619 matches
-
cu zile înainte? În paralel cu aceste umilințe cotidiene, scribii rușinii se afundau în mocirla laudelor nefondate. Oare chiar erau orbi la aceste realități, oare li se punea pistolul la tâmplă ca să laude Conducătorul și partidul în acele vremuri de restriște? Putem răspunde că nu. Ei o făceau din cel mai abject oportunism. Unii magistrați care astăzi pozează în mari democrați ar trebui să-și aducă aminte de anchetele la care erau supuse femeile care își provocau avorturi, multe dintre ele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
României libere, demne, e în privire și în cugetul nostru. Suntem aceeași lumină.“ (Scînteia, 30 august 1972) „Și fu dat neamului acestuia să-și nască în împrejurările cele mai dramatice, întotdeauna, bărbați care au știut să-i prefacă fapta de restriște în gest istoric și etern. Așa fu Decebal, așa Ștefan și Mihai, Tudor și Iancu. Așa e conducătorul partidului și statului nostru. Prin bărbați ca Nicolae Ceaușescu, un popor își dovedește virtuțile sale de nemurire, eternitatea lui demnă în fața istoriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Contemporanul, 9 decembrie 1977) DRĂGĂNESCU Ion „Când pe buze înflorim cuvântul Ceaușescu, contopim în el Tot ce e mai scump: urmași, pământul, Comunism, eternul nostru țel.“ („Din pridvorul țării de la mare“, Tomis, 25 ianuarie 1973) „Și tot în cumpen, în restriști, S-a scurs istoria cea mare Prin fiii țării, comuniști Și-a fost un AUGUST în dogoare.“ („Fii preaslăvită, libertate!“, Tomis, august 1976) DRĂGOESCU Petre Mitologia omului nou (nota V. I.) „Partidul, conducătorul practicii revoluționare a societății socialiste prin stabilirea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
VOINEA Bujor „Iubită țară, munte și cuvânt, Râu și culoare și trăire vie, Partidul ne e floarea purpurie Cea mai curată de pe-acest pământ.“ („Iubită țară“, Săptămîna, 13 mai 1977) VORA Emil, scriitor „Cei ce pieriră-n vremuri de restriște Să apere această glie Ce mândri-ar fi văzându-te acum Ce tânără și ce frumoasă ești, Republică Socialistă Românie“ („Pământ și suflet românesc“, Luceafărul, 20 august 1977) ZAMFIR Elena „Democrația socialistă reprezintă cadrul social favorabil îmbinării armonioase a intereselor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în urma noastră. Săltăm sacoșa cât putem de sus, cu brațele îndoite și bicepșii încordați, o cotim pe Loga aproape la trap și intrăm pe poartă ca două gladiatoare în triumf. Pentru că tema amintirilor mele e doar cărăușitul în vremi de restriște, mă opresc aici, fără să mai descriu cum, după ce ne-a văzut, mama a amuțit și-abia a putut îngăima vai de capu’ vostru și cum am tranșat jumătatea de porcotanie cu două cuțite de pâine, un bisturiu și o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Trag adânc aer în piept, dau de pământ cu crengile, salt sacul de cărbuni în brațe, îl târâi gâfâind până în pivniță, urc treptele înapoi și mă năpustesc triumfătoare în hol ca Amazoana în cort la Alexandru Macedon. PS. Vremile de restriște s-au încheiat demult, dar sarsaneliada mea continuă mai abitir ca înainte. De optsprezece ani, nu-i zi să nu car ceva în sacoșe cu și fără roți, în rucsacuri, în genți, coșuri, valize, pungi colorate de plastic, cu taxiul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
D. Pădure, D. Iov, Solferino. Între 1941 și 1944 a fost și director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor și recitator de poezii patriotice și ocazionale. În vremurile de restriște, când Teatrul Național din Iași a trebuit să fie evacuat, în aprilie 1944, la Jimbolia (toată zestrea teatrului fiind salvată), Dimitrie Iov și actorii ieșeni au prezentat spectacole în multe localități din zonă (Sânnicolaul Mare, Comlosul Mare, Biled, Checea, Arad
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ce ține de multimilenara existența a poporului nostru pe pământul ce a fost și este al lui de totdeauna, istoria acestor locuri este cu mult mai veche. Ea s-a desfășurat în ritm tumultuos, cunoscând momente de ascensiune și de restriște. Mândria noastră a celor legați cu trup și suflet de plaiurile natale, este aceea că strămoșii și contemporanii noștri, măi vârstnici sau mai tineri, s au înscris cu demnitate în fluxul neîntrerupt al istoriei, aducându-și contribuția prin forță brațelor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ori să micșorez șocul. Peste noi, tutelar: Dumnezeu și Destinul, pe care trebuie să-i ajutăm prin curaj, fereală de cele rele și iar curaj. Te îmbrățișez cu fervoare, cu delicatețe și reculegere ca pe o icoană în vremuri de restriște. Mamina 19/1947 I Joi seara, 4 decembrie [1947] Nu gândeam azi dimineață să am atâtea să-ți spun în astă seară. Am fost la Tante Margot pe o ploaie măruntă și deasă; curgea de sus în neștire; pe jos
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a propus ca România să participe la împărțirea Cehoslovaciei, preluând localitățile de graniță, în care exista un mare număr de români. Regele a respins această propunere, arătând că România nu a profitat și nu va profita niciodată de clipele de restriște prin care trece un prieten. Ele au fost transmise în direct la radio, iar presa elogia pe Carol ca un mare om politic al Europei, respectat atât de popoarele vizitate cât și de liderii lor. Regele a primit ordinul Jartierei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de Hunedoara. Deși ruptă în trei, într-un fel am fost totdeauna "o singură țară", pentru că nu ne-am pierdut limba, nici credința... Norocul nostru au fost Carpații ce ne-au ținut să nu ne risipim. Pe culmile lui, în restriște sau cu oile, ne-am dat mâna moldovanu', cu munteanu', cu transilvăneanu', ne-am spus păsurile și-am închinat un clondir pentru sănătate... Iancu de Hunedoara a fost speranța Europei în lupta împotriva otomanilor, spune Țamblac. Da... Marele Iancu... Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici un efect. Chiar când, odată, l-am descoperit într-o boxă cu gratii, dar fără geam, n-a vrut să ne ajute. Ne introduceam brațul înăuntru, mai mai să-l atingem (se vârâse într-o cutie de pantofi - chiar în restriște își făcuse rost de o brumă de comoditate): nici gând să se miște, să ne vină în întâmpinare. Mai inteligent, cel mare, singura dată când a căzut el de la etaj, ne-a trimis imediat „coordonatele”, semnalele sonore miorlăind sfredelitor (ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
asfințitul vieții. Ce poți să spui despre niște oameni care au căzut pe „altarul” familiei. Datorită faptului că 3 din cei 8 copii au murit de mici au încercat să se lupte, apoi, peste puteri, cu sărăcia, mizeria umană și restriștile vremurilor pentru a-și scoate copiii la mal. Și au reușit. Dar nu a fost ușor să treci din încercările unui cumplit măcel mondial în cele ale secetei din 1946-1947 și ale demonului roșu. Nu era deloc ușor atunci să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
recuperare legitimă a Bucovinei și Basarabiei pe care aberația "Conducătorului" Antonescu îl tramsforma într-un război de alianță totală alături, sub ordinele și în beneficiul Germaniei, contrar voinței populare și a prieteniilor noastre tradiționale, consacrate de întrajutorarea la vreme de restriște și salvgardare a intereselor vitale ale națiunii noastre. Ultimii ani ai acestui război care a dus la prăbușirea nazismului și a fascismului, i-am petrecut la București, ca simplu pensionar, asistînd, pe ruinele unei Europe tăiate în două, la renașterea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în Occident. Mai târziu a cam zbârcit-o, e adevărat, dar abia după ce-a câștigat partida. Când a devenit cam megaloman. Goma nu era făcut pentru vremuri normale. De altfel, oportunitatea idealismului se vădește mai ales în vremuri de restriște. În plină libertate ai tendința să devii realist, dacă nu chiar cinic. Observi aspectele mai puțin atrăgătoare ale faptelor și ale lucrurilor. Dovadă că Pastenague poate gândi despre Goma tot ce gândește. A fost Goma un oportunist? A fost, dacă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a cavalerilor", "locuind perpetuu într-un tărîm de stranii viziuni" (Russell 1908: 32). În exprimarea lui Keats (1900: 65; 1994: 285), el rămîne "cel mai englez dintre poeți cu excepția lui Shakespeare" (cf. Endymion) și "dragul copil al suferinței - fiu al restriștii" (cf. Sonnet to Chatterton). În termenii lui Herbert Croft (unul dintre cei mai buni biografi ai săi), el a fost un tînăr "Apollo", pe care Keats avea să îl imortalizeze în faimosul său poem Hyperion: în episodul final, noul zeu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fi cel mai adesea tedium vitae sau ennui (starea de a fi blazat, după ce toate plăcerile și tot luxul au fost savurate pînă la refuz), rușinea, frica de pedeapsă; în vreme ce în nord - alcoolismul, iar în sud - durerile "iubirii disprețuite", gelozia, restriștea, suferința. (Mathews 1891: 474-476) Un alt factor suicidogen ar putea fi anotimpul; Mathews arată că "perioada de tranziție dintre primăvară și vară, mai ales luna iunie, este cea în care înclinația către acest act atinge intensitate maximă". În această interpretare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ziua transmutației" din "situația dizgrațioasă"; "călăul" pregătind un "mormînt de foc". Maria friendless / Maria cea făr' de prieteni - "ruina unui orfan"; "durerile amintirii"; "încruntăturile unei lumi nemiloase". The false step / Pasul greșit - "mîndrie de copil"; "umbre ale oamenilor"; "adîncul suferinței/restriștii"; "veacuri de căință"; "existență negativă"; "agonii de nedescris"; "un iad etern al reflecției" ce-i așteaptă pe cei vinovați. Memoirs of a sad dog / Memoriile unui cățel trist - "zvîrlit încoace și-n colo de nenorociri, precum șuvoiul morii cei de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
apare la romantici precum S. T. Coleridge, John Keats sau P. B. Shelley.] Happiness / Fericirea - "Conștiința, nuanța schimbătoare a sufletului-Cameleon"*; "uciderea, oribilă cruzime"; "Preoție, tu orb universal al tuturor, / Tu idol, la picioarele căruia se prosternează neamurile toate, / Tată al restriștii, origine-a păcatului, / A cărui primă existență cu frica a-început", "Învăl[uindu]-ți Elizeul cu un nor al îndoielii"; "furtuna reflecției"; "Învățămîntule, pururea greșit, / Ție ți se cuvin blestemele-omenirii", " Un măcelar licețiat al speței omenești"; "pironul inutil al răzbunării
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și conștiința asupritorului, precum și a altor popoare asupritoare ale lumii. Iată una din binefacerile legii ajutorului reciproc, acum când Națiunea trece prin mari încercări și greutăți, avem nevoie de dragoste și unitate, credință și luptă, pentru a scoate neamul din restriștea în care se zbate. Orice român trebuie să iasă din izolare și indiferență și să se integreze în marea luptă de mântuire a sa. Să nu ne gândim numai la viața noastră personală, ci și a Neamului, pentru ridicarea la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ale Bucureștiului continuă să trăiască. Este mai multă speranță în ele decât în zidurile administrației roșii. Frescele pot să pălească, icoanele să se înnegrească, crucile să se prăvale în zăpadă sau în noroi. Bisericile au apucat și alte vremuri de restriște și au triumfat asupra silniciilor istorice, un duh dătător de viață veșnică. Spre acest izvor de viață ascuns uneori după pietre vin credincioșii pe care îi vezi întrerupându-și cursele atât de ostenitoare ale zilei și intrând în penumbra abia
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care Îi considera „adevărați” Între truditorii cuvântului - chiar acesta era sensul, „trudă”, pe care Îl atribuia, apăsat, muncii literare. Era el Însuși un acerb, nu doar inspirat, salahor al scrisului, deloc grăbit să-și publice noi cărți În vremuri de restriște, fără să bănuiască Încă În acel timp că nici chiar după surparea dictaturii nu va mai apărea, pentru cultură, cea mai bună dintre lumi. La Berlin, Herr Bănulescu avea deja printre funcționarii de la DAAD o bună reputație, se vorbea despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Vezi și Jean Ancel, Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust, vol. II, doc. 181, p. 468, Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986; Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. III: 1940-1942: Perioada unei mari restriști, partea I, Editura Hasefer, București, 1997, doc. 285, p. 396; Ottmar Trașcă, „Ches tiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Insti tutul European, Iași, 2010, doc. 48, pp. 184-185. Document nr. 9 COPIE PREFECTURA JUDEȚULUI NEAMȚ
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tricotaje etc. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT GENERAL DE DIVIZIE, I. Popescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.004 M, SSI, rola 35, dosar indescifrabil, fila 154. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. III: 1940-1942: Perioada unei mari restriști, Editura Hasefer, București, 1997, partea I, doc. 302, pp. 414-415. Document nr. 28 MARELE STAT MAJOR Nr. 49469 din 15 OCT. 1941 Secția I-a Bir. Control Vatră MARELE STAT MAJOR Secția I-a către Comandamentul III Teritorial Cu onoare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.002 M, ARHIVELE NAȚIONALE, rola 17, fond Cabinet, dosar 86, fila 236; RG-25.011, 30.06.4, fila 260. Vezi și Ion Șerbănescu (coord.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. III: 1940-1942: Perioada unei mari restriști, Editura Hasefer, București, 1997, partea I, doc. 304, p. 416; Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în docu mentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 122, p. 289 Document nr. 32 MARELE CARTIER GENERAL SECȚIA II
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]