2,257 matches
-
și, desigur, nu i-au citit cărțile fundamentale. Literatura epistolară conține însă o sumă reprezentativă de note, informații, precizări și acolade privitoare la opera sa și a confraților săi ce se cuvin a fi cunoscute și analizate cu discernământ critic. Revelatoare sunt epistolele trimise, în timp, lui E. Lovinescu, Dimitrie Caracostea, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Petrovici, G. Călinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Emanoil Bucuța, Ovidiu Papadima și mulți, foarte mulți alții. Epistolele ce se publică acum sunt necunoscute
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
și engleză, conține informații și precizări extrem de valoroase pentru știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu, Vasile Bogrea, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică și arhivistică, pentru care Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei gazete. Revelatoare sunt și cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui Romulus Cioflec, în care directorul ziarului se dovedește a fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale și politice din Transilvania antebelică
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni de litere, artiști plastici, intelectuali și învățați din Transilvania și din întreaga țară. Revelatoare, sub multiple aspecte sunt epistolele trimise lui Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Dumitru Popovici, Ion Breazu, Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
Dimitrie Cuclin - filosof, muzician, scriitor 1, propune o fascinantă incursiune în universul operei și al biografiei lui Dimitrie Cuclin, personalitate greu clasabilă a culturii naționale. Receptarea critică a acestei cărți, singulare în peisajul literar românesc contemporan, a fost unanim favorabilă. Revelatoare sunt opiniile, sugestiile și observațiile lui Eugen Simion, Alexandru Balaci, Zoe Dumitrescu- Bușulenga, George Sbârcea și Dan Grigorescu. Restituirea sonetelor 2 lui Dimitrie Cuclin, însoțite de note de istorie literară și culturală și într-o aleasă ținută filologică, se datorează
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
interesantă corespondență pe care a purtat-o cu unii dintre contemporanii săi: Șerban Cioculescu, Perpessicius, Al. Dima, Al. Piru, Dimitrie Păcurariu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dumitru Micu, Pompiliu Marcea, Alec Hanță, Ion Rotaru, Al. Tudorică, Ion Diaconescu, Ghiță Florea și mulți alții. Revelatoare, în ceea ce privește viața universitară bucureșteană din anii ’70, mi se par a fi cele două epistole trimise confraților săi Alec Hanță și Pompiliu Marcea. * [București], 23 aprilie 1969 Sfântul Gheorghe Dragă Alec, Zilele trec repede, vai (Tempus fugit!) și rar timpul
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
occidentale marcate de „criza epicului” și vlăguite de experimentalisme tehniciste sau obiectualiste, ci cu modele „periferice” emergente precum realismul magic sudamerican, proza „provincială” a Sudului faulknerian sau noua proză sovietică a „siberienilor”, pe fondul resuscitării „temelor balcanice sau sud-est europene”. Revelatoare e și observația privind umplerea prin „povestirile realist-magice” din literatura anilor ‘60 a unui „gol mitologic” local, atestat de cercetările lui Romulus Vulcănescu: „Realismul magic - una dintre primele forme romanești ale ‘nețărmuririi’ realismului practicat în anii dogmatismului literar - formează cel
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
detaliile se încarcă de trăirile ce-și dobîndesc o paradoxală plenitudine chiar prin ținuta lor „prozaică”. Se află aici și o prelungire a poeziei de la Steaua de pe vremuri, zisă „de notație”, care consta în simplificarea discursului tangent la aspectele concretului revelator. Orgolioasă în fond, această creație de o aparență demisionară se vrea o cale împrospătată a accesului la sfera intimității. Mai curînd decît în solemnitatea stilată, eul se regăsește în domesticitate: „Lectură a poeziei - / toți se risipesc/ pe la casele lor” (Lectură
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
și demnităților pe care le-a avut în domeniul culturii, Emanoil Bucuța a stabilit relații epistolare cu Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Const. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Cezar Petrescu, Ion Bianu, Paul Zarifopol, Nae Ionescu, Henri Blazian, Ion Ciocârlan și mulți alții. Revelatoare, sub toate aspectele, sunt epistolele trimise istoricului literar și benedictinului din Neamț G.T. Kirileanu (1872-1960), intelectual distins, personalitate autentică și posesorul unei bogate biblioteci în care existau manuscrise, documente, reviste și cărți rare și foarte prețioase. Epistolele ce se publică
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
umare, „suntem doar niște recipiente golite de conținut. Noi nu ființăm, noi trăim efectiv. Noi doar mimăm viața, ca niște paiațe uscate...”. Florin Toma caută să investească individul lipsit de autenticitate și bulversat de viduri interioare cu frisonul unui început revelator. În O dimineață vrăjmașă aceeași lentoare asigură sentimentul inutilității. Protagonistul, evident suferind de senzația de vid și prăbușiri onirice, trăiește suspendat între un trecut compromis de anticomunismul părin- ților și adunările publice dedicate Administratorului. În mijlocul mulțimii, doar eroului îi crește
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
spații ale muzeului, pun în discuție percepția deopotrivă melancolică și ludică a copilăriei în diferite culturi și imobilitatea lumii materiale atunci când ființa dispare. Acest dialog include recuperarea unui parcurs creativ al elementelor identitare românești propus de Horia Bernea ca oglindă revelatoare. Muzeul Național al Țăranului Român / 16.05 - 29.06.2014 (Str. Monetăriei nr. 3) The Ark/Centrul Internațional pentru Artă Contemporană / 16.05 - 29.06.2014 (Str. Uranus nr. 150) Muzeul Național de Artă Contemporană / 16.05 - 7.09.2014
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
Chelariu a dialogat cu însemnate personalități ale vieții literare și culturale românești, printre care menționez aici pe Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Dragoș Protopopescu, Ioan Bianu, Mircea Streinul, I. E. Torouțiu și mulți alții. Revelatoare pentru informațiile biografice sunt cele trei epistole, inedite, trimise profesorului și istoricul Emil Panaitescu (1885-1958) pe când acesta era directorul Școlii Române din Roma (1929-1940). Se știe că tânărul Traian Chelariu a primit, în urma unor elocvente recomandări, o bursă la Școala
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
care frecventează literatura română ca un profesionist român de peste patru decenii, avînd în plus și detașarea și spiritul sintetic care lipsește uneori analizelor noastre; am însă impresia că materia aleasă pentru această analiză nu este întotdeauna capabilă să servească drept revelator al unor situații mai generale ("pregnanța exemplară" de care vorbea autoarea), din simplul motiv că scriitorii mai importanți pe care i-a ales nu sînt întotdeauna și cei mai reprezentativi pentru categoria generală. Unii dintre scriitorii aleși sînt, după opinia
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
să dobândească virtuți integratoare, să exprime capacitatea ființei umane de a se defini pe sine, din multiple perspective, dar și de a-și explicita propriul orizont existențial. O mărturisire a autorului din Confesiunile unui opinioman e cât se poate de revelatoare în această privință, a deschiderii antropologice și ontologice pe care o presupune critică: "Cred în necesitatea alianțelor criticii literare cu antropologia imaginarului, psihanaliza, istoria religiilor și istoria mentalităților, cu toate științele învecinate din domeniul umanist. Critica trebuie să fie capabilă
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
imediată, directă. Mai curând, expresia lor e mijlocită de reflecția livrescă, trăirea e filtrată de convențiile literaturii, de obsesia literarității consemnărilor. Interesante pentru evoluția unei conștiințe supuse avatarurilor și restricțiilor din vremea comunismului, notațiile jurnaliere ale lui Simuț înregistrează ipostaze revelatoare ale eului, în notații succinte, marcate uneori de frenezia asocierilor, notații în care reflexul mimetic se conjugă cu desenul autoscopic. În aceste pagini, melancolia este privită ca o stare privilegiată de trăire și simțire, ca o modalitate de acces spre
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
la așa-zisa Pădure Neagră filosofică și la muntele sacru Heidegger și îngenuncheau dinaintea idolului lor. În îngustimea lor, nu știau că idolul era o nulitate intelectuală totală. Nici măcar n-au bănuit, spunea Reger. Episodul Heidegger este însă un exemplu revelator pentru cultul filosofilor germani. Ei se agață întotdeauna doar de cei falși, spunea Reger, de cei care le corespund, de cei stupizi și dubioși. Iar lucrul cel mai îngrozitor, spunea el apoi, este că eu sunt înrudit cu amândoi, cu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
-l cunoaștem și să-l interpretăm prin prisma unor texte nedestinate publicării, sustrase unui anumit convenționalism al mărturisirii: pagini de jurnal sau altfel de confesiuni intime. Un mare scriitor e inepuizabil. În sertarele unui clasic se găsește întotdeauna ceva nou, revelator. O asemenea curiozitate ne satisface volumul recent Pagini de jurnal și documente inedite, apărut la Editura Junimea de la Iași, în această toamnă - aniversară pentru posteritatea lui Mihail Sadoveanu. Dactilografierea manuscriselor, aflate în fondul B.C.U. București, o făcuse Constantin Mitru
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
a-și atinge pe deplin întregul potențial creator, dreptul la libera dezvoltare a personalității umane, dreptul de a trăi în demnitate, dreptul de a trăi eliberat de teroare și sărăcie, dreptul la prosperitate și la o viață împlinită. În special, revelator pentru conținutul juridic al dreptului omului la oraș, pe care vom încerca să îl individualizam în secțiunea următoare, ni se par anumite drepturi incluse în dimensiunile "pace", "prosperitate", "planetă", si anume: dreptul la a trăi în societăți pașnice, juste și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în special 4. Acești actori nu se simt încă responsabili pentru lumea în care își dezvoltă afacerile, pentru planetă pe care locuiesc, considerându-o drept o piață globală pentru produsele și serviciile lor. Or, ceea ce Agenda 2030 propune cu adevarat revelator, este conceptul de "solidaritate globală", concept din care, ca destinatar, nu pot lipsi companile transnaționale care au cifre de afaceri mai mari decât cele ale unor state 5. Prosperitatea globală, ridicarea unor orașe prospere, bazate pe societăți inclusive, pașnice și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de mâini, după ce - prin exploatarea fără scrupule a bunei credințe și sincerității - ți-au fost smulse secretele cele mai intime, oferind partidului argumente furnizate de tine împotriva ta însuți. Un fenomen tipic de spovedanie-pocăință, demn de cele mai întunecate și revelatorii pagini ale romanelor lui Dostoievski. La început ,verificările" de partid au fost publice, în cadrul organizațiilor respective. La câteva dintre ele, obligatoriu, am asistat. Un spectacol îngrozitor de umilire și autoflagelare, hrănit adesea de o maladivă exaltare confesivă și dorință de spălare
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
cu scrisul, cartea și-a găsit natural formula ei. Odată ce curentul a fost pus în mișcare, am căpătat curaj. Uneori, mărturisirile mele stimulate de întrebările lor alternează cu un dialog în trei, pe care sper ca cititorul să-l găsească revelator pentru diverse momente ale formării mele ca regizor, începând cu anii studenției la Institutul de Teatru din București. Le sunt îndatorat bunilor mei prieteni, căci fără suportul lor plin de afecțiune și încredere aș fi rămas hipnotizat în fața paginii albe
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
referă la Huxley sau Hardy, dar numai ca pe o probă, o formă de verificare a inteligenței. Are astfel un pretext de discuții cu ele, pentru a se confrunta mai concret cultural pe teme date. Proust e pe post de revelator al sentimentelor. E o discretă constrângere bibliografică în dragoste, pe care Sandu o impune cu blândețe și, mai ales, cu o subtilă dorință de influențare, de construcție dirijată a personalității iubitei. Eugen Simion afirmă foarte inspirat (în prefața la recenta
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
unele zone complet albe, care ar necesita reluarea cercetărilor în arhive publice și particulare, unde, sunt indicii, există materiale de natură să modifice și să contureze cu mai multă precizie, portretul total al acestui insolit scriitor și om al cetății. Revelatoare mi se par și cele două misive, recent descoperite, care vin să completeze bibliografia lui G. Călinescu și care aduc unele informații noi privitoare la relațiile sale cu reprezentanții autorităților, firește, din epoci diferite. Cea dintâi epistolă este trimisă istoricului
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]