125,387 matches
-
fizicienii azi, inorientat, nu în trei dimensiuni, trecut-prezent-viitor. "Am fost uimit că intelectualii, literații, filosofii nu reinterpretează lumea în lumina a ceea ce studiile de astrofizică, de etnologie, de lingvistică, de psihiatrie au dezvăluit [...] Pofta mea de citit se îndreaptă către revistele savante, care mă fac să regîndesc totul în alt fel, de aceea cred că seria începută acum va avea 10-15 volume". Următoarele două cărți vor fi consacrate locurilor paradisiace și infernurilor sordide, apoi va scrie despre anotimpuri și vîrste. "Eu
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
el la Premiul Goncourt (unde a obținut în runda finală două voturi), Gérard de Cortanze a cîștigat Premiul Renaudot la al cincilea tur de scrutin, după o luptă foarte strînsă. Despre romanul premiat, Assam (Ed. Albin Michel), am aflat din revistele literare franceze că face parte dintr-o saga familială, alături de cărțile precedente, Viceregii și Ciclon. Criticul literar, gazetarul, poetul și romancierul Gérard de Cortanze a ținut sub tăcere timp de decenii legendele familiei sale prestigioase, descendentă a unor prinți piemontezi
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
biografia dvs. și o fotografie pentru a le publica în Dicționarul femeilor din învățămîntul canadian". Evident, organizatorii dicționarului cu pricina credeau că Toma este un nume de fată. Ca să evit această confuzie, am început să semnez Thomas. Pentru că între cititorii revistei noastre se află mulți studenți (unii au fost prezenți și la conferință), ce ați recomanda studenților de la Litere, de astăzi? Două lucruri: să nu admire decît autori pe care îi înțeleg, și să aibă încredere în propriul lor gust. Riscul
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
ridică la fiecare pas pericolul imixtiunilor, posibile atât în manuscrise, cât și în ultimele lucrări inedite, problema receptării fiind mereu în atenția editorului. Deși proiectul ediției prevede eliminarea textelor deja apărute, atent la volume, editorul pierde din vedere controlarea paginilor revistei "Jurnalul literar", unde au fost publicate, după "Carpații", Scrisoare deschisă lui Mihai Sadoveanu și după "Curierul Românesc", Cazul Noica, în două părți, din care partea a II-a reproduce integral textul publicației din exil, dar partea I - fragmentar - cu titlul
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Marius Tucă abordînd teme culturale. Jurnalul foarte intim al lui Preda, bunăoară. Televiziunea publică are mai multe emisiuni de cultură. Sînt mîndru s-o spun: două dintre ele, și cele mai bune, sînt opera a doi redactori și colaboratori ai revistei noastre. E vorba de d-nele Marina Constantinescu și Eugenia Vodă. La Pro tv, d-nii Cristian Tabără și Dan C. Mihăilescu încearcă să-și deprindă telespectatorii cu ideea de carte. Îl prefer pe dl Dan C. Mihăilescu, în stare a crea
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
după obicei, o personalitate: de data asta pe Vasile Pârvan. Inclusiv prin fotografii de familie, cum ar fi casa părintească de la Perchiu-Huruești, emoționantă în simplitatea (și chiar sărăcia) ei ca o construcție de la Muzeul Satului. l Un număr anterior al revistei se ocupa de Tristan Tzara, iarăși cu multe fotografii rare. De pus la colecție. l DILEMA a ajuns la numărul 500. Asta înseamnă ceva mai puțin de un deceniu. Pe ultima pagină, directorul fondator, dl Andrei Pleșu, publică un spiritual
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
puțin de un deceniu. Pe ultima pagină, directorul fondator, dl Andrei Pleșu, publică un spiritual editorial intitulat "Dilema eternei tranziții". Ideea responsabilului de număr care semnează R.C. (cin' să fie? cin' să fie?) este de a sărbători aniversarea solicitînd cititorilor revistei un răspuns la întrebarea: "Vă mai place ceva pe lumea asta?" Textele sînt epatante. Cititorii scriu uneori mai interesant decît scriitorii. La mulți ani! l VATRA (nr.7) se ocupă de site-urile (cerem scuze dlui Pruteanu) românești (cîteva mii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
interesant decît scriitorii. La mulți ani! l VATRA (nr.7) se ocupă de site-urile (cerem scuze dlui Pruteanu) românești (cîteva mii, dintre care 350 culturale) și de tipurile lor, cu accent, firește, pe literatura electronică. Observația de la care pleacă revista, înainte de a declanșa o anchetă pe această temă, este a unui cunoscător și ni se pare alarmantă: "România virtuală este o pată albă care abia începe să capete culoare. Site-urile care emit în România sînt fie bine conturate, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
deosebite, pline de reclame obositoare...! l Ora literaturilor balcanice se intitulează ancheta numărului 7 al VIEȚII ROMÂNEȘTI. Participă Valentin Tașcu, Mircea Popa, Vasile Andru, Blagoj Za�ov și Caius Traian Dragomir. l Ca deobicei, extraordinar numărul din toamna 2002 al revistei LETTRE INTERNATIONALE, ediția română publicatș de F. C. R. Primul grupaj de texte se intitulează 24 de ore în America Latină, al doilea, Memorie, istorie, uitare. În cadrul Bibliotecii L.I., texte de J. M. Coetzee, candidat anul acesta la Nobel, și de Bashevis-Singer
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
a spiritului uman." Ceea ce nu poate fi, desigur, o premisă suficientă pentru virulența în povestire a lui Nicolae Stroescu-Stînișoară, ci doar o circumstanță. M-aș opri, mai degrabă, la o altă idee a sa (din cuprinsul aceluiași interviu apărut în revista Dorul din Danemarca): "Pe plan personal, trebuie să-ți mărturisesc că, din cea mai proaspătă tinerețe, mi-am tot dorit să scriu un roman sau mai multe. Dar romanul real al vieții mele a împiedicat acest lucru." Este ceea ce se
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
lorin LĂzărescu e ceea ce s-ar putea numi un scriitor tînăr - a debutat în 2000, cu, după cum spune el, "un volum de povestiri bune, cu un titlu prost și o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura Polirom. Între timp însă, Editura LiterNet i-a publicat un volum - sau, mai curînd, un volumaș - de povestiri: Șase moduri
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
de atunci". Editorul, de o acribie demnă de tot respectul, informează în notă că documentele respective "scrise și probabil redactate între 10.III.1855 și 19.II.1858, de seminaristul din Târgul Neamț, "au fost editate de D. Furtună în revista "Biserica ortodoxă română", nr. 1-4, 1938. Citite pagină de pagină, textul ediției și notele exhaustive, sunt nu doar prilej de verificare, ci de reală bucurie, odată ce oferă posibilitatea reconstituirii rețelei de relații umane, de informații, adesea viu colorate, privind înțelesul
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
undeva de principala sa autoare, Libuëe Valentová ( L.V.) drept un dicționar "mic al unei literaturi mari", referindu-se prin "mic" la caracterul redus al Dicționarului scriitorilor români ( Praga, 2001) și prin "mare" la valoarea literaturii române. Libuëe Valentová cunoscută cititorilor revistei noastre ca fiind corespondenta "României literare" în Cehia este profesoară la secția de română a Institutului de Studii Romanistice a Universității din Praga și secretara activei Asociații Cehia-România. În toate aceste ipostaze L.V. se evidențiază ca o neobosită propagatoare a
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
sa. Notele de mai jos sînt simple însemnări tardive ( am tot așteptat să apară vreo recenzie propriu-zisă din partea celor direct interesați dar, dacă nu mă înșel, în afară de o prezentare a dicționarului făcută de L.V. în nr. 3 din 2002 din revista noastră, de un dialog tot cu L.V. în "22" nr. 5 din același an ca și o scurtă știre în "Observator cultural" nu am mai întîlnit altceva), deoarece nu vin din partea unui specialist întru ale literaturii și nici din partea unui
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
anume Dorina Grăsoiu, Magdalena Popescu, Iordan Datcu și Andrei Nestorescu. Dicționarul, cu o frumoasă copertă străjuită de tricolorul românesc stilizat, are 260 de pagini dintre care primele 32 conțin două studii introductive. Primul, datorat coordonatoarei dicționarului, face o trecere în revistă a evoluției scrisului românesc începînd de la textele din epoca veche și pînă la generația "nouăzeciștilor", iar al doilea, semnat de V. Ciobanu, se oprește asupra destinului complicat al literaturii românești din Basarabia. Dicționarul propriu-zis cuprinde un număr de 310 de
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
cea de anul trecut. Au fost, de-a lungul timpului, invitați ca Gérard Depardieu, Fany Ardant, Ileana Cotrubaș sau Vanessa Redgrave. Au fost sărbătoriți mari artiști ai teatrului românesc regizori, scenografi, actori, actrițe, critici de teatru, păpușari, pedagogi, actori pentru revistă sau pentru teatru de copii. Au fost și ediții mai puțin reușite, așa cum o consider, de pildă, pe ultima, desfășurată la Teatrul Național din București și transmisă în direct, impecabil, pe Canalul România 1, o colaborare importantă și prețioasă pentru
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
se sprijină o asemenea distincție complexă și unde se mai regăsesc ele pe listă? Sînt curioasă ce criterii și ce argumente au intrat în joc pentru a putea alege între mere, pere și struguri, adică între cartea lui Mircea Morariu, revista Okean a lui Sebastian Vlad Popa și programul de traduceri pentru Teatrul Act al lui Victor Scoradeț, pentru a putea fi desemnat cel mai bun critic? Premiul de debut a fost decernat unei regizoare, Teodora Cîmpineanu, pentru un spectacol cu
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
este un exercițiu incitant, și pentru că drumul nu este bătătorit. Dar genul acesta aparent ușor presupune și tehnică, și o rețetă anume, binecunoscute în multe spații teatrale America, Franța, Australia sînt cîteva exemple celebre și deloc la noi. Teatrul de revistă și-a păstrat pe cale orală să spunem tradiția, chiar și după dispariția fenomenului Constantin Tănase, pînă în zilele noastre. De music-hall-uri nu s-a prea ocupat nimeni în școala noastră de teatru. Cu alte cuvinte, nu există nici regizori specializați
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
actorul profesionist. Nu mă îndoiesc că montarea are în spate ore de travaliu, pentru că, așa cum spuneam, nu există o pregătire specială pentru genul acesta. Rezultatele sînt de notat pentru cîțiva, puțini, din această întîmplare teatrală, la granița dintre spectacolul de revistă și ceea ce prețios am numi un music-hall. Am apreciat aparițiile lui Dan Cogălniceanu poate unul dintre cei mai interesanți actori ai trupei în acest moment ale Iuliei Popescu, un fel de nostimă Betty Boop, dar și contribuțiile Vioricăi Geantă Chelbea
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
autor al cărții Room Service tradusă și în românește, semna un demn de reținut eseu despre lumină, o temă generoasă pornind de la tradițiile culturii europene. Oprindus-se mai degrabă asupra literaturii decît a dezbaterilor scriitoricești și intelectuale pe marginea actualității politice, revista "Der Spiegel" recomanda cele mai bune cărți ale primăverii reperînd și sferele de interes ale tinerei generații de scriitori germani: trecutul bunicilor, sau cu alte cuvinte, nazismul, războiul și bombardamentele care au distrus definitiv o parte a memoriei culturale și arhitectonice
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
și amintirile din copilărie ale lui György Konrad. Surpriza plăcută pentru noi a acestei primăveri literare este publicarea în traducerea lui Georg Aescht a romanului Accidentul de Mihail Sebastian, o carte pe care recenzentul german o compară, tot în paginile revistei amintite, cu scrierile lui Sandor Marai, mai ales cu romanul Jăratecul. Dacă la ora actuală în România, atît cît mi-a fost dat să deduc din convorbirile avute cu unii editori, preferințele se îndreaptă spre roman, în Germania proza scurtă
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Cronicar Glucksmann și războiul din Irak După Robert Radeker, profesor de filosofie și membru al comitetului de redacție al revistei Les Temps modernes (vezi România literară, nr. 14, p. 32), iată, un alt intelectual francez de stînga, André Glucksmann, denunță în International Herald Tribune (22 februarie, adică înainte de începerea războiului) poziția Franței chiraquiene față de intervenția anglo-americană din Golf. Argumentele lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
dlui Ovidiu Ghidirmic despre dl Adrian Păunescu: "...Dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat". Cum istoria noastră confuză s-a ocupat cu asta, nu mai e cazul să ne facem noi înșine probleme. Cuvintele au fost publicate în revista doljeană LAMURI (nr. 14-17, dec. 2002-martie 2003). (Atenție la nume! Mai există o revistă doljeană cu un nume în care diferă doar prima literă.) Cronicarul o vede prima oară. Hîrtie groasă, cretată. Pagini de culoare. Tipar frumos. Director este criticul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
trebuit inventat". Cum istoria noastră confuză s-a ocupat cu asta, nu mai e cazul să ne facem noi înșine probleme. Cuvintele au fost publicate în revista doljeană LAMURI (nr. 14-17, dec. 2002-martie 2003). (Atenție la nume! Mai există o revistă doljeană cu un nume în care diferă doar prima literă.) Cronicarul o vede prima oară. Hîrtie groasă, cretată. Pagini de culoare. Tipar frumos. Director este criticul căruia i s-a părut necesară inventarea poetului, dacă n-ar fi fost să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
cu un nume în care diferă doar prima literă.) Cronicarul o vede prima oară. Hîrtie groasă, cretată. Pagini de culoare. Tipar frumos. Director este criticul căruia i s-a părut necesară inventarea poetului, dacă n-ar fi fost să fie. Revista are de două ori aer provincial: o dată, fiindcă dă atenție Craiovei și Doljului, ceea ce nu e nefiresc, doar un pic exagerat cînd se extinde zona spirituală cu pricina la senatori și deputați de ocazie; a doua oară, printr-un ton
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]