42,154 matches
-
pună în lumină nici măcar greșelile tactice sau metodele discutabile ale celor despre care crede că se află în tabăra bună a unei bătălii de idei. Cu înțelegere și evidentă simpatie este privit Augustin Buzura, autorul cărții Tentația risipirii. Aflat de la revoluție încoace în fruntea unei instituții culturale emblematice pentru statul român (Fundația Culturală Română, transformată, la sfîrșitul anului trecut, în Institutul Cultural Român), scriitorul Augustin Buzura a fost mai mereu ținta unor atacuri mai mult sau mai puțin principiale, venite din
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
și sumplu genealogii ale faraonilor. Și încetul cu încetul în vremurile acelea se considera foarte important rolul individului. Acuma, cum să zic, știința istorică tinde mai mult, mai cu seamă în ultimele zeci de ani s-a făcut o adevărată revoluție în istoriografie și se consideră că evenimențialul nu mai are aproape nici o importanță și atuncea dispar și personalitățile din trecut. Cred că este ca întotdeauna cînd se schimbă o teorie de istoriografie sau de altă știință, se sare peste cal
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
mulți servitori, și mașină și șofer, nu. Dar totuși salariul brut era cam același ca al unui ministru, dar era totuși mizerabil față de ceea ce aș fi putut avea. - Vreau să știu de unde pasiunea pentru istorie. Știu povestea aceea că în timpul Revoluției din Octombrie erați la Sankt Petersburg" - Da, e o poveste fantastică într-un sens. Adică în momentul cînd, după Mărășești, în fine,să nu uităm totuși că în lunile care au urmat situația în Moldova a devenit absolut dramatică, și
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
auzeau pe cînd mergeam cu trăsura la gară. Eu, nu, aveam un an, nu pot să țiu minte nimic. - Credeți în destin? - Păi asta ar fi o dovadă ! Gîndiți-vă că dacă am am plecat de la Sankt Petersburg în ziua Marii Revoluții și că pe urmă, plec de la București la 23 august "44! Sînt niște ..., mă rog, fă-mă mamă cu noroc și pe-urmă aruncă-mă în foc, asta a fost clar. - Toată viața dumneavoastră demonstrează că sînteți un român adevărat
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
asistenți și mai tîrziu preparatori, în calitate de cunoscători ai politicii de partid și de stat. În privința meseriei treceau drept "cumsecade". Ceea ce voia să însemne că dacă nu știau carte " și nu știau! " n-aveau pretenții nici de la alții să învețe. Vine revoluția și, cam un an de zile, posturile în Medicină s-au ocupat numai prin concursuri, fără aranjamente, fără proptele. Apoi sistemul de relații și proptele și-a revenit, încît azi mai ușor cîștigi un concurs cinstit în străinătate decît la
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]
-
Washington. Bine. Dar apoi și de "Jefferson Memorial". Asta ce e? Tot un monument, o statuie? Sau o casă memorială? Sau ce e? De asemeni, ce este Memorial Bridge? Podul de lîngă monumentul lui Jefferson? Sau podul ridicat în memoria revoluției pentru independență? Altceva: se vorbește în carte de un meci de football jucat la Dallas "in the Cotton Bowl". E vorba de un stadion (teren) care poartă numele de Bowl? Sau de un teren sportiv amplasat pe piața bumbacului? N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
realismului socialist atotînvingător ce a bântuit cultura română mai bine de un deceniu. Așa se explică gestul său, considerat drept frondă în epocă, de a deschide o expoziție în propria-i casă. Era în anul 1956. Inerent te gândești la revoluția anticomunistă din Ungaria, la spiritul ei care a primit adeziunea atâtor intelectuali români, probabil și a lui }uculescu. Dovezi în acest sens nu există, însă, dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
In această situație s-a gândit să se refugieze în Egipt și a trimis oameni de încredere pentru pregătirea flotei. Gestul a fost fatal, căci numai atunci cohortele pretoriene, adică trupele de securitate, l-au trădat conducând astfel la succesul "revoluției": abandonat de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere"! Cum "revoluția" a triumfat mai ales datorită blocării informațiilor și a răspândirii de
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
adică trupele de securitate, l-au trădat conducând astfel la succesul "revoluției": abandonat de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere"! Cum "revoluția" a triumfat mai ales datorită blocării informațiilor și a răspândirii de vești false, istoricul Tacitus, contemporan al evenimentelor, conchide: "Nero a fost răsturnat mai degrabă printr-o campanie de zvonuri decât printr-o acțiune militară". Așadar, credința "dictatorului" că teroarea
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
1) un ofițer alb, ucis pe front, în a cărui raniță Șolohov ar fi găsit manuscrisul; 2) socrul lui Șolohov, Piotr Iakovlevici Gromoslavski, este propus fie ca autor (variantă puțin credibilă, în ciuda argumentului că era om cu carte, ataman până la Revoluție), fie ca deținător al lădiței cu manuscrisul altui scriitor (cel mai probabil F.Kriukov) cu care l-a șantajat pe Șolohov pentru a-l face să se însoare cu fiica lui; 3) în fine, Feodor Dmitrievici Kriukov, cel propus de
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
de prea multe ori sensibilitatea pentru a mai putea discerne și a fi solidari cu adevăratele drame ale tranziției. Pentru mulți, visurile din decembrie 1989 s-au transformat într-un vis de groază. Cei mai mulți, aflați în plină maturitate în momentul revoluției, și-au pierdut vechile locuri de muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
zestre, acesta descrie și comentează intervalul dintre 1985 și până astăzi, când împlinesc (sau am împlinit, depinde când apare acest interviu) incredibila (pentru mine) vârstă de 80 de ani (?!). Cearta cu haosul e titlul volumului antologic, apărut foarte târziu, după revoluție, în "Biblioteca pentru toți", titlu care aparține de fapt unei poezii ale mele și care titlu indică destul de clar că visez o ordine, o disciplină, în sortarea detaliilor vieții, întru aflarea unui "sens" - pe care l-am și găsit poate
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
1470 de către turci, care i-au schimbat numele în Ebriboz (de la strâmtoarea/canalul Evripos). Evia a rămas sub domnie turcească - datorită importanței strategice a insulei - până în 1830, perioadă sângeroasă, zguduită de revolte și încercări periodice de eliberare, cum a fost revoluția din 1821. Satele de pescari din nordul împădurit al Eviei, între care și Limni, deschis ca un amfiteatru către golful de la poalele muntelui Kandili, cu plaja Cochilia și livada ei de măslini care găzduiește acum teatrul de vară, mai păstrează
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
Ion Pop Publicarea în anul 1997, sub titlul Scriitorul în fața Revoluției (L'écrivain devant la Révolution, Ed. Paris-Méditerranée) a discursului pe care Benjamin Fondane (Fundoianu) trebuia să-l țină la așa-numitul Congres pentru Apărarea Culturii, organizat prin influență sovietică în capitala Franței în 1935, ne face să asociem numele acestui
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
să cunoască vreme de un an și ceva Uniunea Sovietică la fața locului, după un prim deceniu de "dictatură a proletariatului" (vizita se desfășurase între 15 octombrie 1927 și 15 februarie 1929, la invitația oficială de a participa la aniversarea revoluției) era un vechi simpatizant socialist, apropiat al unor cunoscuți activiști, câțiva trecuți din România spre demnități rusești, precum româno-bulgarul Cristian Rakovski (ambasador sovietic, o vreme, la Paris, retras în acel moment din funcție, marginalizat) și prețuit ca scriitor, mult editat
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ci doctrină a ordinii ea însăși, a supra-ordinii, deci aservindu-și forța gândirii și mărginind-o la social". În același periodic (nr. 12, aprilie 1927), Fondane va mai publica un articol care-l arată preocupat de relațiile dintre literatură și revoluția socială, așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Rațiunii", proclamată și de burghezie, și impusă contra a ceea ce ea considera drept "arbitrar, balet al omului și al dorințelor sale, al omului și al miturilor sale, al omului și a propriei sale libertăți"... Suspiciunea sa merge, așadar, și către revoluția proletară, care pune totul pe seama factorului economic, și "înțelege să-și rezerve totul, inclusiv spiritul." Și adaugă imediat, ironic: "Copyright by ziarul l'Humanité" - cunoscutul cotidian comunist. În context, autorul articolului se îndoiește serios de noutatea valorilor propuse de zisa
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
proletară, care pune totul pe seama factorului economic, și "înțelege să-și rezerve totul, inclusiv spiritul." Și adaugă imediat, ironic: "Copyright by ziarul l'Humanité" - cunoscutul cotidian comunist. În context, autorul articolului se îndoiește serios de noutatea valorilor propuse de zisa revoluție proletară, făcând o trimitere explicită la ceea ce se petrecea în URSS: "Scontează oare Breton pe valorile cu adevărat noi care nu s-au lăsat văzute nici prevăzute până în prezent - ideile URSS-ului fiind tot atât de vechi și de burgheze pe cât e
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
venite din afară, dinspre doctrinele care, prin natura lor, sunt tentate să dicteze asupra comportamentului individual, subordonând până la anulare orice tendință "irațională", de eliberare din tiparele doctrinare. În ce-l privește pe confratele său român, acesta pornea către bastionul marii revoluții proletare de pe un teren modelat politic și ideologic. Cum am notat deja, Istrati avea un trecut de simpatizant al mișcării socialiste și convingeri exprimate răspicat despre necesitatea transformării revoluționare a lumii apăsate de exploatarea burgheză. Nu era, însă, membru de
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
articolul-confesiune Omul care nu aderă la nimic, unde , împotriva "minciunii sociale dominante", își va întări punctul de vedere individualist, adeziunea la "viața nomadă, la acea viață în care societatea n-are nici o putere asupra individului" Tot acolo va scrie că "Revoluția unuia singur, prin refuzul aderării la orice ar fi, este de altfel credința (sa) dintotdeauna" și că nu a "vrut niciodată să (fie) membrul unui partid, al unei societăți sau 'organizații' profesionale"(Op. cit., pp. 144-145). Dintr-o asemenea perspectivă, el
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
nu a "vrut niciodată să (fie) membrul unui partid, al unei societăți sau 'organizații' profesionale"(Op. cit., pp. 144-145). Dintr-o asemenea perspectivă, el va privi lucrurile ca un fidel al cauzei celor oprimați, care nu încetează să creadă în idealul Revoluției cu majusculă, în numele căruia s-au înfăptuit și răsturnările radicale din Rusia, apreciind doar că acest ideal a fost deformat și trădat. În ciuda a toate, Uniunea Sovietică trebuie să rămână pentru proletariatul mondial ceea ce este în realitate: fortăreața inexpugnabilă, contra căreia
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
omul care înțelesese să se dăruiască total idealului său de justiție socială, în afara oricărui calcul politic care să fi vizat o formă sau alta de profit practic. Vina impardonabilă a Sovietelor este, așadar, pentru el, de a fi profanat Idealul, Revoluția cu majusculă și, prin educația ce o fac tinerelor "cadre de comsomoli", de a fi "ucis viitorul". Într-o anumită măsură, el se comportă, cum observa și Suvarin, ca un "anarhist", refuzând "camaraderia impusă" și condamnând explicit înregimentarea în numele unui
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
și mici" și deportându-i, "măciuca fascismului roșu" e instrumentul unei dominații fără milă. Cazuri precum cel al familiei Rusakov, cu procese dramatice înscenate din motive minore, ori al fostului camarad Rakovski, marginalizat și ostracizat după ce adusese servicii importante cauzei revoluției bolșevice, nu vin decât să întărească impresia generală de desfigurare, trădare, falsificare totală a idealurilor încă proclamate formal. Felul cum este tratat chiar scriitorul, cenzurarea sau respingerea unor articole ale sale, și la Moscova și în organul Partidului Comunist Francez
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
nimic, cum am notat deja, chiar un fel de crez "anarhist", refuzând "orice organizație", întrucât ea "nu folosește niciodată decât organizatorilor", și va opta pentru "viața nomadă... acea viață în care societatea nu are nici o putere asupra individului" și pentru "revoluția unuia singur" (Op. cit., p.144). Dezgustat de felul cum sunt puse în practică principiile crezute nobile ale revoluției proletare, el nu-și mai ia răgazul reflecției asupra fondului însuși al filosofiei și ideologiei ce le susține, ci motivează doar alterarea
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
niciodată decât organizatorilor", și va opta pentru "viața nomadă... acea viață în care societatea nu are nici o putere asupra individului" și pentru "revoluția unuia singur" (Op. cit., p.144). Dezgustat de felul cum sunt puse în practică principiile crezute nobile ale revoluției proletare, el nu-și mai ia răgazul reflecției asupra fondului însuși al filosofiei și ideologiei ce le susține, ci motivează doar alterarea lor prin situația societății rusești abia aspirante la condiția burgheză, "la fel ca toate națiunile din Balcanii noștri
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]