1,128 matches
-
România în ultima decadă. Cel de-al treilea capitol abordează valorile / credințele de tip religios. Și rezultatele analizelor din acest capitol situează România printre primele țări din Europa, alături de Polonia, Italia sau Malta. Analiza de tip longitudinal confirmă existența unei revitalizări de tip religios, mai ales în rândurile tinerei generații. Așa cum relevă datele principala cauză a revitalizării religioase înregistrată în Europa Centrală și de Est în ultima perioadă nu o constituie ridicarea restricțiilor religioase și liberalizarea pieței bunurilor religioase, ci creșterea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rezultatele analizelor din acest capitol situează România printre primele țări din Europa, alături de Polonia, Italia sau Malta. Analiza de tip longitudinal confirmă existența unei revitalizări de tip religios, mai ales în rândurile tinerei generații. Așa cum relevă datele principala cauză a revitalizării religioase înregistrată în Europa Centrală și de Est în ultima perioadă nu o constituie ridicarea restricțiilor religioase și liberalizarea pieței bunurilor religioase, ci creșterea incertitudini pe fondul reformelor economice. Al patrulea capitol încercă să surprindă impactul pe care religia și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
40-50%. Datele analizate confirmă rezultatele studiilor anterioare prezentate pe scurt în capitolul introductiv al volumului. Privit din perspectivă longitudinală, fenomenul afilierii religioase înregistrează o creștere între 1993 și 2000, procentul celor non-afiliați scăzând cu 4%. Fenomene similare incluse sub eticheta revitalizării religioase (Pollack, 2003) se petrec în aproape toate statele foste comuniste, cu excepția Cehiei în care secularizarea avansează în ultima decadă a secolului XX, în ciuda ridicării restricțiilor impuse religiei (vezi Figura 2.2). Valorile cele mai ridicate ale "re-afilierii" religioase petrecute
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe traiectoria procesului de secularizare, scăderea afilierii religioase fiind o tendința dominantă, deși variații sunt destul de mici de-a lungul decadei avute in vedere. Se poate spune că în timp ce în Europa Centrală și de Est perioada 1990 2000 aduce o revitalizare a religiozității marcată de creșterea afilierii religioase, în Europa de Vest secularizarea avansează încet dar sigur. Figura 2.2 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin nici unei religii între 1990 și 2000 Date: EVS 19990, EVS 2000 Datele existente pentru România
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în deceniul de după căderea comunismului cea mai ridicată creștere a practicii religioase din Europa, variația între nivelul din 1993 (anul realizării studiului în România) și 1999 fiind de 15% (vezi Figura 2.6). Se poate spune că România este ‚campioana" revitalizării religioase în Europa, la sfârșitul secolului XX. Alături de România, Bulgaria, Slovacia și Letonia mai înregistrează creșteri semnificative ale practicii religioase publice între 1990 și 2000. Pentru țările ex-sovietice precum Rusia, Ucraina, Belorus nu există date care să permită realizarea unor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
folosit, așa cum am menționat anterior un indicator mai slab, care nu face trimitere doar la practicile religioase tradiționale, ci și la religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale, precum yoga sau meditația Zen. Folosind acest indicator, analiza relevă din nou existența unei revitalizări religioase nu numai în ceea ce privește comportamentul religios în spațiul public, ci și în spațiul privat pentru România (vezi Figura 2.10). Între 1993 și 1999 s-a înregistrat o creștere de 8% a celor care declară că au momente de meditație
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se pot compara în ceea ce privește practica și afilierea religioasă cu polonezii, maltezii și irlandezii. La polul opus se situează Germania de Est, Cehia și Estonia, țări puternic secularizate, în care nici ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist nu a adus o revitalizare religioasă. Datele empirice atestă faptul că fenomenul revitalizării religioase a afectat comportamentul religios al românilor. După 10 ani de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere a afilierii religioase, a frecventării bisericii, precum și a numărului de persoane care obișnuiesc să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu polonezii, maltezii și irlandezii. La polul opus se situează Germania de Est, Cehia și Estonia, țări puternic secularizate, în care nici ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist nu a adus o revitalizare religioasă. Datele empirice atestă faptul că fenomenul revitalizării religioase a afectat comportamentul religios al românilor. După 10 ani de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere a afilierii religioase, a frecventării bisericii, precum și a numărului de persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Datele referitoare la comportamentul religios al europenilor sugerează imaginea a două Europe, una aflată în efervescență religioasă după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist și una în care secularizarea avansează lent. România se afla la sfârșitul anilor 90 în zona revitalizării religioase. Cu toate acestea, după o creștere a comportamentului religios la începutul decadei se înregistrează o zonă de platou, ca dovadă că religiozitatea ținută latentă prin restricțiile impuse de puterea comunistă a ieșit la suprafață, însă stocul s-a epuizat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
epuizat și acum nu mai au de unde să apară creșteri semnificative în ultimii ani. Cercetările viitoare trebuie să arate direcția în care se îndreaptă România din punct de vedere religios: o stagnare la valori crescute ale comportamentului religios, o nou revitalizare sau un declin lent produs de avansul modernizării? Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție Analizele realizate în capitolul anterioare indică existența unui nivel crescut al afilierii religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ani. Cercetările viitoare trebuie să arate direcția în care se îndreaptă România din punct de vedere religios: o stagnare la valori crescute ale comportamentului religios, o nou revitalizare sau un declin lent produs de avansul modernizării? Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție Analizele realizate în capitolul anterioare indică existența unui nivel crescut al afilierii religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele ne arată că în timpul tranziție a avut loc o creștere a manifestărilor în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
decurge și o altă întrebare: dacă sunt, de ce anume se întâmplă acest lucru? Ce determină diferențele în gradul de religiozitate al diferitelor popoare europene? Un al treilea obiectiv al acestui capitol îl reprezintă identificarea cauzelor care au determinat apariția unei revitalizări religioase în țările ex-comuniste și mai ales în România. Practic, voi încerca să găsesc răspunsul la întrebarea: de ce sunt românii mai religioși astăzi decât erau acum un deceniu? Capitolul este structurat în patru părți. Prima parte este dedicată teoriilor care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
resurse acutizate pe fondul tranziției economice. Pe de altă parte, este vorba de o serei de riscuri mai ‚moderne', precum poluarea mediului sau energia nucleară. Toate acestea creează un grad sporit de insecuritate existențială și pot să stea la baza revitalizării religioase care a fost semnalată în Europa Centrală și de Est după căderea comunismului (Inglehart, Norris, 2004; Pollack, 2004; Froese, 2005; Kääriäinen, 1999). În contradicție cu teza secularizării a fost elaborată teoria cererii și ofertei inspirată din economie. Adepții acestei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
public a religiozității și a deschis calea pentru educația și propaganda religioasă. Apariția discuțiile pe teme religioase în mass-media, precum și instituirea unui învățământ religios au permis penetrarea la nivelul populației a cunoștințelor legate de religie și au creat premisele unei revitalizări religioase. Dincolo de efectele scăderii economice sau ale liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicare restricțiilor impuse practicii și credinței religioase este posibil să fi avut o contribuție în declanșarea revitalizării religioase. Aplicând cele prezentate anterior la cazul României se poate afirma că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nivelul populației a cunoștințelor legate de religie și au creat premisele unei revitalizări religioase. Dincolo de efectele scăderii economice sau ale liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicare restricțiilor impuse practicii și credinței religioase este posibil să fi avut o contribuție în declanșarea revitalizării religioase. Aplicând cele prezentate anterior la cazul României se poate afirma că, luând în considerare teza secularizării sub influența dezvoltării sociale, este de așteptat ca nivelul de religiozitate al României să fie superior unor țări mai puternic industrializate din Europa
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ai dezvoltării umane. Pe de altă parte, teoria impactului dezvoltării sociale asupra valorilor religioase afirmă că o scădere a siguranței economice și o creștere a riscurilor sociale și economice generează o transformare a valorilor și deci poate duce la o revitalizare religioasă. În România tranziția a generat mai multă sărăcie și insecuritate existențială decât în țări precum Germania de Est sau Cehia. În acest context este de așteptat ca revitalizarea religioasă din România să fie mai puternică în comparație cu cea din țările
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
generează o transformare a valorilor și deci poate duce la o revitalizare religioasă. În România tranziția a generat mai multă sărăcie și insecuritate existențială decât în țări precum Germania de Est sau Cehia. În acest context este de așteptat ca revitalizarea religioasă din România să fie mai puternică în comparație cu cea din țările în care transformările economice au generat mai puțină insecuritate. Luând în considerare teoria cererii și ofertei este de așteptat ca revitalizarea religioasă semnalată în regiune și în România să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Cehia. În acest context este de așteptat ca revitalizarea religioasă din România să fie mai puternică în comparație cu cea din țările în care transformările economice au generat mai puțină insecuritate. Luând în considerare teoria cererii și ofertei este de așteptat ca revitalizarea religioasă semnalată în regiune și în România să își aibă origine practic în liberalizarea pieței bunurilor religioase petrecute după căderea regimului comunist. Astfel, este de așteptat ca între religiozitate și nivelul de diversitate religioasă să existe o asociere. În țările
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
teorie, deoarece diversitatea religioasă este destul de redusă (86% din populație fiind ortodoxă) însă indicatorii implicării religioase iau valori destul de crescute. Pe de altă parte, chiar dacă România nu confirmă această ipoteză este de luat în considerare ipoteza asocierii dintre gradul de revitalizare religioasă a unei țări și diversitatea religioasă. Astfel, este posibil ca revitalizare religioasă să fie efectul deschiderii pieței bunurilor religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
însă indicatorii implicării religioase iau valori destul de crescute. Pe de altă parte, chiar dacă România nu confirmă această ipoteză este de luat în considerare ipoteza asocierii dintre gradul de revitalizare religioasă a unei țări și diversitatea religioasă. Astfel, este posibil ca revitalizare religioasă să fie efectul deschiderii pieței bunurilor religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ipoteze concurente în explicația nivelului de religiozitate acestea sunt: asocierea dintre religiozitate și nivelul de dezvoltare socială, precum și legătura dintre diversitatea religioasă dintr-o țară și valorile religioase împărtășite de către populație. De asemenea, se încercă găsirea unor factori explicativi pentru revitalizarea religioasă care a fost semnalată în spațiul Central și Est european, folosindu-se repere teoretice similare. II. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI INDICATORII UTILIZAȚI Și acest capitol optează pentru o analiză de tip comparativ, punând față în față România și celelalte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
perioadă de timp determinantă de datele avute la dispoziție), încercându-se surprinderea variației valorilor religioase și la nivel de cohortă în două momente de timp diferite. Pentru identificarea factorilor care influențează nivelul de religiozitate în diferite țări europene, precum și al revitalizării religioase, au fost realizate o serie de regresii lineare, care permit determinarea efectului cumulativ al factorilor avuți în vedere. Trebuie menționat faptul că analizele cuprinse în prezentul capitol au fost realizate la nivel agregat, de țară, scopul fiind găsirea elementelor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
explicativ. Analiza datelor a implicat utilizarea a două tipuri de variabile: variabile dependente, a căror variație vrem să o explicăm și predictori, adică variabile care au un rol explicativ în schema de analiză. Variabilele dependente folosite au fost: religiozitatea și revitalizarea religioasă. Indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religiei în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și de credința
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a acestui indicator se găsește în capitolul referitor la strategia generală de analiză. Trebuie menționat că indicatorul a fost re-scalat și ia valori de la 0 la 100, unde 0 înseamnă absența credinței religioase, iar 100 înseamnă orientare valorică religioasă maximală. Revitalizarea religioasă este măsură prin mai mulți indicatori, fiecare dintre acești găsindu-și corespondent în dimensiunile implicării religioase luate în considerarea în prezentul volum. Practic au fost avute în vedere trei dimensiuni ale revitalizării religioase: credința, practica și afilierea. Astfel, revitalizarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
iar 100 înseamnă orientare valorică religioasă maximală. Revitalizarea religioasă este măsură prin mai mulți indicatori, fiecare dintre acești găsindu-și corespondent în dimensiunile implicării religioase luate în considerarea în prezentul volum. Practic au fost avute în vedere trei dimensiuni ale revitalizării religioase: credința, practica și afilierea. Astfel, revitalizarea religioasă a fost operaționalizată prin măsurarea variației între media indicelui de religiozitate pentru fiecare țară în 1990 și 2000, a variației practicii religioase publice în fiecare țară în 1990 și 2000 și a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]