6,930 matches
-
de cetățeni est-europeni care călătoresc în Vest și declară că intenționează să se reîntoarcă acasă, în Est. În 1984-1985, șase persoane din zece vorbesc despre comunism în termeni complet negativi. Ce cred românii despre Gorbaciov? Este el apreciat ca un reprezentat al puterii sovietice în primul rînd, ca un reformist într-o concepție noncomunistă a reformei, ca un om al unei reîntoarceri posibile la anii buni ai compromisului între un vis de prosperitate și o alienare politică nedureroasă? Întrebarea, rămasă fără
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după datele măsurătorilor executate dimineața și seara (5 zboruri) ;o - cele obținute după datele măsurătorilor executate în orele de amiază (18 zboruri). Conform formulei (3.25), între lg hs s și z -h există dependență liniară. Pe același desen sunt reprezentate datele obținute prin măsurători directe din avion a concentrației impurităților (așa numite nuclee de concentrație ). Toate punctele de pe fig. Sunt dispuse în apropierea dreptelor teoretice. Faptul că la reprezentarea în fig.. s-a luat înălțimea z și nu diferența z
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a satisface cerințe echitabile și de-a ține seamă de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o cauză de nemulțumire generală. În ministeriu am ajuns a nu mai vedea reprezentată Moldova, iar dacă ne uităm în centrele de administrațiune ale statului nu vedem decât corifei ai partidului cari, oricât de mărginiți ar fi, se preferă unor funcționari speciali de resort dacă aceștia se întîmplă să fie moldoveni. Nu țara, facțiunile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
succes în alegeri pentru guvern am făcut-o știind cum ele se operează în colegiul III și în minciuna subprefectorială a colegiului IV, nu însă pentru colegiul I, care, cu toate monstruozitățile atotputerniciei guvernului cinic al Mihăleștilor de toate categoriile, reprezentat, ca-n Râmnicul Vîlcei, prin adevărați bandiți, tot și-a exprimat neîncrederea în guvern pre cât a putut: pe alocurea pe deplin, în cele mai multe județe cel puțin în parte. "Romînul" uită se vede că alegătorii au foarte multe cauze de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
colegul d-sale de la Culte. Până atunci iată documentul: (N. B. Cuvintele însemnate cu * sânt subliniate chiar în textul original. Celelalte subliniate ne-am permis să le subliniem noi, rezervîndu-ne a reveni. - Nota red. ) București, 13 nov. 1880 Iubite Panu, Moderații (reprezentați aici prin Mîrzescu și Sculi) vor să dreagă prostia ce au făcut. De altă parte, interesul lui Brătianu și al nostru al tuturora* este ca să nu se îngroașe rândurile opozițiunii tocmai acum când ea se agită și se organizează. Trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
olarului, aceea sunteți și voi în mâna mea"14; 2. țărâna are sens de totalitate, de unitate materială a lumii în degradare: "că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-și-a aminte că țărână suntem"15; 3. pulberea cel mai reprezentat termen al temei apare deja ca un rezultat al degradării, al trecerii timpului: "cetatea cea mândră El a supus-o până la pământ, a culcat-o în pulbere"16; 4. praful este ultimul strat al degradării elementelor. El simbolizează sfârșitul, nimicul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
interiorul seriei de stimuli. Elementul de noutate al abordării asimilare- contrast constă în interpretarea discrepanței dintre sursă și receptor, ca dezacord între atitudinea celui care comunică și marja de acceptare a persoanelor care receptează mesajul. Atitudinea unei persoane nu trebuie reprezentată ca un punct pe continuum, de la pozitiv la negativ, ci ca o zonă a pozițiilor acceptare-marjă de acceptare. Fiecare persoană, în raport cu diferitele problemele puse în discuție, are un set de enunțuri pe care le consideră inacceptabile. Aceste enunțuri acoperă o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus în evidență importanța componentei comportamentale a atitudinii, unitatea atitudinii manifestată prin nevoia de consistență și a dat un impuls
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și una tematică (CONȚINUT INVERSAT/conținut rezolvat). ¶Chabrol 1973; Greimas 1975; Rastier 1973. criză [crisis]. Turnura, momentul decisiv în care intriga va lua o nouă direcție. ¶Holman 1972; Madden 1979. cronotop [chronotope]. Natura și relația între categoriile temporale și spațiale reprezentate. Termenul desemnează și accentuează interdependența strînsă a spațiului și timpului în reprezentările (artistice): el înseamnă, literal, "timp-spațiu". Textele și clasele de texte modelează realitatea și creează tablouri ale universului în funcție de diferiți cronotopi (diferite feluri de complexe timp-spațiu) și se pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SCENĂ. dialog fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite, sau pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
strigă Oedip" devine "Oedip strigă că și-a omorît tatăl". Se poate face o distincție între DISCURSUL INDIRECT "normal" sau INCIDENT (care implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ "el a spus că", "ea gîndi că" care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate) și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (care nu face toate acestea și care își apropie cel puțin cîteva din trăsăturile ENUNȚULUI care aparțin personajului). ¶Banfield 1982; Chatman 1978; Genette 1980, 1983; Mendilow 1952; Todorov 1981. Vezi și DISCURS TRANSPUS. discurs-indirect incident [tagged indirect
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discurs-indirect incident [tagged indirect discourse]. Un DISCURS INDIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-indirect liber [free indirect discourse/erlebte rede]. Un TIP DE DISCURS care reprezintă enunțurile sau gîndurile unui personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal", dar nu implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ ("el a spus că", "ea gîndi că") care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate. În plus, el manifestă cel puțin una din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal", dar nu implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ ("el a spus că", "ea gîndi că") care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate. În plus, el manifestă cel puțin una din trăsăturile ENUNȚULUI personajului (cîteva din trăsăturile asociate, de regulă, cu discursul unui personaj prezentat direct, cu discursul la persoana întîi, și nu la persoana a treia: comparați "S-a înfuriat. Un om
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1973 [1981], 1980. efect de realitate [reality effect/effet de réel]. Un detaliu aparent nefuncțional raportat, pur și simplu, "pentru că se află acolo (în universul NARATULUI)", un amănunt nemenționat pentru alt motiv decît pentru faptul că face parte din realitatea reprezentată. Efectele de realitate (effets de réel) sînt conotatori exemplari ai realului (ele spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a întîmplat în acea săptămînă nefastă"), sau implicită (deductibilă dintr-o lacună cronologică sau o rupere în secvența de evenimente povestite). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. emblemă [emblem]. Un procedeu de CARACTERIZARE prin care un anume eveniment din universul reprezentat este evocat cu fiecare prezență a unui anume PERSONAJ, devenindu-i astfel o marcă distinctivă. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. emițător [addresser]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): TRIMIȚĂTORUL, ENUNȚĂTORUL. Emițătorul trimite un MESAJ RECEPTORULUI. ¶K. Bühler
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prin consecuție sau consecvență) și a identificat două feluri de indici: indicele propriu-zis (care se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o însușire a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat. ¶Barthes 1975. inserție [embedding]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diverse altele), astfel încît o secvență e inserată (așezată în interiorul) alteia. S-ar putea spune că o narațiune ca "Ioana era fericită, și Suzana
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-adevăr, s-a argumentat că narațiunile se desfășoară pe axe modale și reprezintă tranziții, de la anumite stări de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă autoritate decît ele); o NARAȚIUNE POLIFONICĂ. În narațiunea dialogică, în opoziție cu NARAȚIUNEA MONOLOGICĂ, părerile, judecățile și chiar cunoștințele naratorului nu constituie autoritatea ultimă în raport cu universul reprezentat, ci numai o contribuție între altele, o contribuție care se află în dialog cu (o parte dintre) personaje și este adesea mai puțin semnificativă și sensibilă decît contribuția acestora. După Bahtin, proza lui Dostoievski (de ex., Frații Karamazov) oferă un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiune caracterizată de o voce sau conștiință unificatoare, superioară altor voci sau conștiințe din narațiune (Eugénie Grandet, Povestea a două orașe). Într-o narațiune monologică, în opoziție cu NARAȚIUNEA DIALOGICĂ, părerile, judecățile și cunoștințele naratorului constituie autoritatea ultimă în raport cu universul reprezentat. ¶Bakhtin 1981 [1982], 1984 [1970]; Pascal 1977. narațiune naturală [natural narrative]. O narațiune care are loc spontan în conversația de zi cu zi, "normală". Se presupune că termenul deosebește narațiunile produse fără deliberare ("firesc") de narațiunile care au un caracter
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese peste tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul reprezentat (de Muntele vrăjit). Pe de altă parte, "După pește a urmat o foarte gustoasă mîncare de carne, cu maioneză, apoi o salată de legume, apoi pui fript, o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
descriptivă (în aceeași narațiune). ¶Genette 1980. pămînt [earth]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale sau FUNCȚII, izolate de Souriau (cînd vorbea despre posibilitățile dramei). Pămîntul (analog DESTINATARULUI greimasian) beneficiază de rezultatele LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. percepție reprezentată [represented perception]. Un TIP DE DISCURS prin care naratorul, în loc să prezinte universul extern, prezintă percepțiile unui personaj asupra acestui univers, așa cum apar ele în conștiința sa, și fără să sugereze că personajul le-a verbalizat. În vreme ce "Uite-o pe Maria
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
percepție decît o transcriere a percepției și în vreme ce "Ion a văzut-o pe Maria îndreptîndu-se spre el" ar constitui un raport fără percepție, "Ion nu făcea decît să stea acolo. Maria se îndrepta spre el" oferă un exemplu de percepție reprezentată (percepție substitutorie, style indirect libre de perception, erlebte Wahrnehmung, erlebte Eindrück). ¶Banfield 1982; Brinton 1980; W. Bühler 1937; Fehr 1938; Lips 1926. Vezi și DISCURS-INDIRECT LIBER. performanță [performance]. În terminologia greimasiană, PROGRAMUL NARATIV al unui SUBIECT care a dobîndit COMPETENȚĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai exact, că co-apariția formelor preterice și a circumstanțialelor deictice (temporale) nu definește ficționalitatea. Alții argumentează totuși nu foarte diferit de Hamburger că, în ficțiune, preteritul constituie un prezent cu distanță estetică și exprimă, înainte de toate, statutul ficțional al universului reprezentat (Ingarden, Sartre, Barthes). ¶Banfield 1982; Barthes 1968 [1972]; Bronzwaer 1970; Chatman 1978; Hamburger 1973; Ingarden 1973 [1978]; Pascal 1962; Ricoeur 1985; Sartre 1965; Weinrich 1964. prezentarea "nudă" a procedeului [laying bare]. Atrăgînd atenția la procedeu, tehnică sau convenție. După Tomașevski
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dedicat posibilităților dramei). Soarele (analog OBIECTULUI de la Greimas și PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp) este reprezentarea obiectului dorit și orientează acțiunea LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. spațiu [space]. Locul sau locurile în care au loc situațiile și evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei) și INSTANȚA (INSTANȚELE) POVESTITOARE. Deși este posibil de narat fără referință la spațiul povestirii, spațiul instanței narative sau relațiile dintre ele ("Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]