94,598 matches
-
de spus ceva decisiv în ecuația conflictului (motiv, evident, de mîndrie națională!). Sustrași de inventivele televiziuni de la călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești: vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție; iar dacă fidelul electorat aude, cumva, noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
pe un plan mai amplu, național - constituie o elită căreia s-ar cuveni a i se acorda o atenție care să reflecte în cît mai mare măsură conștiința și respectul de sine ale unei societăți lucide, a conducerii sale prezumptiv responsabile. Pînă și sovieticii - cer iertare pentru acest blasfemic termen de comparație! - își cinsteau scriitorii, artiștii, savanții, e adevărat că, în zdrobitoarea majoritate a cazurilor, în schimbul unei adeziuni ideologice, în-tr-o manieră însă ce proba, fie și într-o zonă distorsionată, alienată
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
substituind puțina liniște care mai rămăsese cu pălăvrăgeli mărunte. Dar și mai grav este că literatura și arta modernă (ori postmodernă) sînt reflexe ale unei creații decăzute, dacă o putem numi așa. Odată cu secularizarea artei (pentru care Steiner îi găsește responsabili tot pe oamenii de știință, mai precis pe filozofii naturaliști ai secolului XVII), creația estetică își pierde miza ontologică, ruptă fiind astfel de codul cosmogonic. Ne mai putem referi la creație vorbind totodată despre objet trouvé? Dezvrăjirea lumii, cum a
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
să-și întrerupă gestul spre a răspunde la insinuantele întrebări care se precipitau. Întorcîndu-și întîmplător privirea către Traian Iancu, l-a surprins cum îi cotrobăia în geantă. "Am confundat-o cu a mea", a sunat explicația jenată a deochiatului fost "responsabil cu banii" al Uniunii noastre: Am plecat și m-am îndreptat spre casă, își continuă povestirea romancierul, mergînd pe Calea Victoriei. Deodată, am început să rîd singur. Am înțeles că... Traian Iancu - ca vechi și bun polițist - remarcase la ședința anterioară
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
nu se va pierde așadar printre scheme sau clișee de tarabă, nici nu va deborda în exaltări superficiale, suspect de orgasmice după preludiul - totuși! - scurt al unei tranziții chinuite, ci se va simți suficient de solidă spre a se fixa responsabil în cuvântul scris, la nivelul cel mai puțin sentențios. Aș spune că bunul-simț devine și la noi, devansând scandalul și facilul, un best-seller. Dar vreau să înțeleg prin "bun-simț" nu abilitatea tocită, șontâcăită în aplanarea unei irealități șocante, ci "simțul
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
împotmolindu-se", dublate de cea propusă de Michčle Hechter. Punctul de pornire este un interviu din aprilie 1999 al tinerei scriitoare Mărie Darrieussecq, (autoare a volumului de mare succes Truismes) care face dovada instituționalizării scriitorului, devenit "un vrai ", scriind zilnic, responsabil de meseria lui, conștient de necesitatea de a scrie. Dar Michčle Hechter preferă să rămînă o "veșnică începătoare". "Jeux et désespoir, justesse et inanité, clarté et flottement" - afirmă Barthes (citat și el de autoare) în Délibération "M.&M. story" le
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
e necesarmente o umanitate altruistă, preocupată de binele celuilalt, nu doar de al individului izolat. Urmărind succesiunea de curente filozofice care au plămădit o identitate culturală europeană, Berlin constată evoluția constantă spre individualism și egoism, tendințe pe care le socotește responsabile pentru o profundă alterare a spiritului universalist al unei Europe unite. Cîtă vreme nu sîntem preocupați decît de binele individual, celălalt fiind în cel mai bun caz un "inamic respectat" care trebuie eliminat dacă periclitează atingerea scopurilor noastre, Europa nu
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
forme, a normelor, lucrări cu atît mai numeroase astăzi, cînd sentimentul "stricării limbii" este larg răspîndit în opinia publică. În Republica Moldova, grija pentru limba română literară presupune, în primul rînd, acțiunea de "regăsire", de consolidare și răspîndire a normelor ei. Responsabilă de aceste deosebiri este istoria celor două teritorii, accidentele istorice, care au afectat evoluția lor. Atîta timp cît ținuturile de dincolo de Prut au aparținut Țării Moldovei și României limba acestor ținuturi s-a încadrat în mod firesc, ca parte componentă
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
apă potabilă a orașului. * Cele două femei din Chișinău care au vîndut carne de om, chiar dacă or fi avînd discernămînt, sînt iresponsabile. Dar, în România, cum pot fi categorisiți directorii de firme și firmulițe care otrăvesc în modul cel mai responsabil apele rîurilor sau cei ai firmelor care pun în vînzare carne stricată sau produse din carne și mai stricată? Aceștia sînt sau pozează în oameni de afaceri respectabili, nu le-a zăpăcit mințile sărăcia, nici nu par cretini. Dar nimeni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
paradele de modă la paradele militare. E de prost gust, în politică, să-ți insulți predecesorii acuzîndu-i că au făcut totul rău, să devii parlamentar fără să ai habar de răspunderea care-ți incumbă; e de prost gust, cînd ești responsabil cu informatizarea poliției, să spui indentitate, ca milițianul de la circulație de odinioară care zicea a tranversa; e de prost gust, în mass-media, să inviți la programul de știri o cîntăreață de mîna a doua, concubină a unui infractor, ca să povestească
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
reformei Marga decît împotriva falsurilor din învățămîntul pe care îl patronează, ministrul Agriculturii a stabilit că privatizarea fostelor IAS-uri trebuia să înceapă de lunea trecută, amenințînd că dacă asta nu se va întîmpla, îi va demite pe toți cei responsabili.* Parlamentarul George Pruteanu a ajuns la concluzia că pînă la informatori ar trebui să fie luate la cercetat și dosarele celor pe care aceștia i-au informat. Se pare că ideea emisă de dl Pruteanu i-a venit acestuia în timpul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
la începutul anilor 90. Din acel moment, susține Keene, a început descensiunea lui Havel. Un celebru aforism modern, cunoscut ca principiul lui Peter, afirmă că fiecare individ promovează în viață pînă atinge nivelul său de incompetență. Nu acest principiu e responsabil pentru descendența lui Havel, așa cum o vede și descrie Keene. Tragedia președintelui și politicianului Vaclav Havel nu ține de nepricepere (oricît îi reproșează unii diversele decizii pe care le-a luat de-a lungul timpului, mai ales în privința aprobării atacului
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
visul este gardianul personalității. După Freud, - gardianul somnului. Delirul unor psihopați s-ar datora unei carențe de somn paradoxal, - somnul constructiv al conștiinței. Schema, mecanismul visului: Nucleus reticularis pontis caudalis declanșează visul. Locus coeruleus, responsabil al visului. Raphé structura nervoasă "responsabilă cu adormirea", pragul visului. Orologiul intern. Cei ce nu ascultă de orologiul lor intern, riscă insomnia. Fiecare are timpul lui de culcare acordat cu starea ereditară a organismului său. Cînd visezi, totul se petrece "ca și cum creierul ar fi complet izolat
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
2000. Primul volum a fost elaborat la Iași, de lexicografi de la Institutul de Filologie Română "Alexandu Philippide", iar cel de-al doilea la București, la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". În Cuvîntul înainte la acest ultim tom, semnat de redactorii responsabili - Marius Sala și G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907 și 1949, pînă la reluarea (în "serie nouă") sub conducerea lui
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Cronicar Stînga nu trage niciodată pe dreapta Numărul 3-4 pe 2000 al revistei A treia Europă, editat (la Polirom) de Fundația cu același nume și de revista Orizont, este consacrat Poloniei. Sau, mai bine, cu expresia lui Marius Lazurca, redactorul responsabil, "ideii de polonitate". E, după spusele aceluiași, doar un început. Vor urma, așadar, și alte țări central-europene. Numărul colaboratorilor, din Polonia și din România, dar nu numai, este impresionant. Editorii au profitat de programe și de contacte personale pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, George Bacovia, Ion Barbu și Eugen Lovinescu, pe G. Călinescu, Marin Preda și Nichita Stănescu, ca și pe atâția alți scriitori care ne-au încântat cu textele lor grave sau jucăușe, lucide sau visătoare, responsabile sau capricioase. Dar parcurgând dicționarul ni-i reprezentăm la un loc, îi simțim ca pe o forță spirituală imensă. Literatura română nu este de ignorat. Chiar dacă deocamdată multă lume - inclusiv din România - o ignoră. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
distinctivă rasismul. Ceea ce e o evidentă exagerare, Holocaustul secolului XX fiind invenție germană predominantă. De acceptat e însă, desigur, complexitatea etnică a Balcanilor, care s-a dovedit a fi caracteristica ei cea mai frustrantă. Amestecul etnic complex a fost considerat responsabil pentru instabilitatea și dezordinea din peninsulă. Într-adevăr, problemele minorității au constituit o parte endemică a dezvoltării statului-națiune în special în Europa de Est. Dar nimeni nu a evidențiat că nu complexitatea etnică în sine, ci complexitatea etnică din cadrul statului-națiune idealizat a
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
au publicat dezvăluiri în care acest Priboi pare a fi fost unul dintre ofițerii care s-au ocupat pe vremea lui Ceaușescu de operațiunile îndreptate împotriva Europei libere. Mai precis, potrivit parlamentarului liberal Radu F. Alexandru, Priboi ar fi fost responsabil din partea Securității de bomba pusă de Carlos "Șacalul" la Europa liberă, de atacurile bestiale împotriva Monicăi Lovinescu și a lui Paul Goma și de trimiterea unor cărți-capcană la trei dintre colaboratorii acestui post de radio. Asaltat de ziariști, în timp ce se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
protecția animalelor care vor să se renunțe la experimente pe maimuțe sau care vor ca animalele să nu fie supuse unor tratamente chinuitoare în filme. Dar proiectul Băsescu pornește de la principiul că se va găsi cineva care să se declare responsabil pentru cîinii fără stăpîn înainte ca aceștia să fie, cum se spune, eutanasiați. Or, în loc de responsabilități declarate înregistrăm amenințări cu moartea. Iar reforma, evident, merge înainte.
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
scenica, un accent mai puternic, dincolo de invocațiile permanente. Sau regizorul are dreptate: imaginația spectatorului poate fi provocată de misterul descrierilor subiective și Anna poate capătă tot atîtea întrupări, cîți spectatori în sală. În orice caz, biată față pare a fi responsabilă nu de propriul succes, ci de ratările tuturor. Ea le-a luat locul și numai emigrarea lor "dispariția" i-a lăsat Annei un culoar liber, pe care altfel n-ar fi avut nici o șansă să meargă. Dincolo de bombardamente, războiul orgoliilor
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
ce combină, pe lîngă rețetele verificate ale prozei realiste contemporane lui (vezi propriile-i comentarii, datînd chiar din 1869, asupra lui Theodor Storm) și reminiscențe clasic-romantice,- un gest de adaptare la "spiritul vremii" sau, totuși, o opțiune estetică lucidă și responsabilă, asumată, în definitiv, chiar și numai pentru a-și regla, cu inerentele stîngăcii ale începutului, raporturile cu contextul literar în care urma să se lanseze? Un răspuns decis și decisiv la această dilemă fiind dificil, nu ne rămîne decît să
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Constantin Țoiu Astfel se numește articolul pe care mi l-au trimis anul trecut de Crăciun primarul municipiului Urziceni, Niculae Diculescu, inginer, și Alexandru Buleandră, profesor, responsabilul de număr al publicației locale intitulată Magazin de Urziceni. Fiind născut în urbea lor, nu de mult ridicată la rangul de Municipiu, datorită hărniciei, și primind gradul de Cetățean de onoare al Orașului mult îndrăgit, gestul m-a mișcat într-
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
dezastru. Și cine erau vinovații dacă nu Ion I. C. Brătianu și miniștrii din guvernul său? E ceea ce cerea, la București, și guvernul Al. Marghiloman, ajungîndu-se, cu dezbateri incriminatorii, și cu parlamentul de la Iași. Averescu, în primul său articol, cerea judecarea responsabililor de dezastru potrivit articolului 31 din Constituție, solicitînd stabilirea răspunderilor. "Dosarele Curților Marțiale și ale diferitelor instanțe judecătorești sunt pline de chemări la răspundere pentru unele greșeli, aproape de nimic, și atunci cînd este vorba de greșeli - fie ele chiar și
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
fi decît o dovadă și mai mult că stabilirea răspunderilor este imperios necesară și că vinovații sunt, nu vinovați presupuși, ci vinovați reali. Strigătele de indignare îi denunță". În următorul articol are grijă să scoată Coroana de sub acuzația răspunderilor, făcînd responsabil numai guvernul. "Pozitiv deci - declară generalul - că România a intrat în război în completă necunoștință și a situațiunii generale în Europa și a propriei sale situațiuni militare". Era asta, nu e inutil să ne întrebăm, numai responsabilitatea guvernului, nu și
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
de Coroană din august 1916 care a decis că atunci e momentul intrării țării în război? În al treilea articol din serial deconspiră abaterile de la Constituție și de la celelalte legi, hotărîrile greșite și neîmpiedecarea adoptării acestor decizii. Și îl făcea responsabil pe primul ministru că a semnat, el, convenția militară din 1916. De aceea a cerut prea puține ajutoare militare din partea Rusiei, cînd trebuia să obțină o încincire a lor. Apoi, de la al patrulea articol din serial, generalul, știut ca foarte
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]