1,074 matches
-
-l strivesc, reducîndu-l la sfert. Dacă ai fi de acord, aș renunța pentru dv. la articolul despre Bacovia, oferindu-vă în schimb acest material, care - însoțit de cîteva planșe (proiecte de grădini și parcuri etc., care ar putea fi frumos reproduse), ar fi obiectul unei pagini întregi, pe acest domeniu privind un sector atît de puțin discutat pînă azi în presă la noi. Profilul revistei îngăduie, cred, această propunere și aș prefera, întrucît ați scris mult despre Bacovia (și tovarășul Radu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fost acceptat, căci veneau comod cu liftul), orbecăind din Întuneric spre lumina orbitoare a spațiului alb, era astfel o surpriză. Pușcăria era peste tot, În aer și sub pământ. Spărgând logica realismului, simbolul devenea clar, iar când Îngerii lui Blake (reproduși identic și măriți la scara scenei) coborau de sus printre gratii, Închisoarea devenea cosmică. În orice reprezentare realistă a poveștii, când În ultimul tablou se deschid porțile și Guvernatorul apare deus ex machina să aducă dreptatea, să-i elibereze pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fi contemplat în afara unei ființe concrete și e văzut mai bine în ființa umană decât în oricare alta, și cel mai desăvârșit în femeie”. În cartea lui Paul Evdokimov, La sacrement de l’amour (Desclée de Brouwer, Paris), se află reprodusă imediat după pagina de gardă o icoană novgorodiană din secolul XV, minunată, reprezentând întâlnirea Sfinților Ioachim și Ana, părinții Fecioarei, în fața templului. Sunt îmbrățișați, de profil, față în față, ea cu mâinile pe umerii lui, cu față ridicată spre el
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ochii, nasul, gura, buzele, bărbia, pielea. Pentru fiecare element realiza o listă de atribute, pe care le combina în diferite feluri, alegând combinațiile cele mai deosebite. În tabelul de mai jos este prezentată listarea atributelor, iar în Figura 22 este reprodusă caricatura obținută pe baza alegerii atributelor subliniate din tabel. În exemplul dat, numărul de elemente a fost 7, iar numărul atributelor pentru fiecare element a fost: 4, 5, 6, 5, 3, 6, respectiv 5. Numărul total de combinații care se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
intitulate Drama romantică, al notelor istorice Din trecutul teatrului nostru și O petiție a lui Caragiale, iar în O idee fericită e de părere că „teatrul constituie unul din cele mai sigure mijloace de propagandă sufletească”. La rubrica „Ecouri” sunt reproduse amintiri ale lui St. O. Iosif despre I. L. Caragiale. Revista mai include amintiri ale lui Zaharia Bârsan și I. Vanciu, un articol despre adaptarea scenică a romanului Frații Karamazov de Dostoievski, intitulat Romanul în teatru, câteva însemnări ale lui Corneliu
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu evita umorul popular, iar câteodată nuanță umorului sau amintește de Costache Negruzzi. Sarcasmul și frază caustica țintesc în puternicii zilei, aluzia la realitățile politice e transparență. Moartea lui Dule (reprodusa și în „Convorbiri literare”, 1898) imaginează o situatie caragialescă: reluarea, în toate gazetele, a unei informații neverificate și consecințele absurde ale faptului. Este reușită parodierea tonului bombastic și oportunist, caracteristic publicațiilor politice. Șanse mai mari ar fi avut Ț. în
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
fost prețuite - uneori cu rezerve - îndeosebi de către istorici, începând cu Nicolae Iorga (Dan Berindei, în En ciclopedia istorio grafiei românești considera, cu autoritate, că „opera sa istorică de factură memorialistică prezintă o marcantă însemnătate. Prin însemnările, comentariile și unele documente reproduse, Constantin Bacal bașa ne-a pus la dispoziție o prețioasă sursă de informare privind perioada 1871- 1914“57), iar alți istorici se pronunță, de asemenea, în termeni extrem de favorabili în legătură cu lucrarea bătrânului ziarist.58 Dar vasta sa lucrare memorialistică depășește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrărilor publicate în primele decenii ale acestui secol, menținând numai acele particularități fonetice care reprezintă în mod cert o pronunție deo sebită de aceea a limbii noastre literare contemporane. Am verificat, ori de câ te ori a fost posibil, citatele reproduse - cu destulă aproximație - de Bacalbașa cu originalele din epocă, corectând tacit numeroasele erori de transcriere ale acestuia; am notat între paranteze drepte (croșete): [ ] numai cuvintele sau chiar propozițiile lipsă din textele reproduse de Bacalbașa, omise de acesta, de cele mai multe ori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu și Corneliu-Liviu Popescu, București, 1993, p. 12). 64. Citate reproduse în articolul „Lumină în cestiunea jidovilor“, TRC, an. VIII, nr. 798, 8/20 februarie 1870, p. 3189. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 65. Ibid. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 66. Armand Lévy (1827-1891), filoromân, prieten cu revoluționarii români din exilul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite din Târgul Moșilor. Și aceasta prin toată România, de la Nistru și până la Mureș...“ etc.). Citatul pe care-l notează Bacalbașa este, de fapt, alcătuit pe baza unor fraze reproduse parțial din text și a unor idei extrase dintr-o notă de subsol. 93. Târgul Moșilor se organiza la București începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era într-adevăr legat de străvechiul obicei de a se pomeni morții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Holban, președintele „congresului“, în favoarea gazetelor nesupuse). În ultima sa ședință, de la 8/20 noiembrie 1871, reuniunea gazetarilor liberali a adoptat - cu rezerve exprimate de reprezentanții gazetelor Informațiunile și Opiniunea publică și în absența celor trei publicații amintite mai sus -, programul-manifest reprodus corect de Bacalbașa în această carte. Cu toate defecțiunile întâmpinate pe parcurs - determinate, desigur, de ambițiile unor persoane și mai puțin de idei divergente - defecțiuni de care Bacalbașa nu avea cunoștință, așa-zisul „congres al presei române“ a marcat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din lupta patrioților greci pentru independența națională; reprezentația a atras publicul datorită montării grandioase; în arenă au fost aduși caii circului, iar o numeroasă figurație era utilizată pentru impresionante scene de masă. 22. De la fr. libeller - a redacta. 23. Anunț reprodus de Bacalbașa din TRC., an. XII, nr. 1163, 21 noiembrie 1874, p. 3; era vorba de a treia reprezentație a dramei Lupta pentru credință de Marc Fournier (premiera avusese loc la 14/26 noiembrie 1874), spectacol în care jucau unii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvern liberal. 52. ROM., an. XX, 9 mai 1876, p. 411. Ion Oteteleșanu (1795-1876), fondatorul pensionatului de la Măgurele, lângă București; proprietar al vestitei Terase Oteteleșanu de pe Calea Victoriei, pe locul căreia s-a construit, în perioada interbelică, Palatul Telefoanelor. 53. Știre reprodusă de Bacalbașa după Românul („Înmormântarea lui Michelet“, Cores pondență particulară a Românului, an. XX, 13 mai 1876, p. 422). Nu era însă vorba de înmormântarea marelui istoric, prieten al României, Jules Michelet (n. 1798), care anul 1876 299 Alegerile generale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost pururea ceea ce este și astăzi, un stat independinte“ - ibid., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3266) ș.a. 49. Camera a votat o moțiune de compromis (propusă de Petre Grădișteanu, A. Stolojan, G. Mârzescu și A. Candiano-Popescu) - moțiune reprodusă în continuare de Constantin Bacalbașa. Înainte de vot (ședința s-a încheiat la orele 1 1/2 noaptea) I.C. Brătianu a ex primat apăsat punctul de vedere al guvernului, care, atunci, era al întregului popor român: „D-lor, nu avem să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de fapt, intereselor expansioniste, și în această zonă, a țaris mului cotropitor. De altfel, C.A. Rosetti, cunoscut ca revoluționar „roșu“ nu era deloc agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est Rosetti“. Învinuit mai apoi de amicii săi politici radicali că l-a elogiat și s-a înclinat în fața țarului, simbol temut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cineva s ar putea întreba, pe bună dreptate: Atunci de ce-i răspunde, dacă-l socotește neputincios în a duce o polemică, un dialog? Mai întâi, probabil pentru că eu n-am încă înțelepciunea celui ce-a scris magistrala tabletă mai sus reprodusă. Apoi, fiindcă nu-i răspund, de fapt, lui Eugen Barbu, ci dau socoteală așa socot eu , dau socoteală, spun, celor ce au dreptul să mi-o ceară: cititorilor ce m-au onorat nelăsându-mi cărțile să doarmă în librării. Și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Florin Mugur”, Întocmit de Ion Vartic, textele transcrise de pe bandă și publicate, anterior, de revista Minimum, din Tel Aviv, În numărul 86, aprilie 1994. În același Dosar, revista Apostrof a publicat și scrisori adresate de Florin Mugur lui Norman Manea, reproduse, În continuare, aici.) P.S. (ianuarie 2004) Lapidarul text de mai sus este, inutil de adăugat, o fărâmă infimă din ceea ce aș avea de scris azi despre Florin Mugur, despre poezia și prezența sa În epocă și În memoria prietenilor. Din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din lume, mulțumirea tuturor acelora care l-au cunoscut și iubit pe „Nea Pătru”. Călvărăsan Luca își îndeplinește cu multă dragoste și devotament datoria de ostaș în armata comandantului legionar Nicolae Petrașcu, așa cum el însuși mărturisește, descoperindu-ne prin paginile reproduse, miile de fire care l-au legat din trecut până astăzi, de această luptă și de acest om. Popa Aurel (Popicu) ne dă sub forma unui manuscris, netipărit încă, cel mai cutremurător capitol din viața acestui martir: „Stagiul la Cazimcă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
F.i. Caragiale și-a tipărit aici o bună parte din producția literară a anilor 1896-1897 și a republicat unele dintre versurile apărute mai întâi în „Moftul român” din 1893. Chiar în primul număr, la rubrica „Idile bucureștene”, apare Gazometru (reprodusă apoi în „Moftul român” din aprilie 1901, cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
revista, este preocupat de tradiția literară, într-o suită de foiletoane pledând pentru conservarea unor valori sau pentru restituirea dreapta a altora (că în cazul lui Al. Macedonski). Nivelul comentariilor nu depășește însă vulgarizarea informației esențiale, clasice, de istorie literară, reprodusa întotdeauna cu exactitate. SCRIERI: Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, București, 1912; Poeme păgâne, București, 1919; Spre necunoscut, București, 1924; Vis și realitate, București, 1927; Daphnis și Chloe ai vremei noastre, București, 1928; Amurguri de toamnă, București, 1939. Traduceri: Giaffer Zifha Nader-Eldin
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
interes local sau despre vecini (Sălajul, spre exemplu, revine uneori în atenție), comentarii sportive, mică publicitate. Literatura este o chestiune „de casă”, sub atenția redactorului revistei. Poezie publică Gheorghe Crișan, Mihai Sălăgean, Petre Dulfu (foarte frecvent, mai ales cu texte reproduse), I. Rodina, Maria Levandovschi, Ion Sofia Manolescu, Mihai Beniuc, Ion Șiugariu. Proză semnează același Gheorghe Crișan, tot el fiind și autorul unui lung reportaj în serial, În subteranele cu comori. Rar își fac loc comentarii muzicale (semnate de muzicologul Vasile
CRONICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
aceste articole sunt reproduse din alte publicații sau din volume. În cei nouă ani de apariție, nu se pot consemna evenimente publicistice deosebite în cuprinsul revistei. Totuși, se detașează unele traduceri din A. Cehov, Tristan Bernard, Blasco Ibañez ș.a. Sunt reproduse portrete ale lui Marcu Beza dedicate scriitorilor englezi Joseph Conrad și John Galsworthy. Din domeniul artelor ar fi de semnalat comentariile la opera lui Ion Jalea și Goya. Demne de reținut sunt studii precum: Delia Stan, I. Agârbiceanu și operele
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
de cercetare psihologice a personogenezei sunt convergente în această direcție. Rolul educativ al familiei a fost mereu subliniat și se articulează teoriilor developmentale. Copilul crescut fără afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și societate, inclusiv în cazul psihopatului. Dacă fundalul biologic predispus se asociază cu modelul educațional familial negativ, structura psihopată a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a conținuturilor modelate de oameni, presupune codarea verbală a evenimentelor observate. Majoritatea proceselor cognitive ce reglează comportamentul sunt mai degrabă verbale decât vizuale. Bandura lua ca exemplu ruta traversată de un model ce poate fi dobândită, reținută și mai târziu reprodusă mult mai exact de codarea verbală a informației vizuale într-o secvență de întoarceri stânga-dreapta (de pildă, DDSDD, adică Dreapta-Dreapta-Stânga-Dreapta-Dreapta) decât prin bazarea informației pe imaginarea itinerarului. Învățarea observațională și retenția sunt ușurate de asemenea coduri pentru că ele pot produce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
stimulilor modelatori. Subiecții au reprodus răspunsurile modelate imediat după sesiunea de codare și, în următoarele 15 minute, aceștia au elaborat o linie de distragere desemnată să prevină repetiția simbolică a răspunsurilor modelate. În figura 1, procentul de comportament modelat corect reprodus este împărțit ca o funcție a codării simbolice și a factorilor temporari. Comparate cu performanța de control - subiecții nu au avut nici o ocazie să genereze mediatori simbolici -, toate cele trei operațiuni de codare au mărit învățarea observațională. Etichetarea concisă și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]