997 matches
-
puțin aici, zise Lanark fără vlagă. — Haide, afară. Ăsta nu-i hotel. Fu condus spre un birou. Un alt sergent se afla în spatele ghișeului, și o bătrînă în jeanși și haină de blană în fața lui. Avea o față ascuțită și respingătoare; părul rar, vopsit blond, era strîns într-un conci în vîrful capului, și printre bucle i se zărea scalpul. — Salut, Lanark, zise ea. — De ce nu a fost dus în fața magistraților azi dimineață? întrebă ea. — Aglomerația. — Curtea nu mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o ureche, cea stângă, aveam nevoie de cineva, neapărată nevoie, ca să scap, să ies din cerc, aveam nevoie de cineva care să mă iubească măcar până trece primejdia, când am dat cu ochii de bolovanul acela de pământ, urât, negru, respingător; firește, bolovanul a atras asupra lui toate blestemele, toată ostilitatea cercului, m-a iubit, s-a ghemuit, s-a înnegrit și mai tare și a plesnit, încordându-se parcă și răbdând chinul, pentru mine, pentru întreaga lume, pentru tot pământul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
misiunea infernală de a crea otrăvuri și germeni care să slujească această cauză demonică. Manipulator de geniu, Pammer strălucește în arta disimulării. El este, simultan, unul dintre stâlpii societății și ființa abisală ce ordonă țiganului Igor să comită cele mai respingătoare crime. Ca orice Ruritanie care se respectă, principatul lui Milani și Micheluzzi se dezvăluie, treptat, oaspetelui ce deține curajul și inocența de cruciat. Doctorul Molly Manderling străbate, în această țară germană, un traseu inițiatic, după cum traversează și un roman al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
LUNGI, PRIN RIGOLE. PRESA DE SEARĂ LUĂ, DIN ACEASTĂ ZI, ÎN MÂNA EI PROBLEMA ȘI ÎNTREBĂ DACĂ MUNICIPALITATEA, DA SAU NU, ÎȘI PROPUNE SĂ ACȚIONEZE ȘI CE MĂSURI DE URGENȚĂ ÎNȚELEGE SĂ IA PENTRU A APĂRA ORAȘUL DE ACEASTĂ INVAZIE RESPINGĂTOARE. MUNICIPALITATEA NU-ȘI PROPUSESE NIMIC ȘI NU AVEA ÎN VEDERE NICI O MĂSURĂ DAR A ÎNCEPUT PRIN A SE ÎNTRUNI ÎN CONSILIU PENTRU A DELIBERA. I S-A DAT ORDIN SERVICIULUI DE DERATIZARE SĂ ADUNE ȘOBOLANII MORȚI ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ, ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
culeși și arși în decursul unei singure zile, din 25. Această cifră, care dădea un sens limpede spectacolului zilnic pe care orașul îl avea sub ochi, a sporit haosul. Până atunci oamenii se plânseseră numai de câte un accident cam respingător. Își dădeau acum seama că acest fenomen căruia nu i se putea nici preciza amploarea, nici dibui originea, avea ceva amenințător. Singur bătrânul spaniol astmatic continua să-și frece mâinile și să repete: "ies, ies", cu o bucurie senilă. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
arată, dintru început, o curioasă mulțumire de a se afla într-un oraș atât de urât prin el însuși. Găsim aici descrierea amănunțită a celor doi lei de bronz care împodobesc primăria, considerații binevoitoare asupra lipsei de pomi, asupra caselor respingătoare și a planului absurd al orașului. Tarrou mai introduce în notele sale dialoguri auzite prin tramvaie și pe străzi, fără a le însoți de comentarii, în afară de unul singur, puțin mai târziu, referitor la o conversație despre un anume Camps. Tarrou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
satisfăcut după ce am terminat crucea (Da! Este gata și dă biroului dimensiunea spirituală de care avea nevoie), m-am dus să vizitez zumzetul, huruitul și șuieratul fabricii. Scena care mi-a întâmpinat privirea a fost în același timp captivantă și respingătoare. La Levy Pants, tipul originar de fabrică primitivă a fost conservat pentru posteritate. Dacă s-ar putea ca Institutul Smithsonian, această ladă de gunoi a resturilor națiunii noastre, să ambaleze în vid fabrica Levy Pants și să o transporte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
forma batalionul de războinici. Eu voi urmări tot ansamblul cu aparatul de filmat, ca să înregistrez aceste minute memorabile. Cândva, în viitor, noi toți ne vom putea spori veniturile din închirierea acestui film vreunor organizații de studenți sau altor asemenea societăți respingătoare. Nu uitați, vă rog, acest lucru. Prima noastră încercare va fi pașnică și rațională. Când vom intra în încăpere, cele două doamne vor duce stindardul la șeful de birou. Corul se va așeza apoi în jurul crucii. Batalionul va rămâne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să avem vreun inamic în interior. Să nu fi ajuns cumva vestea la unitățile militare naționale și, de aici, la întreaga lume. — Hai, lasă astea și vino-năuntru, regină a țiganilor. Pe când înaintau pe alee, Ignatius comentă: — Clădirea aceasta este respingător de flamboaiantă. Privi becurile colorate pastel, ascunse în spatele palmierilor din lungul pereților. Cine este responsabil de toate aceste monstruozități? — Eu, bineînțeles, unguroaico. Clădirea îmi aparține mie. — Ar fi trebuit să-mi închipui. Pot să te întreb de unde-ți vin banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Mulți erau dezgustați. Dar așa și trebuia, își spuse Sanger. Trebuiau să simtă aceeași repulsie pe care o simțise el, urmărind măcelărirea unei țestoase mamă de către un jaguar, pe o plajă din Costa Rica. Acea perversiune oribilă a naturii, acea sălbăticie respingătoare, pe care nu reușea să și-o alunge din minte. Și acesta era, bineînțeles, motivul pentru care făceai artă. Nu artă de dragul artei. Ci artă în beneficiul lumii, artă ca să ajuți mediul. Acesta era obiectivul lui Mark Sanger și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ororile Germaniei naziste. Această carte merită citită, pentru că, privind retrospectiv, este evident că argumentele lui Chesterton erau perfect raționale și meritau un răspuns. Dar, cu toate acestea, el a fost pur și simplu redus la tăcere. Și pentru că cele mai respingătoare idei ale eugeniei sunt promovate din nou, în secolul XXI, sub diverse deghizări. Editorul acestei ediții a inclus multe citate ale eugeneticienilor din anii 1920, care seamănă uimitor cu cuvintele profeților contemporani ai apocalipsei. Unele lucruri nu se schimbă niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
îmi amintesc că i-am auzit comentând, de parcă se amuzau povestind o anecdotă grozavă, că el, în momentul respectiv, a fost beat, Cu vin sau fără vin așa ne naștem cu toții, Recunosc că e o exagerare, dar mi se pare respingător că tatăl meu a fost beat când m-a zămislit, e ca și cum aș fi fiul altui bărbat, ca și cum cel care, într-adevăr, ar fi trebuit să fie tatăl meu n-a putut fi, ca și cum locul lui a fost luat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dar mi-ar plăcea să-mi spui din ce vei trăi, Uită-te la crinii câmpului, care nu torc și nu țes, Și fraza asta e frumoasă, de aceea crinii nu sunt decât crini, Ești o sceptică furibundă, o cinică respingătoare, Te rog, tată, vorbesc serios, Iartă-mă, Înțeleg că a fost un șoc pentru dumneata, așa cum a fost și pentru mine, deși n-am fost acolo, înțeleg că bărbații și femeile acelea sunt mult mai mult decât niște simpli oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
trecere din fund, alții punând ici-colo alte felinare. Mici, nocturni, pițigăiați, ca niște copii rahitici, iar unuia care trecea pe aproape de mine i-am zărit trăsăturile mongoloide și capul chel. Erau acei Freaks Mignons ai lui Madame Olcott, micii monștri respingători pe care-i văzusem pe afișul de la Sloane. Circul era prezent În păr, cu staff, poliție, coregrafi ai ritului. I-am văzut pe Alex et Denys, pe așa-zișii Géants d’Avalon, blindați În niște armuri de piele cu catarame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
oameni pentru a-i păstra memoria. Războaiele ca atare nu erau opera lui: politica sa este neintervenționistă. Deseori i se pune În cîrcă măcelul, dar el nu găsește nici o plăcere În el. Cum nu Îl găsește, de altfel, nici deosebit de respingător: un cîmp plin de stîrvuri sau un oraș În flăcări au o anumită frumusețe a lor. Se simte legat de Balcania pentru că acolo, și numai acolo, se simte ca acasă după pribegia dintru Începuturi. Povești precum cea spusă de Aleișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
filosofică), erau exact ca ai unui chefal. Și fata aceea, dusă pe gânduri pe când asculta duiosul chanson, era ca un peștișor dintre aceia care se vând zece bucăți pentru un yen. Bărbatul între două vârste care-i vorbea liniștit era respingător ca un merlan. Takamori nu a înțeles niciodată ce găsea lumea la astfel de cafenele. El nu era genul de om care să ofteze adânc în timp ce-și bea cafeaua și asculta un chanson despre „sufletul poetului“. Cafeneaua Couillon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mai bine să vi-l aduc chiar pe omul care se va ocupa de această problemă. Întorcându-se spre Gaston, continuă: — Vi-l prezint pe domnul Sade. Dolofanul pe nume Kanai și-a șters fruntea de transpirație și a zâmbit respingător. — Chiar vorbiți serios? — Ce înțelegeți prin „serios“? Endō zâmbi ironic, dar omul nu s-a prins. — Cât să cred din ce mi-ați spus? În primul rând, eu personal, n-am auzit de nici un grup de prostituate albe care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Și nu e nevoie să fii chiar la fel de crud ca ei, pentru a le semăna. E de ajuns să te gândești doar la chiparoși. ― Crede-mă, am ajuns să-mi fie, cumva, silă să mă gândesc numai la ceea ce e respingător și urât. Există și frumusețe în lume. Păcat că n-o voi vedea multe veri de acum încolo.. . Încearcă să privești lucrurile, puțin, și din perspectiva mea. ― Mi-e teamă s-o fac, Galilei, deoarece nu pentru asta am venit
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
știm că nimic nu durează. ― Am auzit, totuși, de oameni care mor foarte simplu. Suspină și închid ochii. ― Am auzit și eu. Se spune că sunt înțelepți Se poate. Eu nu sunt. Moartea mi se pare și acum un mister respingător. Dar ca să înțelegem mai bine unele lucruri, trebuie, poate, să fim mai întîi vinovați. XXXI ― Poate, ești convins că tot ce s-a întîmplat trebuia să se întîmple. ― Altminteri, nu s-ar fi întîmplat, nu crezi? ― Depinde ai cui urmași
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
nou custode era. Teja era un bărbat pe care hainele puțeau. Tivul de jos al tunicii avea o crustă groasă de jeg, și hlamida lui nu mai fusese băgată în leșie de ani buni. Chiar și felul cum arată era respingător. Pielea feței, de o paloare cenușie, era numai cute. Țeasta craniului, despuiată de tonsură, era plină de pete maronii. Unghiile degetelor de la mâini erau negre și despicate precum ghearele unui bătrân șoricar. Uitătura îi era răutăcioasă, poate din pricina pleoapelor căzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
întins un castronaș plin cu un lichid tulbure. - Ce-i asta? a întrebat bănuitor tânărul. - Scoarță de salcie albă și alte ierburi. L-am îndemnat și eu să bea, ceea ce a și făcut, nu fără să se strâmbe din pricina gustului respingător. A doua zi nu mai avea febră. În vreme ce, odată cu răsăritul soarelui, mă uitam la acei primitivi pregătindu-și mormanele de crengi, Rotari a venit lângă mine. Până atunci mă evitase și, la rândul meu, nici eu nu-l deranjasem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Aceasta este doar una dintre marile sale lucrări. Adevărul este că Vaticanul era un loc urât și aproape pustiu. Singurele edificii care meritau să fie văzute erau mormântul familiei Probi, cel al împăratului Honorius și imensa ruină, ajunsă o groapă respingătoare, a circului. Pe cât de puțini erau pelerinii și cetățenii romani, pe-atât de mulți erau mutilații și oropsiții de toate națiile, așteptând să fie miluiți. Bazilica se înălța pe locul unde cândva fusese templul lui Apollo, după unele izvoare, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
numiții asupriți, nu sunt mai buni decât așa-zișii bogați. Ideea că asupriții sunt buni, iar ceilalți sunt răi e o ipocrizie crasă - o minciună. Ea era convinsă de un lucru. Oamenii, În complexitatea lor, sunt toți al fel de respingători și de oportuniști și au În ei același potențial de răutate. Rasa noastră e condamnată. Doar individul se mai poate salva prin sine Însuși. Aris evită să intre Într-o polemică pe teme sociale cu ea, și tăcu. O frână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Aris spune că sunt singurii lui prieteni adevărați. O recunoscu și pe Meri. Tânăra spaniolă care se instalase la Aris. O Întâlnise Într-o seară - când, Întorcându-se de la cinematograful Tibur, unde urmăriseră un film coreean presărat cu practici sexuale respingătoare, Împotriva naturii, pe care se rușinase să le privească alături de el, Îl Însoțise acasă cu Smartul ei. Meri aceea era o blondă plină de pistrui și tatuată ca un războinic. E prietena ta? Îl Întrebase Maja. Nu știu, Îi răspunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-și urmeze ambiția și prezentă străinului genealogia familiei sale, conștientizându l de faptul că înaintașii lui domnesc din neam în neam în acest regat, prin filiație paternă. Uriașul mărturisi că a hotărât să cucerească împărăția, deoarece, din cauza înfățișării lui hidoase, respingătoare, nimeni nu îl acceptă, nu îl dorește în preajmă, iar el se simte singur, respins și trist. Sturion îi sugeră să se alăture armatei, fiind foarte puternic și neînfricat, fapt ce ar determina ca oastea regatului să fie o forță
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]