857 matches
-
ca număr în ultima perioadă datorită diagnosticului corect, creșterii ratei de supraviețuire a pacienților cardiovasculari, utilizării protezelor vasculare, dar și metodelor invazive de diagnostic și tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a) surse cardiace (80-90% din totalul emboliilor): - valvulopatii reumatismale (mitrale în special), în prezența FA și trombozei AS; - fibrilația atrială indiferent de etiologie; - infarctul miocardic acut cu tromboză intraventriculară (mai ales infarctele anterioare, apicale); - anevrisme ventriculare; - proteze valvulare mecanice sau alte materiale prostetice; - endocardite infecțioase localizate pe valve native
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ca urmare a reducerii frecvenței bolii și a tratamentului eficient al acesteia. Anevrismele infecțioase sunt foarte rare fiind uneori observate în infecțiile cu Salmonella enteritidis, tuberculoză etc. Mai rare sunt dilatațiile anevrismale ale aortei ascendente poststenotice apărute în cadrul valvulopatiilor aortice reumatismale. Dilatația idiopatică a inelului valvular aortic și a porțiunii inițiale a aortei ascendente conturează o entitate cunoscută sub numele de maladie anuloectaziantă a rădăcinii aortice. Există și posibilitatea apariției unor anevrisme congenitale fuziforme prin dilatație poststenotică într-o stenoză aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
BAC; între 1977 și 1981, tot la UAB la 51 de paciență s-a realizat înlocuirea valvulei mitrale și BAC, cu 8 decese intraspitalicești. Această mortalitate este mai mare comparativ cu cea din înlocuirea valvulară mitrală ca urmare a afecțiunii reumatismale sau a prolapsului de valva mitrală. Radford și colab. au evidențiat faptul că fracția de ejecție preoperatorie a VS a fost elementul determinant al probabilității de supraviețuire intraspitalicească după înlocuirea valvei mitrale asociată cu BAC. Mortalitatea spitalicească a fost de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai frecvente cauze fiind reumatismul articular acut (RAA/RSB = Reumatismul Sokolski Bouillaud), sifilisul, malformații congenitale, ateroscleroza. În ultimii ani, în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor de cauză degenerativă [10, 20]. Etape de diagnostic în valvulopatii [7, 10, 15, 17, 19, 20, 56]: 1. diagnostic anatomic - se stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
VD în timpul diastolei. Consecința este dilatarea AD și creșterea presiunii în venele cave [10, 20]. TABLOU CLINIC Semne și simptome funcționale Simptomatologia este în majoritatea cazurilor dominată de cea a stenozei mitrale din cauza asocierii frecvente a ambelor afecțiuni (predominând etiologia reumatismală): - fatigabilitate (prin debit cardiac scăzut); - disconfort în hipocondrul drept datorită hepatomegaliei de stază; - anorexie, grețuri, vărsături, eructații datorită congestiei venoase a tractului gastrointestinal; - uneori lipotimii, dureri precordiale. Examen obiectiv - Cianoză de stază, uneori cianoză periodică / „icter galben - albăstrui” (verde-oliv); - Jugulare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu apariția unei pericardite cronice lichidiene sau constrictive. Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină streptococică. Este prezent întotdeauna un sindrom biologic inflamator: ASLO crescut, VSH accelerat, fibrinogen crescut, PCR prezentă. Evoluția este în general benignă. Pericardita acută
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în primul rând de pericardita tbc (până la 70% din cazuri), apoi de cele virale, bacteriene, posttraumatice, după roentgenoterapie pe torace. Se consideră că pericardita reumatismală, practic nu evoluează spre forme constrictive [10]. Tablou clinic Simptome funcționale: dispnee progresivă de efort, dispnee de repaus, ortopnee, hepatalgii de efort. Semne obiective Examenul obiectiv al cordului - vibranța pericardică: zgomot supraadăugat protodiastolic, de intensitate adesea puternică, survine la 0
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, bacterii din grupul HACEK; - fungi - Candida, Aspergillus; - infecții mixte; - endocardita cu hemoculturi negative [10]. FACTORII PREDISPOZANȚI Aproape toate bolile cardiace pot favoriza apariția endocarditei infecțioase. În 60-80% din cazuri este o complicație a bolilor valvulare reumatismale. Infecția se localizează cel mai frecvent la nivelul valvei mitrale, urmată de valvele aortice sau pe ambele valve [20]. Clasificarea și terminologia endocarditei infecțioase (recomandări ESC 2004) Clasificată în funcție de: - activitate: activă și vindecată - recurență: recurentă, dacă simptomele reapar în mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient; - aritmii cardiace: fibrilație atrială, flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia; - sarcina (femei cu valvulopatii reumatismale); - afecțiuni endocrine (tireotoxicoză); - administrarea de substanțe inotrop negative sau care determină retenție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia; - sarcina (femei cu valvulopatii reumatismale); - afecțiuni endocrine (tireotoxicoză); - administrarea de substanțe inotrop negative sau care determină retenție azotată (deprimă funcția miocardică - alcool, betablocante, unele antiaritmice, verapamil, doxorubicină, ciclofosfamidă; determină retenție hidrosodată - estrogeni, androgeni, glucocorticoizi, AINS). La pacienții cu insuficiență cardiacă depistarea sistematică a acestor cauze
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
inițial simptomele de congestie pulmonară. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DREAPTĂ Caracterizată prin semne de retenție lichidiană extracelulară: edeme, hepatomegalie congestivă, ascită și revărsat pleural. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CU DEBIT REDUS Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase, boala Beri-Beri, boala Paget, anemie, sarcină. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ SISTOLICĂ Este o tulburare de ejecție a sângelui - status inotrop deprimat: principalele manifestări clinice sunt consecința unui debit cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
1, 5-7, 10-12] Date generale - Vârsta. Arteriopatiile pot apărea la orice vârstă. În perioada perinatală se diagnostichează bolile arteriale congenitale: sindrom Marfan, stenoza aortică supra-valvulară, coarctația aortică, canalul arterial persistent, fistule arteriovenoase, etc. În copilărie se identifică arterite de cauză reumatismală, infecțioase iar la adultul tânăr primordială este trombangeita obliterantă (boala von Winiwarter-Buerger), alături de alte afecțiuni cum ar fi: arterite inflamatorii sau în boli de colagen (sclerodermie, dermatomiozită, LES, periarterită nodoasă, poliartrita reumatoidă), metabolice (angiopatia diabetică). La adult suferința arterială este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pentru auscultația diferitelor artere (pacient în apnee în timpul auscultației carotidelor). Pentru diagnosticul etiopatogenetic pozitiv și diferențial al sindroamelor de ischemie periferică cronică se mai utilizează o serie de examinări histopatologice: a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cazuri versus stenoza aortică cu 43% din cazuri. Interesant este că în acest studiu două treimi dintre cazurile de Im sunt raportate la populația cu vârsta sub 70 de ani. Aspectul ar putea fi explicat prin prevalența crescută a etiologiei reumatismale în țările în curs de dezvoltare, manifestă la vârste mai tinere. Im severă predomină la pacientul vârstnic, și este cel mai frecvent degenerativă (61,3%), urmată de cauza reumatismală (14,2%) și ischemică (7,3%). Iung și Vahanian completează datele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ani. Aspectul ar putea fi explicat prin prevalența crescută a etiologiei reumatismale în țările în curs de dezvoltare, manifestă la vârste mai tinere. Im severă predomină la pacientul vârstnic, și este cel mai frecvent degenerativă (61,3%), urmată de cauza reumatismală (14,2%) și ischemică (7,3%). Iung și Vahanian completează datele cu informații mai recente, în care Im moderată sau severă apare la 6,4% dintre pacienții de 65-74 de ani și 9,3% dintre cei peste 75 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
funcțională (secundară): valvele, cordajele sunt normale structural, iar Im rezultă din distorsiunea aparatului subvalvular, dilatare/remodelare/disfuncție ventriculară stângă sau boală coronariană (Im ischemică). Ghidul american din 2014 (13) respectă separarea Im în primară (cel mai frecvent degenerativă, dar și reumatismală, congenitală, din colagenoze, iradiere, endocardită infec - țioasă) și secundară, dar clasificarea se face în funcție de componenta hemodinamică în:acută - cauzată de afectarea uneia dintre componentele aparatului valvular, inclusiv disfuncția de proteză;cronică - ia în considerare substratul etiologic. Profilul etiologic este influențat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
nivelul de dezvoltare socio-economic și de regiunea geografică (14,15). În țările dezvoltate predomină cauza degenerativă, care la vârstnici se referă la deficiența fibroelastică și mai rar la calcificarea de inel valvular mitral. În țările mediu și slab dezvoltate, etiologia reumatismală este încă frecventă, dar statisticile europene se bazează pe studii epidemiologice din anii 2000-2003. Indiferent de această repartiție, la vârstnici Im ischemică este regăsită frecvent și deseori asociată disfuncției miocardice, aspect cu impact terapeutic (16). O altă particularitate la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
specimene de valve provenite de la pacienți vârstnici operați, adresați de la centre multiple, raportează etiologia reumatis - mală la 60% dintre cazurile de patologie mitrală (19) . Este adevărat că studiul este publicat în anii ʼ90, perioadă afectată de frecvența crescută a etiologiei reumatismale. 23.2.1. Insuficiența mitrală degenerativă Cuprinde două entități: prolapsul de valvă mitrală și calcificarea izolată de inel valvular mitral. Prolapsul de valvă mitrală este un spectru de afecțiuni care cuprinde forme cu afectare minoră a unui segment izolat, afectare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
consistență, chiar subțiri, translucide și fără prolaps (22,23). În plus, inelul valvular mitral este normal (tabelul 23.2). Calcificarea de inel mitral (CIM) este de asemenea mai frecventă la vârstnici (24,25). Inițial era considerată consecința evolutivă a etiologiei reumatismale, dar în prezent este privită ca stadiul final al unui proces inflamator. CIM este asociată cu ateroscleroza, iar studii anatomopatologice mai vechi sugerează că este chiar o formă de ateroscleroză (26). Deoarece cele două entități au factori de risc comuni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
la vârstnici după cauza degenerativă, având în vedere prevalența crescută la această categorie de pacienți a bolii coronariene. În statisticile țărilor dezvoltate ocupă locul al doilea după cauza degenerativă, în timp ce în țările mediu și slab dezvoltate este depășită de cauza reumatismală. Deși ruptura de mușchi papilar poate conduce la Im acută, termenul este utilizat pentru definirea formei cronice, funcționale, consecința afectării geometriei și funcției VS (14,44). În ce privește relația temporală cu infarctul miocardic acut (IMA), termenul este utilizat pentru definirea Im
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
este de cele mai multe ori dinamică, iar variația în funcție de presarcină, postsarcină, contractilitate, parametri care pot fi influențați tera - peutic, este un fapt bine documentat (51). Un element important hemodinamic este însă faptul că AOR depinde de etiologia Im (52). În Im reumatismală, situație din ce în ce mai puțin frecventă la vârstnic, AOR se menține relativ constantă. În Im degenerativă prin prolaps de valvă mitrală, AOR este în schimb foarte dinamică, crește progresiv în timpul sistolei, uneori doar în telesistolă (53). În Im funcțională, crește în perioadele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
rata complicațiilor, morbidității și mortalității. Supraviețuirea pacienților de peste 70 de ani este de 95% cu ameliorarea semnificativă a calității vieții (1). Stenoza mitrală (SM) are o incidență scăzută ca și cauză a IC la vârstnici, fiind frecvent rezultat al afectării reumatismale (1). În cazul în care cuspele nu sunt afectate excesiv de fibroză sau calcificare și regurgitarea nu este severă, se indică comisurotomia în vederea reducerii stenozei fără protezare valvulară. În cazurile în care cordajele tendinoase sunt fuzionate și îngroșate, fenestrarea cordajelor poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și regurgitarea nu este severă, se indică comisurotomia în vederea reducerii stenozei fără protezare valvulară. În cazurile în care cordajele tendinoase sunt fuzionate și îngroșate, fenestrarea cordajelor poate elonga cordajele scurtate. Comisurotomia elimină stenoza. Dacă valva este sever afectată de boala reumatismală sau de prezența semnificativă a regurgitării mitrale în conjuncție cu stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu cele aortice. Boala mitrală la pacienții vârstnici cu IC este secundară regurgitării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]