satirizează birocrația anchilozantă a unui minister (C.V. Ministerial) și înregistrează repetarea, în registru de farsă, a unei situații grotești (posibil simbol pentru nocivitatea comunismului, în Cravata). Cultivând mai ales un comic de replică, spumos dar pândit de inconsistență, piesele din volumul Avenida Populista oferă o lectură delectabilă.
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
bătrânul obosit, dezamăgit, hărțuit nu numai de propriile-i suferințe, ci și de toate nedreptățile de pe acest glob pământesc, la începuturile celui de-al treilea mileniu. A-i opune lumea de dinaintea nașterii sale este mai mult decât o stratagemă, o replică dată destinului. Iar pentru aceasta, o lume mică ne dovedește extraordinar de încăpătoare - printre altele, ea garantează o identitate. înșelătoarea simplitate a versului său, străfulgerat de fantastice poante imagistice face cu atât mai dificilă definirea originalității unei opere zidită într-
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
recente campanii sonore în Dilema, care, în pofida accentului său excesiv, ne dă de înțeles că Luceafărul datează. E vorba cumva de o demonie națională sau de o atracție generic-omenească spre spectacolul "răului", precum spre un fel de sado-masochism? O celebră replică a lui Gogol, din Revizorul, sună așa: "De cine râdeți? De voi înșivă râdeți..." - Nu sentimentele în sine sunt caduce, cât maniera/stilul sentimentalității. Aceasta e pretabilă, cu vremea, la un soi de parodie tandră, din care au ieșit Les
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
înțepând în dreapta și în stânga, ac de cojocul propriu nu acceptă. Intoleranța lor la critică e una cam ca a criticului de profesie: să nu-l înțepi cumva, că ești foutu... Bineînțeles că umoristul ar trebui, la rându-i, să accepte replicile celuilalt, ca floretiștii. Ciudat, dar domnii autori incontinenți de epigrame, uzând, adesea, de dubletul (rimic) rimă-crimă, scrima o lasă de o parte, ca și cum n-ar prea vrea să fie, și ei, scrimeri ca Cyrano: "Prince, demande ŕ Dieu pardon!/ Je
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
conceptuale, cu aceeași grijă, din primul roman, pentru reprezentativitatea biologică, a vârstelor, de la bătrânețe la copilărie, și spirituală, ca experiență religioasă, creștină, a asumării morții pentru pregătirea vieții eterne, sau de inițiere budistă, în cazul scriitorului Georges Fotiade (probabil o replică ficțională la biografia intelectuală, eseistică și literară, a lui M. Eliade), ori ca experiență etică a depășirii singurătății în solidaritate, în cazul lui Leon Bulgăreanu. Boala, ca inițiere în moarte și în viața figurată ca o criză perpetuă, este și
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
al revistei Agora, scoasă de Ion Caraion și Virgil Ierunca în 1947, și Mircea avea un exemplar, pe care mi-l împrumutase și mie.) Personajele din Artistul și moartea au următoarea caracteristică: în atmosfera macabru simbolică a piesei, ele rostesc replici care sunt aproape exclusiv citate din autori numiți sau din autori nenumiți, pe care cititorul trebuie să-i recunoască sau să-i ghicească. Maxime celebre (uneori inversate sau subtil deformate), aforisme, profesiuni de credință, fraze memorabile sau selectate idiosincratic, însoțite
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
din anii ’80 încoace. Nu întâmplător, atunci sesizăm o falie masivă în domeniul culturii, comparativ cu intervalul deceniilor 5-8 ai secolului trecut. Destul de tranșant și din acest motiv lipsit de nuanțe și subtilități, se consideră postmodernismul (neomodernismul), un fel de replică la cele petrecute anterior. Evoluțiile muzicale din anii amintiți, sunt adesea puse generic sub umbrela avangardismului, cu tot ce presupune acesta, de la serialismul integral la creația stocastică, spectrală, acusmatică sau efectologică, până la cea aleatorică, minimală, repetitivă și alte varietăți consacrate
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
război, nici o murire nu mă mai poate intimida. Nici lacrima urzicilor din comuna Balaci, nici sângele vărsat pe câmpul de luptă al Dorului, nici chiar ochiul luminii apuse din inima ta... Azi, mai mult decât ieri, aștept ghilotina precum ultima replica a sufleurului la final de spectacol... Cum nici o cortină nu poate ascunde strigătul, acest sunet e umbra poemului nescris, neștiut, nespus altcuiva, decât vouă... Îngăduiți-mă! CINE SĂ ȘTIE... Cine să știe cum e gustul de rouă? Azima copilăriei, nostalgia
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]