3,467 matches
-
art. 9). Prefectul este ajutat de un subprefect, cu atribuții precise, și de un consiliu de prefectură, ca organ consultativ, compus din medicul primar uman al județului, medicul primar veterinar al județului, administratorul financiar, inginerul șef al județului, avocatul județului, revizorul școlar șef al județului, directorul serviciului agricol al județului, șeful parchetului tribunalului local, inspectorii locali ai diferitelor ministere, protoierii bisericilor românești, preotul cel mai înalt în grad al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioși din județ, comandantul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
păstorit renumitul institutor Ion Adam și mai renumitul actor de mai târziu Constantin Tănase, că în perimetrul comunei Pungești, din care face parte satul acesta dintre dealuri, au lucrat personalități intrate în tezaurul de aur al literaturii române: Mihai Eminescu, revizor școlar și Al. Vlahuță judecător, de unde își și culege eroii romanului său „Da n”, că din Cursești și împrejurimi au plecat până și miniștri (Miron escu )). Oameni cu carte și capacități de asimilare a științelor de tot felul s au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte, mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristic pentru vechimea acestei instituții rezistența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit "sigiliu al stabilimentului din 1833", în prezent de negăsit. Precum nu putem stabili data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem descifra
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nici nu mă pot închipui altfel decât urât de ei."130 În contextul războiului de la 1877-1878, Eminescu va ajunge să fie urât și de Titu Maiorescu, sprijinitorul său din perioada studiilor la Berlin, apoi în slujbele de la Iași (bibliotecar și revizor școlar în județele Iași și Vaslui). Și asta din pricină că poetul gândea în cheia politicii românești, pe când fruntașul Junimii în cheia interesului personal, vădind o ciudată inapetență pentru gândirea politică profundă. Istoria, nu numai cea literară, înclină să creadă că Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
originea la Cucorăni și s-a datorat avocatului Dimitrie Mănăstireanu. Originar din Cucorăni, acesta a urmat gratuit cursurile liceului din Pomîrla, absolvindu-l în iunie 1891. Pînă și-a dat licența în Drept, a funcționat ca învățător, a fost și revizor școlar al județului, iar apoi s-a făcut avocat în Botoșani. Prin anii 1925-1926, datorită acestuia, a început să se vorbească la Cucorăni că poetul ar fi avut, în acel sat, o iubită Ileana, fata morarului Ichim; că această Ileana
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de spitalizare și înmormîntare, au rămas nerambursate Agenției 181. Munca de bibliotecar, combinată cu aceea de poet și cu alta de profesor suplinitor la Institutul Academic din Iași i-a fost întreruptă, la 1 iulie 1875, cînd a fost numit revizor școlar pe județele Iași și Vaslui. Cu această funcție, au început peregrinările pe la cele 152 de școli din circumscripția sa, apoi întocmirea rapoartelor de activitate, apoi în lunile de vară ținerea conferințelor cu învățătorii rurali și iată că, toate împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
el să stea, toată noaptea, îmbrățișat cu iubita, în timp ce peste ei or să cadă lin florile de tei. Cîteva lovituri politice l-au trezit intr-o cruntă realitate. La 3 iunie, prin Decret Domnesc, a fost destituit din funcția de revizor școlar. Văzîndu-se rămas fără pîinea zilnică asigurată, a fost nevoit să primească funcția de redactor-administrator și corector la "Curierul de Iași", cu leafă de 100 de lei lunar. Deci, de la 500 lei, cît avusese pe lună, ca revizor școlar, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
funcția de revizor școlar. Văzîndu-se rămas fără pîinea zilnică asigurată, a fost nevoit să primească funcția de redactor-administrator și corector la "Curierul de Iași", cu leafă de 100 de lei lunar. Deci, de la 500 lei, cît avusese pe lună, ca revizor școlar, a coborît la 100 de lei! La 22 iunie, același an, D. Petrino, succesorul său la Biblioteca Centrală, i-a raportat ministerului că din timpul lui Eminescu lipsesc din bibliotecă 93 volume, precum și o parte din mobilier, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
I. E. TOROUȚIU, op. cit, IV, pag. 125. 180. IDEM, ibid, pag. 123. 181. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 207-218. 182. Ibid, pag. 92. 183. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 119. 184. MIRCEA ȘTEFAN, Mihai Eminescu revizor școlar, București, 1956 pag. 224 și nota 35, de la pag. 277. 185. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Starea Civila pentru morți Primăria comunei Botoșani, anul 1876, vol. II, dosar 513, actul 330. 186. AUGUSTIN Z. N. POP, Mărturii... Eminescu-Veronica Micle București
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întinse și numeroase studii, începând cu cele ale lui D. Mărăcineanu și Toma Chiricuță. Noi am încercat o lectură a operei pedagogice eminesciene din perspectiva pedagogiei sociale. Câmpul cultural eminesciantc "Câmpul cultural eminescian" În anii de formare, ca profesor și revizor școlar, în activitatea de comentator și analist al fenomenului educativ, Eminescu a dovedit o uimitoare intuiție asupra rostului școlii și educației. Preocuparea este din anii formării, caietele sale de lectură reprezintă un uimitor „jurnal” al formării sale intelectuale. Ele dovedesc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o personalitate, și comunitatea omenească trebuie să devină, la rândul ei, o personalitate. Un asemenea rol, de personalitate deplin conștientă de cerințele și nevoile comunității, de reprezentant al administrației într-un stat activ a îndeplinit (sau a vrut să îndeplinească) revizorul Mihai Eminescu. El a personificat funcțiile statului. Reprezentând statul, administratorul - credea Eminescu - trebuie să devină un părinte înțelept și deplin devotat. Dar, mai ales, competent. „Administrația este o știință... A administra?... Ce va să zică a privi bunăstarea populației, ca pe un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
opera dezvoltării industriale și a școlii, atunci Școala și Educația trebuie să personalizeze statul și să contribuie la dezvoltarea fiecărui individ, ajutându-l ca - prin învățătură, prin cultură - să devină Personalitate. Cu această teorie pedagogică a pornit la drum tânărul revizor școlar în activitatea sa, din această concepție și-a extras el energia creatoare și dârzenia neclintită în îndeplinirea funcțiilor sale sociale. Oferta sa de rol a fost pe potriva statusului social îndeplinit. Rapoartele sale, procesele verbale, memoriile către minister nu ne
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
meniți a se tăvăli prin tot soiul de cancelarii, iar nu oameni vrednici care să se susție înșiși prin munca lor”. Să urmărim rezultatul acestei „politici școlare”, așa cum le-a descoperit, cu uimire, amărăciune, cu indignare adesea, uneori cu resemnare revizorul Mihai Eminescu. La începutul anului școlar 1875, el se adresează astfel ministrului său: „Impresia generală care mi-au făcut-o școalele rurale din acest județ a fost rea. Pretutindenea frecvența mică și incuria administrativă mare, pretutindenea sărăcia muncitorului agricol, mortalitatea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școalei i-ar costa viața... Prin urmare cauza relei frecventări nu este aversiunea poporului nostru contra școalei, ci sărăcia” (Eminescu, 1977b, p. 19). Problema frecvenței nesatisfăcătoare era una dintre piedicile principale ale răspândirii științei de carte. Căci ce constată neobositul revizor? „Inspectând astăzi (19 noiembrie 1875) școala din Totoiești, am aflat 15 elevi prezenți din 40 înscriși”; „Inspectând astăzi (2 decembrie 1875) școala din Rediul Mitropoliei, am aflat 9 elevi din 52 înscriși”; în 29 noiembrie, la școala din Șipote, „n-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că întreaga sumă prevăzută pentru „întreținerea școalei ș-a învățătorului nu treceau a treia parte din leafa primarului”. Totul ca într-un scenariu coșmaresc, violând normalul, firescul, raționalul. O ofensivă împotriva bunului-simț și întregii concepții despre școală și educație a revizorului nostru. Administratorii nu numai că nu se îngrijesc de bunul mers al școlilor, dar uneori își arogă drepturi și competențe pe care nu le au. „Consiliile comunale - îl anunță revizorul pe ministrul său - dispun adesea mutarea școalelor din loc în loc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
împotriva bunului-simț și întregii concepții despre școală și educație a revizorului nostru. Administratorii nu numai că nu se îngrijesc de bunul mers al școlilor, dar uneori își arogă drepturi și competențe pe care nu le au. „Consiliile comunale - îl anunță revizorul pe ministrul său - dispun adesea mutarea școalelor din loc în loc, sau pe motivul că așa-numitul centru al comunei, care mai adesea nu-i centru, trebuie să se bucure de această favoare, sau, după alte motive, al căror izvor pare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de școală care este Eminescu găsește o singură soluție: solicită pe ministru „de-a ordona espres și fără escepție acestor onor. corpuri județene și comunale, de-a lăsa școalele în locul lor și de-a cere, pentru orice mutare proiectată, avizul revizorului școlar”. Iar prefectului de Iași îi cere, în fața purtării abuzive a unui primar: „Vă rog să binevoiți să-l faceți pe primar să înțeleagă că puterea sa în comună are oarecare margini, că trebuie să achite retribuția votată de comună
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
primenire 5. Se întemeia pe credința că „societatea nu poate esista, dacă această ordine nu e ținută neîntreruptă”. Convingerea lui era că „interesul colectivității cere păzirea strictă, menținerea nealterabilă a acestei ordini” (Eminescu, 1981, p. 213). Prima sa acțiune de revizor școlar e organizarea, cu competență și conștiinciozitate, a conferințelor învățătorilor rurali, activitate mult timp neglijată. „La conferințele ținute anul acesta cu învățătorii din județul Iași, s-au prezentat, din 54 de învățători, numai 24...” Cauza acestui dezinteres, constată proaspătul revizor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
revizor școlar e organizarea, cu competență și conștiinciozitate, a conferințelor învățătorilor rurali, activitate mult timp neglijată. „La conferințele ținute anul acesta cu învățătorii din județul Iași, s-au prezentat, din 54 de învățători, numai 24...” Cauza acestui dezinteres, constată proaspătul revizor, se datorează superficialității, formalismului cu care a fost tratată această activitate, în anii trecuți, de către predecesorii săi. Pentru a șterge această imagine, Eminescu organizează conferințele cu o deosebită seriozitate: „prelegeri asupra metodei de-a propune diferite obiecte, ținute de pedagogi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se adresează din nou ministrului, cu alte șapte propuneri „de reorganizare a școalelor din județul Vaslui”: înaintarea unor școli de gradul I, utilizarea unor „ratoșe” ca localuri de școală, angajarea unor învățători dintre normaliștii mai merituoși. O altă preocupare a revizorului era - cum deja am arătat - aceea de a stopa încercările abuzive ale unor primari de a stabili sediul localurilor de școală în funcție de interesele lor sau ale protejaților. Iată ce comunica el ministrului, în urma inspecției la școala din Șcheia din 17
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un caz: un învățător din Țibănești „a comis fără voința sa un fapt care a fost dat judecății” și „suspendat de la școală”. Deși „nu i se poate atribui voința, prin urmare nici vinovăția acelui fapt” și „deși a fost achitat” revizorul propune „permutarea” acestui învățător în alt sat, motivându-și astfel hotărârea: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. Iată un alt caz, în care omenia revizorului ni se dezvăluie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a fost achitat” revizorul propune „permutarea” acestui învățător în alt sat, motivându-și astfel hotărârea: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. Iată un alt caz, în care omenia revizorului ni se dezvăluie în toată frumusețea ei: institutorul clasei a III-a de la școala primară de băieți din Vaslui, care a obținut „congediu, pentru a-și căuta de sănătatea sa cu totul zdruncinată... n-au avut nici un rezultat”. El nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școala primară de băieți din Vaslui, care a obținut „congediu, pentru a-și căuta de sănătatea sa cu totul zdruncinată... n-au avut nici un rezultat”. El nu mai putea stăpâni elevii, dovedindu-se „incapabil de a conduce mai departe clasa”. Revizorul propune, firesc, „punerea în neactivitate și pensionarea”, ca măsură „de neapărată trebuință”, în interesul învățământului. Ce mai cere însă ministrului? „Vă rog a lua în considerație că numitul a fost un învățător bun și că starea în care se află
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
condițiile cele mai bune posibile pentru dânsul.” Un gest de compasiune? Un act de omenie? Mai degrabă obligația morală, așa cum o înțelegea poetul, izvorând din respect pentru omul care s-a dăruit muncii, școlii, binelui public. O preocupare constantă a revizorului a fost aceea pentru pregătirea și perfecționarea corpului didactic. Am amintit deja despre modul scrupulos în care organizase conferințele învățătorilor rurali. A fost nu numai acribie, ci și competență, simț practic deosebit de bine valorizat, cu acest prilej. Constatând mari lipsuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acribie, ci și competență, simț practic deosebit de bine valorizat, cu acest prilej. Constatând mari lipsuri, „atât în privința metodei cât și a cunoștințelor”, faptul că singurele lor cunoștințe „consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”, revizorul organizează altfel decât până atunci această acțiune de perfecționare: a) „prelegeri asupra metodei de-a propune diferite obiecte, ținute de pedagogi practici-recunoscuți de la școalele din Iași”; b) expuneri „ținute de învățătorii rurali înșiși”; c) „convorbiri exegetice asupra metodologiei”. Un program
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]