1,913 matches
-
că am, în genul acesta de poezie, un aliat solid. În fața ei, abordarea impresionistă, soporifică, n-are nici măcar șanse statistice de reușită. Temerarii care nu realizează asta (căci există, spre surprinderea mea, și destui din aceștia) se expun fără ocolișuri ridicolului. În consecință, dosarul receptării se îngroașă, dar se îngroașă cu pagini, intelectual vorbind, albe. Despre Nicolae Prelipceanu, Nicolae Manolescu scria în Istorie că n-a fost un răsfățat al criticii și punea faptul pe seama unui defazaj de comunicare. „Neprecizarea destulă
Ceva despre speranță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4780_a_6105]
-
minciună completă afirmația lui Dinu Patriciu că ar avea cea mai mică legătură cu constituirea USL, cu negocierea temelor protocolului și așa mai departe", a explicat Antonescu, într-o intervenție la Antena 3. "Las la o parte că e un ridicol de care numai Dinu Patriciu, în anumite momente ale sale, e în stare, să susții de o parte, în repetate rânduri, că USL-ul ăsta e o mare nenorocire și că nu aduce nimic bun și că e un dezastru
Crin Antonescu: Patriciu minte, nu a avut nicio legătură cu constituirea USL () [Corola-journal/Journalistic/47970_a_49295]
-
populară). Explicația pe care, la rândul lui, i-o servește lui jupân Dumitrache dovedește că știe oarecum la ce se referă. Personajele lui Caragiale sunt inculte, dar nu lipsite de rezon. Rică și Zița folosesc expresii pretențioase sau franțuzisme, de unde ridicolul lor. Veta, în schimb, vorbește corect (câte un levorver pe ici, pe colo), iar lunga ei lămurire cu Chiriac, care i-a mărturisit că a vrut să se împuște din gelozie, este de un mare efect dramatic și se cuvine
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
prezență puternică în Lisboa para sempre. Însă această prezență nu înseamnă neapărat că scrisorile sunt scrisori de dragoste, cel puțin în sensul clasic al cuvântului, în definitiv, cum spunea Fernando Pessoa, via Álvaro de Campos, toate scrisorile de dragoste sunt ridicole. Și totuși, în romanul de față, personajele, chiar și atunci când nu scriu scrisori de dragoste, nu sunt ridicole, spre deosebire de ceea ce ar insinua Fernando Pessoa. În cazul nostru nici nu are vreo importanță, având în vedere că Fernando Pessoa era poet
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
au fost politizate total, devenind doar o anexă a centrului unic de comandă al PDL. Pentru că, prin metodele folosite în prezent, nu se urmărește decât hărțuirea, în primul rând, a adversarilor politici prin fabricarea unor dosare ce țin de domeniul ridicolului", a mai spus Codrin Ștefănescu, potrivit comunicatului de presă.
Codrin Ştefănescu: Sunt inacceptabile formulele de intimidare folosite de Guvernul Boc în aşa-zisa strategie anticorupţie () [Corola-journal/Journalistic/47222_a_48547]
-
loc într-un colț îndepărtat de Românie, într-un sat din Ardeal aflat pe lângă Cheile Râmețului. Ca și în A fost sau n-a fost al lui Corneliu Porumboiu, situațiile evoluează de la hilar la absurd, protagoniștii lipsiți complet de simțul ridicolului desfășoară povestea picarescă a unei întreprinderi revoluționare cu accente gogoliene. Expresivitatea involuntară a personajelor care se situează fără să o știe alături de cele ale lui I.L. Caragiale creează un paradoxal efect de autenticitate care aruncă „eroicul” în rizibilul farsei. Poate
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
reprezentativă pentru tiparul de poezie scrisă la comandă de către un mare poet. Oricum, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, spre deosebire de marea majoritate a poeziilor ocazionale, politice, poezia lui Nichita Stănescu nu este în nici un caz un exemplu de ridicol al superlativului, nu este o odă politică și că autorul pare să fi făcut minimul de compromis posibil. Chiar și numele lui Lenin apare într- un context dubitativ, reflexiv fără admirație („Mă gîndesc la Lenin”), poezia poate fi citită chiar
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
existențiale. Cel ce gândește și simte, creier „ce palpită de tristețe și tăcere”, este secondat și subminat de cel ce vorbește. Existența prin limbaj, superioară, își îngăduie inițiative rebele, neașteptate, de care „celălalt” se înspăimântă. Între „inițierea întru neant” și „ridicolul de a fi viu” se petrece credința lui Emil Cioran, mai presus de religii și ideologii. Reformatoare prin excelență, atitudinea sa în fața morții exaltă și fertilizează privilegiul de a fi disperat: „Moartea nu poate fi înțeleasă decât dacă viața este
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
Birgit Cullberg (1988) sau Victor Ullate (1998) - chiar dacă publicul românesc a putut vedea alte creații ale unora dintre ei. În varianta Petipa - Gorski, nu lupta acestui nobil personaj pentru onoare, dreptate și o dragoste ideală iese în relief, ci numai ridicolul luptei sale cu morile de vânt, personajul fiind, de fapt, doar un pretext pentru puneri în scenă, cu costume și decoruri fastuoase, a unor dansuri spaniole și a unor spectaculoase variații clasice. Spectacolul astfel conceput este unul vivace, spumos, menit
Don Quijote din nou pe scena Operei din București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4409_a_5734]
-
în care personaje derizorii rostesc niște cuvinte gongorice, cu aerul că fac profeții docte. În totul se simte un damf de caricatură neizbutită, în cuprinsul căreia un filosof e trădat de natura sa intimă: Unamuno e un cabotin care savurează ridicolul unor personaje în care se regăsește într-o măsură îngrijorător de mare. E aici un miros de badinerie, de glumiță spusă cu scopul unui amuzament îngust, Unamuno făcînd figura unui bufon afectat care se simte mult mai bine printre arlechini
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
foarte mare bine colegii de la USL, pentru că ne obligă să ne mobilizăm, ceea ce e datoria noastră să facem", explică Theodor Paleologu. Reprezentanții USL "își iau scatoalce" de la actuala Putere, prin această grevă parlamentară, mai afirmă pedelistul. "Eu contez pe simțul ridicolului la unii dintre colegii din USL și pe inteligența lor politică, pentru că unii au așa ceva, că nu sunt toți ghidați numai de patimă și partizanat. Sper că vor găsi o variantă elegantă de a reveni la normal, pentru că nu le
Paleologu, despre greva USL: Îşi iau scatoalce de la noi () [Corola-journal/Journalistic/45964_a_47289]
-
un debut colectiv, în care fiecare din cei cinci autori izbutea să publice de-abia câte un ciclu, oamenii regimului au sesizat rapid potențialul dinamitard al volumului, care arunca în aer inerții și locuri comune. Și, mai ales, arunca în ridicol literatura oficială, evidențiind- i anacronismul și falsitatea. După ce, ani de zile, echipa protocronistă susținuse că poezia generației ’60 evoluează în mod natural către poezia patriotică a regimului Ceau- șescu - falsificând, desigur, realitatea: stilul înalt și regăsirea tradiției moderne nu au
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
sau a unui sens e o limită a dicționarelor, care nu țin pasul cu îmbogățirea lexicală a limbii). În același timp, lexicul e componenta limbii în care abaterea poate aluneca ușor în grave confuzii, producând incomprehensiune sau un efect de ridicol. Autorii recurg cu măsură la corectarea prin umor, cel mai adesea prin selectarea citatelor care vorbesc de la sine, prin formulări de genul „rata de mortabilitate”, „versatilitatea butonilor”, „în jur de aproximativ”, „roșii pomodoro” etc. Cărțile care se ocupă de normă
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
sau a unui sens e o limită a dicționarelor, care nu țin pasul cu îmbogățirea lexicală a limbii). În același timp, lexicul e componenta limbii în care abaterea poate aluneca ușor în grave confuzii, producând incomprehensiune sau un efect de ridicol. Autorii recurg cu măsură la corectarea prin umor, cel mai adesea prin selectarea citatelor care vorbesc de la sine, prin formulări de genul „rata de mortabilitate”, „versatilitatea butonilor”, „în jur de aproximativ”, „roșii pomodoro” etc. Cărțile care se ocupă de normă
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
nejustificată a unor mari sume de bani, doar ca să facă ”jocuri politice”. "Fără să mă înștiințeze în vreun fel, ANI caută să vadă averea mea, care mă rog nu e deloc mare și a ajuns la niște absurdități, de un ridicol de nemăsurat. (...) N-are nimeni nimic împotriva controlului. Ce plăcere mai mare să fie decât să fii controlat? Foarte bine. Dar controlul ăsta, pe de o parte, trebuie făcut în limitele legii, da? Deci anunți omul, pentru că e vorba de
Antonescu, în vizorul ANI () [Corola-journal/Journalistic/46305_a_47630]
-
impunea canoane culturale. „Parafrazîndu-l pe Massimo d’Azeglio, Europa a fost creată, acum ar fi cazul să fie creați și europenii. Iar pentru aceasta, cultura este mai puternică decît euro! Instituțiile europene au deci interesul să sprijine cultura, dincolo de acel ridicol 0,05% din bugetul lor”, mai spune, în încheiere, autorul textului. Dar, fie că politicienii aflați actualmente la frâiele Europei nu dispun de o viziune a investițiilor în cultură, după cum sugerează Vintilă Mihăilescu, fie că prioritățile sunt realmente altele, fapt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
același nume): „datorită piesei textile nedefinite care atârnă pe brațul său drept, statuia este «alintată» Ospătarul” (wikipedia); „Bucureștenii mai hâtri au numit-o «chelnerul»” (wikimapia. org). Chiar în absența unui nume fixat, statuile primesc descrieri care le pun în evidență ridicolul involuntar: „Nicolae Bălcescu ieșind din cavou fix în mijlocul fântânii la Piața Pache Protopopescu” (rezistenta.net). Încercarea de a stabiliza câte un nume neoficial se poate vedea într-un fragment care asociază ultimele două cazuri: „autorul Moroiului de la Izvorul Rece, al
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
portanță intelectuală. (Cea a lui Nicolae Manolescu și cea a lui Ion Bogdan Lefter fiind capete de afiș.) Celelalte sunt, în majoritate, simple reportaje de lectură însoțite de verdict. Ideatic, însă, aproape cu totul inutile. Atât doar. Nu nocive. Nu ridicole. Cu o excepție, pe care mă simt dator s-o evoc. Relativ recent, la rubrica pe care o ținea în România literară, Daniel Cristea-Enache și-a încercat și el norocul cu cartea aceasta, scriind tenace un fel de cronică și
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
tendințe contestatare din interior, dar, fricos și simțindu-se confortabil în coconul său, n-a riscat vreodată gesturi spectaculoase. A baleiat. Ieri, însă, după o rușinoasă înfrângere la vot în fața rivalului pe tema ieșirii de la guvernare, s-a acoperit de ridicol. S-a pus, umil, la dispoziția lui Ponta. Care trebuia să fie tâmpit să nu profite de oportunitate. În schimbul unor promisiuni și pe baza unor perfuzii pentru orgoliu (sprijin pentru Președinție, șefia Senatului, naiba știe), și-a dat singur mandat
Ciutacu, analiză dură despre Tăriceanu: Frumos bărbat, urâtă ieşire din scenă () [Corola-journal/Journalistic/43653_a_44978]
-
și transformarea sa în Guvernator. Anul trecut pe vremea asta tot așa s-a marcat, tot cu domnul Dan Voiculescu și cu Liviu Dragnea chemat la DNA pe dosarul aberant cu referendumul. Acum, cu domnul Dan Voiculescu se cade în ridicol, e o înșiruire de intervenții politice vizibile în Justiție", a declarat Bogdan Chirieac. Am văzut completul acela turbo care judecă într-o oră cât alții într-un an de zile. Acum este și chestiunea asta că domnul Voiculescu anunță conferința
Dan Voiculescu, de urgență la DNA. Chirieac: se cade în ridicol by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57511_a_58836]
-
tragicul difuz al lucrului neisprăvit, cu derizoriul plin de promisiuni al societății moftangiilor. În lumea lui Pristanda, 11 februarie este o piață, o aniversare. Un trecut cu care conviețuiește din oficiu, fără tresăriri. Nu 11 februarie, noaptea care, cu tot ridicolul ei, a schimbat o istorie cu alta ar trebui să le fie, acestor palavragii fără fapte, reperul, ci 7/8 august, proiecția unei răsturnări care nu se întâmplă. Ploieștiul luptă singur într-o revoluție care s-a suspendat, întocmai cum
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
mentalități. Viziunea grandioasă, limbajul „înalt”, patetic modulat sunt compromise prin parodie. Dacă socotim că Budai-Deleanu a pus accentul pe agitația rizibilă a țiganilor utilizînd figura lui Vlad Țepeș și a oștirii domnitorului drept un context oarecum convențional, stilistic contrastant cu ridicolul acestora, avem cheia antieroică a unei antiepopei. Vana frămîntare a cetelor țigănești de-a se organiza, de-a se înscrie pe direcția unei finalități semnifică o degradare a conceptului de întemeiere. „Jucăreaua” lui Budai-Deleanu traduce scepticismul său adînc imprimat în
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
ești la Președinția României. Îndrăznesc să încep să cred că este o nebunie. Îl ințeleg și pe Radu Tudor de ce nu se mai uită la Băsescu. E ultima dată când mă mai uit și eu. Plus că te umpli de ridicol. Ai fost ministru al Transporturilor, ești la Putere de atâția ani, și vii să explici Guvernului Ponta pe unde să facă autostrăzi... E aberant! Dacă eram în locul președintelui, veneam și ziceam: <Domnule Ponta, iar blochezi țara cu 12 zile libere
De Ce nu se mai uită Chirieac la discursurile lui Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57755_a_59080]
-
romanului Ravelstein, mi-am manifestat consternarea față de persistența reflexelor totalitare în mentalitatea celor ce se rățoiau de aici la Bellow pe un ton și cu niște argumente care ar fi fost la ordinea zilei cu douăzeci de ani mai devreme. Ridicolul poziției lor era amplificat de context. Greu de găsit două personalități atât de unite prin complicitate intelectuală, operă și prietenie ca Saul Bellow, care se minimalizează în acest roman asumându-și apelativul Chick (Puiu) și Allan Bloom, modelul lui Abe
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
-ngână și-și răspund. În prima parte a cărții, putem număra pe degetele de la o mână rimele autentice. De obicei, ele sunt simple asonanțe. Iar asta în situațiile fericite! Fără îndoială că efectul e deliberat. Ceea ce nu-l scutește de ridicol. Aleg două strofe la întâmplare dintre foarte numeroasele exemple pe care mi le oferă volumul: „Cei doi străini sub muște lâncezesc,/ În patul plin de cărnuri grase,/ Desfăt își dau și mormăie zevzec,/ Plăcutu-i gâdilă în coaste// Flașneta zice-un
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]