1,527 matches
-
puține celule ale unui țesut să fie clasificate ca apoptotice la un moment dat. În 1995, Finegood, Scaglia și Bonner-Weir (60) au descris în pancreasul de șobolan o undă postnatală de moarte β-celulară, compensată prin neogeneza altor celule, apărute prin replicarea celulelor preexistente sau prin neogeneza din celulele precursoare. Același proces se petrece și la șobolanii diabetici (200), incluzând șobolanii BB și șoarecii NOD. În unele circumstanțe, o apoptoză „fiziologică” poate iniția un proces de autoimunitate distructivă β-celulară. Așa s-ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
dezvoltă ca scenariu. Aplicând una dintre schemele lui Lakoff (J. Lakoff, 1980: 285), elementele acestui scenariu sunt: 1) situația inițială (ontologic/ domeniul-sursă): bacteriile; 2) succesiunea de "evenimente": invazia virusului biologic - registrul specializat fiind foarte bine reprezentat; infecția; evoluția unei boli; replicare; propagare; remedii clinice; 3) situația finală: vindecarea. Corpusul virușilor biologici dezvoltă un scenariu metaforic de grad II (derivat)/ interdisciplinar în limbajul software, de studiul căruia s-a ocupat John Humbley. Scenariul virușilor informatici își are originea în comportamentul virușilor biologici
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
reglare, celulele endoteliale au capacitatea de a-și ajusta numărul și forma în funcție de nevoile locale. Fără această remarcabilă plasticitatea vasculară, leziunile vasculare traumatice sau de altă natură nu s-ar putea vindeca. În acest proces, celulele endoteliale se generează prin replicarea celulelor existente. Una din funcțiile principale a endoteliului este aceea de a asigura o permeabilitate vasculară „selectivă”. Prin ea trec bidirecțional numai anumite molecule, având anumite dimensiuni, iar pentru proteine, o anumită „sarcină electrică” (68, 69, 74, 75, 86, 87
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
reformator al statului dintr-o "agenție politică" într-o "agenție socială" este Otto von Bismarck. Bismark legiferează, în 1880, asigurările de sănătate, asigurările contra accidentelor și pensiile. Presiunile din ce în ce mai intense și mai bine organizate ale forței de muncă fac ca replicarea "Statului Belșugului", inițiată de Bismarck, să se extindă din Europa în toate statele lumii sub forma unor reglementări speciale precum dreptul muncii și protecției sociale. Astfel, în următoarea sută de ani, transformarea statului într-un agent potrivit pentru toate problemele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai mult, încearcă să le extindă la toate dimensiunile și aspectele sale de manifestare. Într-un sens larg, globalizarea a fost definită ca fiind procesul dinamic al creșterii interdependențelor dintre state, entități economice și indivizi ca urmare a multiplicării și replicării relațiilor economice, politice, sociale și culturale. Reperele temporale ale globalizării sunt greu de identificat: în primul rând pentru că este dificil să ne înțelegem prezentul la care suntem părtași, în al doilea rând, pentru că aspecte ale globalizării au fost funcționale în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau ar trebui să aibă drept scop educarea tinerilor în strategii globale, cu specializări holistice. Explozia turismului și a călătoriilor Infrastructură adecvată, mijloace de transport din ce în ce mai sigure și mai rapede au antrenat omenirea în contacte multiple, în cunoașterea, împărtășirea și replicarea valorilor culturale, au dat un plus civilizator omenirii. Mobilitatea a îmbunătățit puterea de percepție a omenirii, empatia și acceptarea diversității, a eradicat blocaje de comunicare și prejudecăți. Avioanele, autoturismele, navele și toate celelalte mijloace de translare au spulberat barierele geografice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
celor talentați și înalt calificați de către "statele regiune", (Uniunea Europeană sau Nafta), de către organizații și instituții inaționale oferite angajaților lor (IT, filarmonici, firme de modeling, lanțuri de restaurante etc. dar și ONU, FMI, UNICEF, Parlamentul European etc.), este firească copierea sau replicarea unor mai bune conduite sau schimbarea convingerilor spre cosmopolism și a atitudinilor spre universalitate. Fiecare dintre fenomenele menționate au contribuit la întemeierea culturii societății globale, însă fără îndoială revoluționare rămân telecomunicațiile și internetul. Telecomunicațiile și internetul Problema cu cyberspace... este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
redusă a metodelor calitative tradiționale, a utilizării modelării cauzelor și simulările; * procesul de extrapolare a soluțiilor este redus din cauza inerentelor incertitudini legate de decelarea precisă a cauzelor și de controlul cert al efectelor (insuficienta transparență a trasabilității variabilelor limitează reproductibilitatea, replicarea). Capitolul 7 Managementul responsabilității sociale corporative, dimensiune a managementului strategic al companiilor [...] de fapt e ciudat să vorbim despre CSR. În realitate, totul este logic: este logic că avem de-a face cu o schimbare climatică, este logic că lanțul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
stakeholders constă în comportamente îmbunătățite, mai adecvate situațiilor. În acest sens, sunt multiple exemple de re/potențare reciprocă între partenerii de dialog, de pildă: * relația afacere-universitate (i) verifică ipoteze și dezvoltă registrul teoreticoconceptual și (ii) contribuie la dezvoltarea afacerii prin replicarea sau inventarea unor soluții inedite pentru nevoile acestora; * relația agenții guvernamentale-clienți (i) generează îmbunătățirea structurilor și politicilor de funcționare organizațională, calitatea serviciilor și (ii) înlesnește accesul și promtitudinea serviciilor pentru clienți; * relația afacere-organizații ale societății civile (i) contribuie la proiectarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Aurel Ardelean), apărută în 2009 la Editura Academiei Române. În ce ne privește, am conceput scrierea de față urmând o schemă clasică. O parte generală la început, care să dezbată, prin prismă istorică, diferitele probleme legate de substratul carcinogenezei (ciclul celular; replicarea ADN, inclusiv unele metode de reparare a anomaliilor sale de structură; aspecte ale carcinogenezei fizice, chimice și virale, relația cancer-imunosupraveghere, precum și o incursiune istorică în oncovirusologie ș.a.). În partea specială, ne-am străduit să selectăm esențialul din multitudinea de informații
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Londra (1963) și Chicago (1966) au adus precizări importante în materie de interpretarea cariotipului uman. În fine, pentru a elimina unele erori în identificarea cromozomilor cu morfologie asemănătoare, V. German de la New York Blood Center a introdus în 1961 proba asincronismului replicării ADN după încorporarea de timidină tritiată. Tehnicile de bandare cromozomială s-au dezvoltat după 1971. În acest an, geneticianul suedez Torbjörn Oskar Caspersson (1910-1997) și colaboratorii săi - Lore Zech și C. Johansson - au observat că sub acțiunea quinacrinei prin expunere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a receptorului transmembranar; cel de al doilea apare ca urmare a activării efectorului; al treilea ia naștere după prelucrarea mesajului în anumite locuri (site-uri) din interiorul celulei, reprezentând uneori un răspuns la solicitarea de către mesaj a genomului celular (cazul replicării ADN, al multiplicării celulei ca atare etc). Receptorii implicați în acest tip de transport al mesajului (cunoscuți sub numele de receptori transmembranari) au o structură mai complexă decât cei intracelulari (din citosol, sesili pe membrana nucleului sau a celor definiți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Acest sistem include o metodologie de semnalizare celulară care utilizează o serie de molecule semnal, difuzibile în citosol, care, activate, transportă mesajul către țintele din nucleu, mai exact la genele capabile să impună un răspuns celular (inițierea multiplicării celulare, al replicării ADN, al autodistrucției celulare de tip apoptotic etc.). Dacă ni se permite o metaforă, am putea asemăna această cedare „din mână în mână“ a informației, cu ceea ce se întâmpla odinioară cu o scrisoare purtată din poștă în poștă de călăreți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ele ori produșii lor activi au depășit momentul utilității fiziologice, destinul lor (programat genetic) e să dispară. Calea de transducție a factorilor de creștere a cărei activare se finalizează prin multiplicarea sau oprirea multiplicării celulare (inclusiv a proceselor legate de replicarea ADN) a constituit subiectul paginilor anterioare. S-au luat ca prototip receptorii tirozinkinazici (RTK), calea de transducție a mesajului fiind notată prin cascade (în fig. 2-27) ca receptori tirozinkinazici (RTK) plasați în poziția a treia pe partea superioară a membranei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
membranei celulare RTK → GRB2/SOS → Ras → Raf → MEK-MAPK cu ramificațiile citosolice MEKK, MAPK și MKK. De la aceste ramificații pornesc altele, fiecare cu proteinele catalitice respective, care, intrând în nucleu, acționează în sensul activării/inactivării alternative a multiplicării celulare, inclusiv a replicării ADN. De reținut că această alternanță între mesajele stai-pornește-stai-pornește reprezintă o reglare cu feed-back negativ perfecționată în cursul evoluției, fără de care viața nu ar fi posibilă. Semnalizarea Wnt are o importanță majoră în embriogeneză, dar și în apariția unor forme
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
G2 și M. l În G1 celula intră în faza sa activă de multiplicare, ca urmare a acțiunii unor factori mitogeni (interni și exteriori celulei). Ea pregătește arsenalul de substanțe și de energie, care îi sunt necesare pentru operația de replicare a ADN-ului cromozomial. „Mașinăria metabolică“ odată pornită întru acest scop, nu mai poate fi întoarsă din drum, deoarece în cursul activității încetează să mai depindă de prezența și acțiunea factorilor mitogeni ce dăduseră impulsul inițial trecerii de la G0 la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
întru acest scop, nu mai poate fi întoarsă din drum, deoarece în cursul activității încetează să mai depindă de prezența și acțiunea factorilor mitogeni ce dăduseră impulsul inițial trecerii de la G0 la G1. l În S (de la Synthesis) are loc replicarea ADN, pe model semiconservativ. l În G2 celula pregătește aparatul celular necesar realizării mitozei (proteine, diferite enzime). celula crește în volum (proces început în G1)au loc procesele de duplicare a unor organite celulare. Ciclul celular și sistemul său de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celula continuă să-și transcrie genele, să sintetizeze proteine și să-și sporească masa. Luate împreună, fazele G1 și G2 oferă un timp suplimentar pentru celulă, ca să crească și să duplice organitele citoplasmatice: dacă interfaza întârzie mai de mult pentru replicarea ADN, celula nu va avea timpul necesar să-și dubleze masa înainte de diviziune și va deveni din ce în ce mai mică cu fiecare diviziune. În unele circumstanțe speciale, acest fapt se și petrece. De exemplu, la embrionii unor animale, primele câteva diviziuni după
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
divide. În M se trece venind din G2. Primul semn, ușor de remarcat, că celula este gata să intre în faza M este condensarea progresivă a cromozomilor săi care au fost replicați anterior în cursul fazei S (ca urmare a replicării, cele două copii ale fiecărui cromozom rămân strâns legate împreună). condensarea cromozomilor marchează sfârșitul fazei G2. În acest stadiu al ciclului celular, cromozomii replicați devin pentru prima dată vizibili la microscopul optic sub formă de filamente lungi care se scurtează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
exigențe al trecerii frontierei G2/M sunt mai multe, noi cităm doar trei: a) factorul de masă - celula trebuie să aibe o anumită dimensiune (masă); b) factorul replicativ ADN - celula trebuie să-și fi terminat, în bune condiții, procesul de replicare al ADN-ului său, în cursul fazei S; c) să funcționeze ireproșabil și MPF, un factor care induce maturarea celulei, premiză a trecerii graniței G2/M. În 1988, James Miller a izolat și purificat factorul care induce maturarea ovocitelor de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
matureze. Ei au numit acest factor MPF (Maturation Promoting Factor), fără să poată la început să-l caracterizeze din punct de vedere biochimic. Oricum, la prima vedere, MPF mima o enzimă (evident, cu condiția ca aceasta să-și fi terminat replicarea ADN-ului). Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză Prin testarea citoplasmei din diferitele stadii ale ciclului celular, activitatea MPF a fost găsită că oscilează dramatic în cursul fiecărui ciclu celular: crește rapid chiar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
le împarte în mod adecvat celor două celule fiice. A doua concluzie, impune ideea după care ambele „mașinării“ (a și b) se află sub controlul riguros al unui sistem intrinsec (aflat deci în genomul celular), care reglează toate procesele, respectiv replicarea semiconservativă a ADN, mitoza și citokineza. A treia concluzie, derivată din cele expuse mai înainte, este că transformarea și în final cancerizarea oricărei celule din organism, indiferent de factorii care au produs-o (chimici, fizici, virali), este rezultatul alterării funcțiilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diferiți factori fizici, chimici ori virali, ciclul se oprește atât în G1 cât și în G2, pentru a permite mecanismelor reparatorii să elimine porțiunea de ADN lezată. Numai după această operație de corectare a structurii ADN celula poate să înceapă replicarea ADN (de data aceasta fără defecte structurale). Pe parcursul desfășurării ciclului celular acționează așadar niște „frâne moleculare“ care pot stopa cursivitatea la nivelul unor puncte de restricție și al unor puncte de control. Pe ultimele, autorii de limbă engleză le numesc
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acțiunea unor virusuri antiproliferative, numite dependovirusuri. Acestea se comportă invers virusurilor oncogene. Au și ele un tropism accentuat pentru tumori (sunt oncotrope), dar au proprietăți oncolitice (distrug tumorile). În cazul în care în faza S nu s-a realizat o replicare în totalitate a tuturor cromozomilor sau nu s-a efectuat repararea ADN lezat (din diferite cauze), trecerea în faza M este oprită prin mecanisme de feedback. De altfel, asemenea mecanisme de feedback negativ monitorizează toate trecerile, de la o fază la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulă (de pildă antigenul E7 al virusului Papilloma care pătrunde în celulele epiteliale ale colului uterin), respectivul „intrus“ mitogen fosforilează proteina Rb, anihilându-i funcția de frână. E2F este o familie de factori transcripționali care stimulează: a) sinteza nucleotidelor; b) replicarea ADN; c) activarea ciclului celular. Redăm în fig. 2-54 o schemă a modului în care cele două principale „frâne celulare“, p53 și pRB intervin dinamic în reglarea ciclului celular. Proteina 53 (p.53) este un factor transcripțional care controlează integritatea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]