19,573 matches
-
de ani dedicați creșterii unui copil. În plus, mama "autentică", "mama reală" este considerată a fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un studiu explorator cu intenția de a determina constructele sociale asupra infertilității, adopției și tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului familial, indiferent de modul de formare a familiei prin adopție sau reproducere. Miall însuși privește însă cu retincență aceste rezultate pozitive, identificând o serie de aspecte care pot susține sau dimpotrivă, exactitatea acestor rezultate. Pe de o parte, ar fi putut opera dezirabilitatea socială, pe de altă parte însă pot reflecta și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a funcționalității familiei în defavoarea modului de formare și structurare a acesteia, ca urmare a creșterii numărului de familii comasate și ca urmare a creșterii numărului părinților vitregi, a unui număr tot mai mare de cupluri care apelează la tehnologiile de reproducere utilizând donatori etc. Wegar 372 expune și o altă posibilă explicație pentru această aparentă schimbare de atitudine. Astfel, aceasta consideră că, interesul manifestat, în ultimele decenii, de mass-media în prezentarea cazurilor persoanelor adoptate în căutarea rudelor biologice, cazuri care ar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
European, Iași Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPP ȘERBOIANU, CALINIC I. / Calinic I. Popp Șerboianu ; antologie, studiu introd., note, bibliografie de Marius Rotar. Iași : Institutul European, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-611-874-6 I. Rotar, Marius (pref. ; ed. șt.) 281.95 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CALINIC I. POPP ȘERBOIANU Cremațiunea și religia creștină Ediție îngrijită, selecția textelor, studiu introductiv, bibliografie, rezumat în limba
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
titlu, paranteze drepte este vorba despre numerotarea autorului. După fiecare articol inserat am precizat sursa. Lista articolelor semnate de către Calinic I. Popp Șerboianu, prezentă la finalul acestei ediții, este selectivă. Anexele întregesc înțelegerea textelor arhimandritului, cuprinzând și o serie de reproduceri ale articolele sale. Crematoriul Scrisoare din Paris Dăm cu titlul de document, scrisoarea de mai jos, găsită în colecția "Gazeta Țăranului", anul XVIII, numărul 16 și 17 din 18-25 Aprilie 1910. În această scrisoare P.C. Sa Arhim. Calinic Șerboianu, pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vegetale sau minerale pot fi comparate cu opere picturale, mai ales dintre cele mai novatoare, aceasta nu demonstrează că domeniul științei se suprapune, măcar parțial, cu cel al artei, adică cu cel al sensibilității și al vieții. Dimpotrivă chiar: aceste reproduceri de structuri cristaline, vegetale sau de alt fel au o valoare estetică nu pentru că sunt "științifice" și pun în lumină un adevăr științific, nu pentru că sunt documente capabile să valideze sau să confirme teorii pure, ci pentru că se adresează unei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
din lumea științifică. Și acesta este motivul pentru care această lume este abstractă. Ceea ce înseamnă: o lume în care nu mai este luată în considerație sensibilitatea, care subzistă totuși drept condiție nesesizată a sa. Este tocmai ce a arătat analiza reproducerilor fotografice la microscop ale unor materiale diverse: caracterul lor științific nu le împiedica să se înfățișeze, având în vedere că această înfățișare era cea a unei lumi, înzestrate cu calități "estetice". Lucrurile stau așadar în realitate în felul următor: în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
unei tehnici, și aceasta în cadrul unui învățământ și prin el, nu înseamnă niciodată altceva decât a intra în posesie de sine, în măsura în care actul corporal sau intelectual pe care se pune de fiecare dată problema a-l reproduce devine, în această reproducere și prin ea, actul propriu al celui care "înțelege". Bogăția infinită, pe de-o parte, a modelelor de cultură care i se propun astăzi oricărui om care are acces la ele face ca acest proces de repetiție să nu aibă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
părtinire, sensibilitate, grijă (O. Dragomir, M. Miroiu, 2002, p. 302). În acest context, se face, de pildă, distincția între munca desfășurată în sfera publică, recunoscută social și recompensată salarial, și munca în sfera privată, receptată drept o corvoadă obligatorie în vederea reproducerii condițiilor vieții 5. Munca în sfera privată era, în familia tradițională, de tip patriarhal, pusă preponderent pe seama femeilor și avea o recunoaștere mai degrabă de tip negativ (o remarcă hazlie spunând că munca femeilor în casele lor se vede mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
omului, se disting drepturile asociate sferei publice față de cele care se aplică în sfera privată. Drepturile asociate sferei private - care au fost subiect de interes pentru opinia publică internațională, începând cu anii ’60 ai secolului XX - vizau probleme privind sănătatea reproducerii sub aspecte cum ar fi: controlul nașterilor, hărțuirea sexuală, violența domestică. Din perspectiva egalității în drepturi, un subiect controversat este cel privitor la drepturile de care este justificat să se bucure diversele forme de familie, inclusiv cele incomplete, așa cum sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
juridice nu în urma încheierii unor contracte, cum ar fi în cazul căsătoriei legale, ci preponderent ca urmare a unor relații de descendență sau adopție 28. În comparație cu familia tradițională, care îndeplinea mai multe funcții cu impact pozitiv asupra societății - funcțiile de reproducere, de socializare a copiilor, de îngrijire, de protecție, de asigurare a unui mediu securizant și a unui climat afectiv suportiv, de conferire a unui status și de reglementare a comportamentelor sexuale (I. Mihăilescu, 1993, p. 242)29 -, familia monoparentală este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
privind accesul la muncă, precum și participarea tuturor la viața publică lăsa impresia lipsei discriminărilor dintre sexe. Privind atenția de care se bucura familia (considerată „celula de bază a societății”), se remarcă, în primul rând, o politică pronatalistă 2. Educația privind reproducerea și mijloacele contraceptive lipseau, avortul era interzis, se practicau controale ginecologice periodice, pentru ca orice copil conceput să fie născut (V. Pasti, 2003, p. 109). La toate acestea, se adăuga dificultatea procedurilor divorțului 3, apoi o politică de sprijinire a familiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fondul unor grave neînțelegeri (în anul 1967 nu s-a înregistrat nici un divorț, iar în perioada 1968-1972 rata divorțurilor a evoluat de la 0,2 la 0,5 la 1 000 de locuitori)5. În cunoscuta sa lucrare, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, Gail Kligman arăta că rolul familiei socialiste era acela de a aduce pe lume copii. De aceea, majoritatea copiilor sunt legitimi. Aspectele negative rezultau mai ales din faptul că, de multe ori, nu erau copii doriți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
singur (presupunând, de pildă, drept cauză a singurătății sale decesul soției) nu va rămâne mult timp așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, am aplicat testul Cine sunt eu? mamelor aflate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
psihologică exercitată de-a lungul vieții de către maternitate asupra femeilor. În virtutea funcțiilor reproductive, se așteaptă ca femeile să dea curs datoriei de existență 29 și să aducă pe lume copii. Nancy Chodorow (1978, p. 29) folosește, în acest sens, expresia „reproducerea maternului”: reproducerea maternă a femeii este ciclică; femeile ca mame nasc fete cu capacități materne și cu dorința de a deveni mame; analog, femeile nasc fii, ale căror capacități și nevoi de a îngriji au fost sistematic reduse și înăbușite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de-a lungul vieții de către maternitate asupra femeilor. În virtutea funcțiilor reproductive, se așteaptă ca femeile să dea curs datoriei de existență 29 și să aducă pe lume copii. Nancy Chodorow (1978, p. 29) folosește, în acest sens, expresia „reproducerea maternului”: reproducerea maternă a femeii este ciclică; femeile ca mame nasc fete cu capacități materne și cu dorința de a deveni mame; analog, femeile nasc fii, ale căror capacități și nevoi de a îngriji au fost sistematic reduse și înăbușite. Bărbații - ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1995, p. 50). De multe ori, iubirea maternă este considerată un instinct (prin analogie cu instinctul matern al animalelor). Lipsa iubirii materne apare ca ceva nenatural, rușinos. Instinctul matern - definit drept complex de însușiri înnăscute, cuprinzând trebuințe biologice legate de reproducere și determinând comportamente specifice - este abordat, de regulă, alături de instinctul alimentar, instinctul de conservare și cel sexual. Din alte perspective, nu există un instinct matern. „Nu există mamă denaturată, pentru simplul motiv că dragostea maternă nu are nimic natural: dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apare ca soț și tată, are autoritate recunoscută față de ceilalți membri și își impune punctul de vedere la nivel decizional, este principalul furnizor de resurse, mediază relațiile familiei cu sfera publică. Femeia este soție și mamă, își asumă răspunderea pentru reproducerea condițiilor de viață ale membrilor familiei, administrează resursele în plan privat, oferă suport afectiv membrilor familiei, îi îngrijește. În această perspectivă, rolurile femeilor și ale copiilor, ca și ale tuturor persoanelor dependente din familie (bătrâni, bolnavi) erau inferioare față de cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
libertate, unde își vor căuta fericirea? Acasă (în familie) sau în spațiul public? Bărbații își vor afla împlinirea în spațiul public și în cel privat, iar femeile prioritar în cel privat. Aceasta pentru că femeile sunt legate de funcția lor de reproducere. Apoi, pentru că nu au șanse la fel de bune pe piața muncii, nu sunt aducătoare de venituri semnificative pentru familia lor. De aici, și spațiul lor de manifestare este mai restrâns. Nu au o mare libertate de mișcare pentru că nu au resurse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
drept simbol ciocanul); femeile dominau serviciile (învățământul, comerțul), lucrau în industria ușoară, în timp ce bărbații dominau industria grea. Vladimir Pasti (2003, p. 102) observă că în pofida egalității declarate exista o diferențiere socială: Politicile de gen ale comunismului au fost politici de reproducere a dominației bărbaților în societate, începând cu steagul care avea bărbat cu ciocan și femeie cu seceră, iar cele două munci erau deja ierarhizate. Muncind mult și depășind planul stabilit, bărbații și femeile puteau deveni „eroi ai muncii socialiste”. Femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în sfera privată (legată de îmbunătățirea condițiilor de trai, de creșterea și îngrijirea copiilor, de asigurarea unui climat optim în familie, de menținerea legăturilor cu familia lărgită, de păstrarea obiceiurilor etc.)38. Într-un fel, viața lor privată (sub aspectul reproducerii) se afla sub un plan de stat, acela al unei politici demografice pronataliste, care să asigure pentru viitor o forță de muncă numeroasă și viguroasă. Neintervenției statului în sfera familiei, din paradigma liberală, i se opune, în experiența țărilor comuniste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de stat”, pp. 185-213). Privatul este cercetat, planificat și bine luat în stăpânire de către stat. De aceea, sub aspectul vieții lor private, oamenii nu aveau șanse de emancipare. Relațiile de putere erau impuse în conformitate cu interesul public (de pildă, prin controlul reproducerii, prin cenzura libertății de opinie, prin stabilirea unor structuri de consum casnic etc.). Privatul mai rămânea un loc de retragere, un fel de refugiu personal, însă nu era un privat emancipator. 5. Conservatorism și modernizaretc "5. Conservatorism și modernizare" Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
își accentuează trăsăturile feminine, iar băieții pe cele masculine. Socializarea de gen adecvată a fost considerată ca fiind foarte importantă privind emanciparea femeilor. Socializarea este una dintre structurile fundamentale care pot face viața femeilor mai bună, alături de producția de bunuri, reproducere și sexualitate. Dependența fetelor era tradițional văzută față de tată, apoi față de soț. În paralel, bărbații deveneau posesivi, își arogau drepturi asupra persoanelor de sex feminin din familia lor, ca și cum ar fi avut asupra lor drept de proprietate. Dacă o persoană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că orice sursă de nefericire poate fi înlăturată și că ceea ce contează cu adevărat este ca fiecare experiență trăită să fie valorificată într-un sens constructiv, pentru realizarea de sine a persoanei. Din această perspectivă, este coerentă pledoaria pentru controlul reproducerii (contracepția, sterilizarea, substituirea mijloacelor naturale de reproducere cu cele artificiale), ca mijloc de emancipare pentru femei. Biologicul femeilor nu trebuie să mai fie un mijloc de oprimare a acestora. Dimpotrivă, susțin radicalele culturale, „poate fi un aliat pentru o «esență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
înlăturată și că ceea ce contează cu adevărat este ca fiecare experiență trăită să fie valorificată într-un sens constructiv, pentru realizarea de sine a persoanei. Din această perspectivă, este coerentă pledoaria pentru controlul reproducerii (contracepția, sterilizarea, substituirea mijloacelor naturale de reproducere cu cele artificiale), ca mijloc de emancipare pentru femei. Biologicul femeilor nu trebuie să mai fie un mijloc de oprimare a acestora. Dimpotrivă, susțin radicalele culturale, „poate fi un aliat pentru o «esență» moral-politică mai bună decât a bărbaților” (M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]