11,877 matches
-
etapa "pozitivă", adică la ceea ce propune în schimb, discursul devine reperabil istoric, poate fi cu ușurință contextualizat. Îndemnul la o critică descriptivă, la o critică a formei, este un mascat îndemn la structuralism, aflat în plină ascensiune în acei ani. Revolta nu este atît de gratuită pe cît pare la prima vedere. Autoarea încheie enigmatic cu un aforism pe care, garantez, nu veți mai fi tentați să-l "interpretați": În locul unei hermeneutici avem nevoie de o erotică a artei". Cartea este
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
Gheorghe Grigurcu * Privindu-te în oglindă, realizezi cea mai elementară metaforă a ființei tale. * Ambiția e în sine o formă a revoltei. * A preciza sensuri înseamnă a obliga. Tirania sensurilor. * Imensa spaimă de propriile tale speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individual: "Greșeala lui Descartes, scria Alain, e de mai bună calitate decît adevărul unui
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
valorilor lui Fausto: "...trebuie deci să dau vina pe modestia, adică pe mediocritatea mea... Altminteri l-aș fi înțeles, pînă și cuvintele mele cele mai absurde ostile crude ar fi reușit să zdruncine ceva în mine, adevărata înțelegere sau adevărată revoltă. Nu milă, fiindcă milă singură vine și se duce și nu e de folos, ci un mod diferit de a concepe lumea, viața, de a vedea și a percepe viața în sensurile ei cele mai tainice, si de a rîde
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
sale, de a vedea exclusiv dezastrele, catastrofele, prăbușirile, indiciile precarității, ale falsului, ale morții. Legătură de bază dintre subiect și obiect e una de ostilitate. Pornind de la contestarea unui regim politic aberant, autorul își extinde negația într-un mod indeterminabil. Revoltă istorică se transformă cu ușurință într-una metafizica." Regăsim, de asemenea, în comentariile critice de data recentă ale lui Gheorghe Grigurcu beatitudinea pe care i-o provoacă exegetului poezia bună. Criticul nu citește pur și simplu poezia, ci o rescrie
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
intră în post coitum triste, niciodată nu intervine șsic!ț cu adevărat epuizarea fizică sau mentală, plictiseala sau suprasaturația." "în sexualitate, odată excitația eliminată, indiferent de numărul contactelor pur corporale, apare șsic!ț oboseala, plictisul, uneori chiar un fel de revoltă împotriva partenerului și a propriei persoane, câteodată dezgustul. Dimpotrivă, în erotism, astfel de fenomene nu se petrec, orgasmul însuși este mai intens și multidimensional." Pentru întărirea acestor afirmații, eseistul îl invocă, drept autoritate supremă, pe un autor de romane polițiste
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
un mare salon de conversație." Pe urmele lui Shaftesbury, Eichendorff vedea, de altfel, grădina franceză și ca simbol politic: în Castelul Dürande, împietrirea vechii grădini era menită să reflecte formalismul nobilimii, iar venirea primăverii - asaltul revoluționarilor asupra castelului. însă, dacă revolta naturii e lăudată, cea a oamenilor e condamnată pentru violență. Din cauza revoluției, protagoniștii nuvelei, îndrăgostiți aparținând unor clase sociale diferite, sunt sortiți pieirii. De cele mai multe ori întâlnim la Eichendorff grădina ordonată ca simbol al raționalismului. Stăpânul unei astfel de grădini
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
însă uneori să și sperie: copacii șușotesc și-ntind "antene stranii, gâturi de cămilă și aripi de balaur". Există un element oarecum nefast în eliberarea naturii: ceea ce apare ca însuflețire a vechii ordini e în același timp distrugerea ei. Motivul revoltei împotriva "vechii grădini" rococo a avut, cum se vede, parte de o lungă istorie și multiple interpretări în Europa secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. în ceea ce privește literatura română, subiectul nu s-a bucurat, ce-i drept, de gloria
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
mesager calificat al morții - e o încercare paradoxală de supraviețuire. Cu bunăvoință, boala își acceptă ratarea. * Soteriologia morții, precedată de cea - mai modestă - a bolii. * Suferințele mici le ușurează pe cele mari, precum acțiunea unor lipitori care sug sîngele infectat. * Revolta maselor, fenomen socotit de către Ortega y Gasset caracteristic începutului de veac XX, nu ni se înfățișează specific acestuia (ajunge să ne gîndim, elementar, la Revoluția franceză, ca și la nenumăratele răscoale țărănești). Mai caracteristic ni se pare un alt fapt
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
o mică împunsătură la adresa turcilor". Roman politic, corintic, filozofic, eseistic, parodic, satiră, antiutopie, pamflet - Adio, Europa! este expresia unei tentative disperate de "dezvrăjire a lumii" în care se îmbină comicul cu tragicul și cu absurdul, ironia cu patosul și deriziunea, revolta cu blestemul și cu tăcerea. Intelectualism, ironie, parabolă, eseu - acestea sunt invariantele romanului lui Ion D. Sîrbu (poate cel mai curajos roman politic despre alienarea societății românești sub totalitarism) și ale unei întregi direcții din proza secolului al XX-lea
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
specialiștii în simulare și disimulare, cei care au determinat izbucnirea unor evenimente istorice (revoluții, lovituri de stat, luptă anticolonială) și care au rămas în umbră, ascunși în cavernele anonimatelor, fanaticii, credincioșii noii religii laice care au aprins flăcările mișcărilor de revoltă a maselor, explicate apoi de teoreticieni ca o "necesitate istorică"... Verhovenski, Stavroghin și Kirilov (Demonii) întruchipați în fiecare militant care avea un singur scop: distrugerea societății prin orice mijloace: "Stavroghin stătea cu pistolul lăsat în jos și aștepta nemișcat să
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
de autoare "melancolie a descendenței". Aceasta se descompune într-un adevărat "spectru de nuanțe retorice", "atribuite în anumite texte personajelor, transferate, în altele, instanței auctoriale și, deci, convertite în conștiință estetică". Autoritatea ascendenței literare e acceptată cu resemnare sau naște revolta; prilejuiește ireverența, ironia și maliția ori cultul modelelor, devine obiect al parodiei sau, dimpotrivă, al reluării pioase. Ea este privită ca motiv de orgoliu, atestînd noblețea spiritului și apartenența la vița aristocratică a literelor, ori provoacă frustrarea și resentimentul față de
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
doar treizecișicinci de ani în urmă. A fost sub dominație austriacă, așa cum unii dintre ai noștri mai sunt și astăzi. Când ei se eliberau, în 1830, am fi făcut-o și noi, fiindcă porniserăm revoluția încă de la 1821, iar ecoul revoltei de la Paris împotriva lui Carol al zecelea, ajunsese și la noi. Dar n-am putut, fiindcă ne ocupaseră rușii care ne-au dat un Regulament Organic pe măsura absolutismului lor și nu a speranțelor noastre liberale care veneau de la Paris
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
Constantin Țoiu Cînd, în iulie 1989, am făcut o călătorie la Beijing, unii confrați m-au certat. Era la cîteva săptămîni doar după marea revoltă din Piața Tien An Men. Drept să spun, și eu ezitasem... Ocazii însă de a vedea o astfel de lume erau atît de rare, încît mi-am călcat pe inimă. La urma urmei, nici să te superi pe China, ca
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
epocii sclavagiste nu și-ar fi putut închipui lumea fără sclavi ca sursă de energie a întregii societăți. Robul, sclavul era, vasăzică, barilul de țiței. Momentul Spartacus - criza Romei la apogeu - a fost unul fatal, de criză energetică, în timpul declanșării revoltei. La sfîrșitul Imperiului, avea să contribuie și criza sursei de energie, doar amînată, prezentă însă la viitoarea destrămare. Vorbind de sclavi și de ceea ce devine caduc în istorie datorită întîrzierilor, ne-științei, ne-cunoașterii, de ce nu ne-am întoarce la
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
își croi drum printre jurnaliști și-l escortă pe Piper pînă la lift. Sonia și MacMordie o luară în jos pe scări. - Pentru numele lui Dumnezeu, ce se petrece aici? întrebă Sonia. - Ordinele domnului Hutchmeyer, spuse MacMordie. A cerut o revoltă, i-am dat o revoltă. - Dar nu trebuia să spuneți despre el că a fost ucigaș plătit în slujba lui Idi Amin, zise cu ciudă Sonia. Iisuse Hristoase! Cînd ajunseră la parter, se văzu clar că MacMordie zisese mult mai
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
și-l escortă pe Piper pînă la lift. Sonia și MacMordie o luară în jos pe scări. - Pentru numele lui Dumnezeu, ce se petrece aici? întrebă Sonia. - Ordinele domnului Hutchmeyer, spuse MacMordie. A cerut o revoltă, i-am dat o revoltă. - Dar nu trebuia să spuneți despre el că a fost ucigaș plătit în slujba lui Idi Amin, zise cu ciudă Sonia. Iisuse Hristoase! Cînd ajunseră la parter, se văzu clar că MacMordie zisese mult mai multe lucruri despre Piper și
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
bea ceaiul agățându-se de umila cană ca de un ultim reazem al existenței. Din războiul de o sută de ani, din atelierele morții și din tinerețea mutilată a artistului nu există scăpare. Salvarea poetului stă în perpetua, deși inutila, revoltă, în Acțiune - grafiată așa, și regăsită de Mariana Marin în programul poeților germani din Aktionsgruppe Banat. (Fără ei, Semnul, Punct oferă indicii clare pentru această filiație.) Grupul activ la începutul deceniului opt și care a dat scriitori ca Rolf Bossert
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
de unde de altundeva? în aceste palate, bolborosesc interiorizat paznicii (atunci când pe foarte tăcutelea se mai revoltă și dumnealor), ar fi banii țării! }ara ca țara, dar tot de-aici iau și ei banii, așa că e mai bine să nu faci revoltă-n port. înăuntrul unui astfel de palat este agățat un candelabru adus de la Viena care nu se știe câte sute de kilograme ar avea, dar care-i prevăzut cu 140 de becuri. Le-a numărat nenea paznicul după ce a dus
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
inși mai puțin cunoscuți. Este, poate, avantajul unei anumite marginalități pe care numai o țară cu un stat și o cultură hipercentralizată ți se poate oferi, într-un efect involuntar de libertate neașteptată". încercînd a-și defini "rebeliunea" ca o "revoltă " romantică sau nu - împotriva establishmentului, a unei stări de spirit opresive cvasi-generalizate, Ovidiu Pecican o integrează într-o perspectivă istorică, cea a marii cotituri de după 1989, "viitură a timpului" care a însemnat nu numai surparea regimului dictatorial din România, ci
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
dau decât două exemple ilustre. Fiecare cu povestea lui, cu umilințele și enormul absurd greu de îndurat atunci când proprietarii au început să-i evacueze silit. Pe Geo și pe Gellu i-am frecventat în interval, le-am cunoscut amărăciunea și revolta, și nu neapărat împotriva proprietarilor. Atunci, prin 2000-2001, am făcut și eu o cerere la Primăria Bucureștiului solicitând două camere, nu mai mult, în care să-mi mut calabalâcul, strânsura de-o viață, în cărți și manuscrise. Rezolvarea cererii mele
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
fără haz țărănesc, aleargă și țipă pe ulițele satului: ŤPrindeți hoțul! Prindeți hoțul!ť". Nici în preocupările sale pentru tracismul românesc Dan Botta nu e un deschizător de drumuri, căci Blaga însuși a publicat tocmai în 1921 în "Gândirea" articolul Revolta fondului nostru nelatin, pe care poetul tristeții metafizice îl reamintește preopinentului său, pentru a nu persista în "exaltări ilariante". Supărat că acuzele nefondate ale lui Dan Botta au putut apărea tocmai în "Gândirea", Lucian Blaga se va despărți în diminuendo
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
iceberguri în mările roșii/ popoare de muște treceau prin bucătăriile goale/ prin peștii înghețați în vitrine cuvinte pe buzele oarbe/ repetate de pianina mecanică a furnalelor a dimineții spălăcite/ în detergenții sloganului// drumurile noastre treceau prin laminoare și îngrășăminte funebre/ revolta se simțea în cearceafurile agățate în balcoane/ în borcanele cu greieri în bețiile odioase sau boeme/ faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor/ în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și-n țipătul păsării împușcate// salamuri cu soia se rostogoleau
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
complementar avangardistă, drept un "seismograf" al frămîntării timpului comunitar, conform expresiei celui ce-a scris Brățara nopților. Ar fi desigur o întrebare oțioasă dacă exasperarea etică a poetului care a ales exilul se transpune într-una de poetică ori, dimpotrivă, revolta poeziei în propria-i fibră o declanșează pe cea de ordin civic. Cert este că patetismul refrigerat, însă formal exuberant, al producției de care ne ocupăm se conjugă cu atitudinea moral-socială într-o estetică a disconfortului, girînd o indirectă mărturie
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
său pe piața românească. În câteva cuvinte, eseul său este o critică de stânga a societății neoliberale de consum care a pervertit arta, a făcut din galeriile și muzeele de artă niște "buticuri culturale" și i-a redus capacitatea de revoltă social-politică la un sistem de logo-uri și simboluri vandabile în Mall. Teoria lui nu este neobișnuită, mai ales pentru un critic "fost" vest-german, trăitor la Berlin. Dar să nu anticipez. Căderea Zidului Berlinului a însemnat începutul globalizării și preluarea
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
cum știți, eu zic cum am apucat". Așa "sting" o polemică personajele (scuzată fie-mi generalizarea...) lui Caragiale. E cusurul lor: într-o "soțietate fără prințipuri" fiecare speculează cum crede cutuma, ca să-și motiveze starea pe loc. Altfel spus, o revoltă a "fondului" neschimbător contra "tezelor" lovinesciene. Lovinescu accepta, la rîndu-i, existența unui "genotip" cultural pe care mediul îl poate influența, dar nu oricît de mult. Credea, totuși, că "bagajul" acesta, periodic dezorganizat de influențe, trebuie adaptat "călătoriei" pe care te
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]