123,413 matches
-
N.A.S. a anunțat că Ministerul Sănătății și Familiei și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au hotărât suplimentarea cu aproape 2 000 de miliarde de lei a fondurilor pentru plata medicamentelor compensate și gratuite l La sfârșitul lunii martie, rezervele valutare ale B.N.R. se situau la nivelul a 5 829,2 milioane euro, ceea ce reprezintă o creștere de 21,2 milioane euro comparativ cu luna anterioară, în timp ce rezerva de aur s-a menținut la 105,3 t; în aceste condiții
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
fondurilor pentru plata medicamentelor compensate și gratuite l La sfârșitul lunii martie, rezervele valutare ale B.N.R. se situau la nivelul a 5 829,2 milioane euro, ceea ce reprezintă o creștere de 21,2 milioane euro comparativ cu luna anterioară, în timp ce rezerva de aur s-a menținut la 105,3 t; în aceste condiții, rezervele internaționale ale B.N.R. (valute plus aur) sunt de 6,87 miliarde euro l Primele două cazuri de pneumonie atipică depistate în România - o femeie din București și
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
valutare ale B.N.R. se situau la nivelul a 5 829,2 milioane euro, ceea ce reprezintă o creștere de 21,2 milioane euro comparativ cu luna anterioară, în timp ce rezerva de aur s-a menținut la 105,3 t; în aceste condiții, rezervele internaționale ale B.N.R. (valute plus aur) sunt de 6,87 miliarde euro l Primele două cazuri de pneumonie atipică depistate în România - o femeie din București și un bărbat din Târgu-Mureș, ambii sosiți din China în 17 martie - au fost
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
Primele două cazuri de pneumonie atipică depistate în România - o femeie din București și un bărbat din Târgu-Mureș, ambii sosiți din China în 17 martie - au fost infirmate pe baza rezultatelor de laborator l Guvernul a alocat din fondul de rezervă bugetară aproape 1 000 de miliarde de lei, bani ce vor fi repartizați consiliilor județene pentru a achita restanțele la plata căldurii ale celor mai săraci cetățeni l Conform ultimei statistici oficiale, țara noastră ocupă locul șase la Curtea Europeană
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
a se depăși, a consolării lor estival-dansante în proximitatea enigmei: "bărbații au diminețile mute și părinții în iarbă - egali îi străbate un semn greu, de vară,/ cuminte că o vipera - /dansați la Sfinx, doamnelor, dansați / cu taină lui..." (Rulmenți de rezervă). Evident, scriitura nu e aptă a cuprinde lumea, a cărei semiotica e inepuizabila, la porțile căreia adastă cu o ardoare prin verb filtrată. Ea nu e decît un caz individual, prea puțin eficace în raport cu universalul, concurata de experiențele lirice analoage
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
text ("textul frunzelor izvoraște iarăși pe buze"), nu numai pentru a sfidă textul poetic, ci și, compensator, pentru a-l reconfirmă în subsidiar, precum un etaj simbolic al propriei sale mizerii: "eu disting doar vorbele mocirloase / că un pămînt de rezervă..." (Fals de duminică). Nu e oare poemul reversibil? Nu e în stare a se varsă înapoi în văzduhul trăirilor din care a purces? S-ar zice că da: "golesc zestrea poemului într-un aer oval" (Hamuri de noapte). Cartea e
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
care își face, pe orice cale, publicitate? Nu știu cât rău face prin această și nici măcar nu cred că face vreun rău printr-un asemenea demers. În condițiile unei critici mute, cel putin el spune cu voce tare ceea ce alții păstrează în rezervele lor de suferință înăbușita. Mai degrabă se impune întrebarea dacă în felul acesta scriitorul își găsește alinarea. (Că principial nu e nimic malefic social într-o autopublicitate - atât timp cât ea se menține în limitele decentei - o dovedește faptul că nici un autor
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
mai mare decât mi-am imaginat. Acest efort de a te documenta într-un teritoriu atât de vast și de a scrie o sută de microromane succesive este - oricum - o încercare neobișnuită (nu numai pentru literatură noastră). Chiar dacă pot exista rezerve asupra realizării, proiectul tot rămâne cel putin o "ciudățenie". Astăzi el tinde să devină realitate, urmând să apară, în curând, al patrulea volum din ciclu și ajungând, astfel public, la jumătatea drumului. Mai mulți confrați cunosc "ciudățenia" din auzite, unii
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
e ciudat că după instaurarea dictaturii regale, Valeriu Pop, ca om de încredere al regelui, nu capătă o demnitate ministerială în toate guvernele ce s-au succedat după 11 februarie 1938. Să fi fost păstrat, de suveran, ca om de rezervă, bun de reactivat în momente de criză? Sau Pop, considerîndu-se un naționalist constructiv, cu simpatii pentru extremă dreaptă și partizan al orientării politicii noastre externe spre Germania, nu voia el să accepte demnități ministeriale, păstrîndu-se în rezervă. Așa se pare
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
ca om de rezervă, bun de reactivat în momente de criză? Sau Pop, considerîndu-se un naționalist constructiv, cu simpatii pentru extremă dreaptă și partizan al orientării politicii noastre externe spre Germania, nu voia el să accepte demnități ministeriale, păstrîndu-se în rezervă. Așa se pare și e păcat că, neexistînd însemnări de jurnal pentru acea perioadă, nu putem verifica acest punct de vedere din partea lui V. Pop. Brusc, într-adevăr, Valeriu Pop e reactivat cînd încep, în 1940, tratativele pentru cesiunea teritorială
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
măgulitoare la adresa comparatisticii românești și cu o perspectivă mai senina în legătură cu o problemă foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred că expatrierile multor tineri trebuie să sperie. Trăim într-o lume din ce in ce mai multiplă, mai amplă, măi amestecata. Rezervele intelectuale ale României sînt cu totul considerabile. Dacă o parte din aceste rezerve sînt folosite 'în afara' nu strică deloc, dimpotrivă, ajută". Așa să fie ! *Nu ratați, în aceeași revista nonconformistul interviu dat de actrița Coca Bloos. "Nici n-o să murim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred că expatrierile multor tineri trebuie să sperie. Trăim într-o lume din ce in ce mai multiplă, mai amplă, măi amestecata. Rezervele intelectuale ale României sînt cu totul considerabile. Dacă o parte din aceste rezerve sînt folosite 'în afara' nu strică deloc, dimpotrivă, ajută". Așa să fie ! *Nu ratați, în aceeași revista nonconformistul interviu dat de actrița Coca Bloos. "Nici n-o să murim, nici n-o să trăim..." În privința impresiei artistice, expresivitatea multora dintre editorialele semnate în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
punct, cea morală față de mediul natal nu-i adoarme lui I. Negoitescu vigilenta critică. Departe de-a se lasă copleșit de un idilism al spațiului românesc prohibit, de a-l îmbrățișa printr-o exaltare sentimentală, exegetul da expresie unor multiple rezerve estetice ori de altă natură, care formează dovada unei existente neslăbite, a unui realism al discursului, învederat pînă-n ultimele momente. Să citam în acest sens o consemnare, oarecum profesorala, asupra unui text, de presupus, minor: "Am citit de îndată ce m-am
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
în discuții cu unii din țară trecători prin Heidelberg și care le-au auzit la BBC m-au găsit judicios (cele 4 texte au fost publicate integral în revistă lui Victor Frunză, "Alergătorul de la Marathon", nr. 2/1986)". Ori o rezervă la alt nume "greu": "Acum tocmai lucrez la texte despre ultimul român al lui petru Dumitriu, La Liberté (destul de mediocru: așa o fi fost oare totdeauna ca scriitor P.D. sau s-a prostit?)". Că și, probabil, cu strîngere de inimă
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
din cauza aceluiași exclusivism). Prin ce texte, luări de poziții etc. ar putea fi considerați (cum crede Mircea Cărtărescu) autori precum Habermas ori George Steiner niște postmoderni? Dar profesorii și criticii de la Yale, un Harold Bloom sau un Geffrey Hartman? Alte rezerve aș fi tentat să fac în legătură cu unele caracterizări făcute celor mai tineri dintre autorii români luați în discuție. Dar oricît de lung ar fi șirul rezervelor, obiecțiilor și îndoielilor, elogiile pe care trebuie să i le aduc lui Mircea Cărtărescu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Dar profesorii și criticii de la Yale, un Harold Bloom sau un Geffrey Hartman? Alte rezerve aș fi tentat să fac în legătură cu unele caracterizări făcute celor mai tineri dintre autorii români luați în discuție. Dar oricît de lung ar fi șirul rezervelor, obiecțiilor și îndoielilor, elogiile pe care trebuie să i le aduc lui Mircea Cărtărescu sînt mult mai numeroase, coplesindu-le. Avem în față o carte care va restructura prezentul și tradiția literaturii române, înscriindu-se deja că un punct crucial
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
a literaturii de detenție" din care a publicat deja două tomuri, primul fiind o sinteză a tuturor mărturiilor ori comentariilor despre reeducarea de la Pitești. Ar trebui să adaug, poate, si Institutul Național pentru studiul totalitarismului cu revista acestuia, dar am rezerve față de funcționalitatea lor. Cu siguranta, mi-au scăpat și alți ucenici ai temei aici discutate, față de care îmi cer scuzele de rigoare; am incercat sa monitorizez cam tot ce s-a scris și comentat despre Gulagul românesc, dar nu pot
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
corpusul de date obiective, si, evident, din impactul celui în cauză cu obiecțiile - nu puține și deloc lipsite de gravitate - ce i se aduc. Unor ipoteze dure, însă, prin forță lucrurilor exterioare experienței mele directe, le prefer, deocamdată, o anume rezervă. Cei care mi-au urmărit scrisul presupun că au avut bunăvoință a constata că m-am ocupat îndeobște de acea parte a vieții literare pe care o cunosc nemijlocit, evitînd - eu, care n-am călătorit niciodată în Occident - incursiunile în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
abstractizant: "Absența pastelului -/ măcar de ar fi un gol/ prin care să vezi gîndul" (Efigie pentru Ștefan Luchian). Ori paradoxal-sarcastic: "Poate o grea așteptare/ de care/ deodată/ eternitatea se plictisește" (Casă părinteasca). Timorarea, inhibiția devin vibranțe. Din acest mediu al rezervei morale se ivește un imaginar caracteristic al timidității: "E o jivina pasăre ce vede cu aripile,/ și asta numai în vreme ce zboară,/ și atinge pămîntul/ doar cînd acesta stă să ia foc.// În irisul ei nu cred prea multi;/ nici eu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
tabloul deschizîndu-se, firește, cu primii miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă a fiselor genealogice pentru fiecare personalitate în parte reiese că marea lor majoritate proveneau din familie cu averi constituite în proprietăți funciare, ceea ce le asigura o anume independența
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Florescu nu atît "cazul" Caraion îl frămînta, cît "cazul" Pelin, care "ne face să ne punem problema asupra necesității accesului la dosarele de securitate". O gazeta care publică de ani buni aproape numai documente și dosare, e de mirare această rezervă. Și oare să nu aibă dl Florescu "informatori" mai prejos de bănuiala? Și: "Convingerea noastră rămîne aceea că dosarul din România literară nu vizează posteritatea omului și nici poziția morală a poetului Ion Caraion". Aș dori din inimă să aibă
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
Veneția este cunoscutul critic de artă Dan Hăulică, actualmente ambasadorul României la UNESCO. Folosindu-se de autoritatea lui dobîndită de-a lungul anilor în viața culturală românească, opțiunile sale în ceea ce privește participarea la Bienala... au fost însușite întotdeauna, fără prea multe rezerve, atît de către Ministerul Culturii cît și de către Uniunea Artiștilor Plastici. Dacă la ultimele ediții el a mai fost secondat de Coriolan Babeți sau de Adrian Guta, acest fapt nu a schimbat în nici un fel fondul problemei; participarea s-a stabilit
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
țin un astfel de jurnal abstract, să notez schimbările intime ale gîndului și-ale percepțiilor generale asupra lumii, reveria lucidă a păianjenului deviind de la geometria pînzei nu din cauza alterării substanței țesătoare, ci din cauza neadecvării la spațiul din jur și a rezervelor progresive la ambient". Inadaptabilitate, inadecvare, ce înseamnă altceva decît o rezistență a eului, pasibilă de prezumție egolatră? Însă autorul nostru e departe de-a fi un grandilocvent, un fanfaron al eului pus în spectacol. Drept care d-sa adoptă ca instrument
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
de unguri, s-a înconjurat de flămînzi care îl aclamau în opoziție." Amarul lui Cristea era îngroșat de sentimentul că articolul cu pricina dezvăluie un crunt adevăr. De pe la sfîrșitul lui 1897, cam scîrbit și jignit, începe să se țină în rezervă, departe de culisele luptei politice transilvane. Vizitează, în mai 1898, România. Aici e puternic emoționat la vederea mării, la Constanța, ca și de podul lui Anghel Saligny peste Dunăre. ("Acesta este puțin zis, dacă îi va spune cineva cap de
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
mîndrește cu el din moment ce nu i-a organizat măcar premiera ce o merita (oricum, programul de sală însoțește cu eleganță montarea și semnalează programul în care se include: "Inițiative actoricești".) Greșește. Sînt spectacole însă, față de care ar trebui să manifeste rezerve. Și nu puține. Și, totuși, teatrul nu o face. Teatrul Național "I.L. Caragiale" București: O zi din viața lui Robinson Crusoe de Dan Cojocaru. Versiunea scenică: Ovidiu Moldovan. Regia: Vlad Stănescu. Muzica: Dorina Crișan Rusu. Decorurile: Ioana Creangă. Coregrafia: Roxana
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]