749 matches
-
politică sperie în continuare pe mulți. Ei nu au fost deprinși cu acest stil de activism public, echivalat în mod abuziv cu tulburarea ordinii publice, cu haosul, cu destabilizarea. întregul discurs al puterii este plin de aceste clișee securiste. Unii ridiculizează partidele politice revendicându-se de la Caragiale și Cațavencu. Ideea democrației pluripartinice este deci compromisă s-o recunoaștem în multe conștiințe. Unele sunt de bună calitate, oneste și de un nivel profesional superior. Partidele politice au fost și sunt însă, totdeauna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Est. El este o raritate inaccesibilă, un simbol al eșecului etern al iluziei, ca și al fericirii nebuniei ridicole. De pretutindeni și de totdeauna. Doar că la noi prea de tot vulgară este înțelepciunea care-l compromite și-l ridiculizează. Soarta profeților, a vizionarilor, a «nebuniloră, la noi, e să ajungă la o criză de lehamite, să se scârbească, la un moment dat, de ideile lor. La limită, prin bășcălie, orice Golgota devine talcioc (p. 330). Drama este că suntem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între aceste două forme de umanism, polemica se dezlănțuie. Pentru cei formați la școala italiană, mișcarea din nordul Europei este considerată acțiunea unor barbari. La rîndul său, Erasmus ridiculizează, în Ciceronianus, cultul limbajului îngrijit și ia în derîdere pretențiile romanilor la supremația intelectuală în Republica Literelor. În afară de aceste certuri între școli diferite, coeziunea umanismului european este amenințată de constituirea statelor naționale: afirmarea particularităților amenință elementele unității, pe care umanismul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
țara, el o detesta; faptul că ai lui îl trimiteau în vacanță la bunici la țară era un coșmar. I-am reproșat că nu este deloc obiectiv atunci când vine acolo. Mai cu seama nu-i plăcea să meargă la biserică, ridiculizând tot timpul creștinismul, considerându-l ilogic. Acesta era iar un moment care imi displăcea. Uneori însă era un tovarăș destul de plăcut. Introvertirea lui, eu o interpretăm că pe un simptom al incapacității de a se atașa de viață satului, de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de învățământ de rang mai înalt avea un scop eminamente practic: să-i învețe pe tineri arta elocinței și tehnica convingerii publicului printr-un întreg arsenal de argumente și de formulări abile (un astfel de sistem de învățământ, Aristofan îl ridiculizează cu voluptate în comedia Norii). Această formă de instruire era un lucru indispensabil celui care se pregătea pentru viața politică sau pentru activitatea judecătorească. O serie de alte discipline nu păreau a fi considerate indispensabile în educația copilului și tânărului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și, pe lîngă discursurile cu tentă pozitivă, au apărut și cele negative. Rambo a ajuns să însemne la modul negativ o persoană excesiv de virilă, necontrolată și cu un potențial ridicat de violență și pericol. Grupurile feministe utilizau termenul pentru a ridiculiza un comportament excesiv de masculin, iar cele liberale îl foloseau pentru a ataca excesele statului conservator. Termenul a început să capete o nuanță tot mai negativă în discursul politic, demonstrînd cum o figură foarte populară poate fi ea însăși contestată, într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multitudine de modele de feminism, iar a anunța un anumit model ca cel "adevărat", în vreme ce celelalte sînt false reprezintă un gest de aroganță și dogmatism; pentru că Paglia este cea care dă o definiție "adevăratului feminism", care îi dă permisiunea să ridiculizeze cu sălbăticie versiunile "falsului feminism". În mod asemănător, Paglia construiește o teorie cu privire la ceea ce este într-adevăr "masculin" și "feminin", noțiuni binare opuse care, consideră ea, oferă culturii un aspect metafizic. De fapt, așa cum am încercat să arăt, noțiunile de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nici nu avea curajul să se arate, să se afirme, o „disperare timidă, convulsivă, nesigură de sine”! Un fel de semn al nebuniei, pur și simplu, deoarece această „realitate” pe care o nega Îl asalta, Îl Îmbrâncea și adeseori Îl ridiculiza din toate părțile și nu rareori el Înainta Într-un culoar de hohote de râs sau de grimase ironice ale celor „adaptați”, cei care se grăbeau să lingușească și chiar să maimuțărească „ceea ce era”, ceea ce „exista”. Târziu, foarte târziu l-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el o face, se Înhamă acestui travaliu epuizant și „ridicol” vrând a se convinge pe sine - pe unul dintre acei „sine”, poate cel mai radical, mai „greu de convins”, mai rebarbativ, uneori aproape dușman! - că este! Și, În această „nesiguranță”, ridiculizată de nu puține „spirite pozitive”, cu „capul pe umeri”, „plini de bun-simț”, se ascunde de fapt orgoliul, un anume nobil și fertil orgoliu. Fără de care se poate trăi - ca să glumim puțin, pe jumătate! -, dar... nu se poate muri! Ce mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar improbabila moștenire primită de la o rudă — „mătușa Tamara“, despre care s-a aflat că trăia foarte modest Într-un mic apartament de bloc. Mătușa Tamara a devenit astfel post-mortem un personaj pitoresc al folclorului politic românesc, ceea ce l-a ridiculizat pe Năstase, lucru Încă și mai grav pentru un om politic decât eventuala Încălcare a legii. A fost o cădere dureroasă a celui căruia puțin i-a lipsit pentru a deveni „stăpânul“ României. A trebuit să demisioneze din funcțiile de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu este, totuși, nici Bălți, nici Pitești). S-au exprimat unele regrete față de ecoul destul de restrâns pe care îl are în Franța de azi poezia de inspirație religioasă, gen Paul Claudel, despre care vorbea Adrian Popescu. În schimb, a fost ridiculizată poezia sentimentală. Domnul des Garets a spus că în Franța, de la Alfred de Musset încoace, nimeni nu mai scrie poezie „de sentimente”, că e luat în râs toată lumea. Am fost întrebat din sală ce înțeleg prin „postmodernism” - adică direcția pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un capăt la celălalt. Privite pe harta acesteia, pavilioanele nu par atât de departe, fizic, unele de altele, în schimb, când cobori la scara realității, distanțele și traseele pe care le ai de acoperit sunt imense, incomensurabile, sfidează orice determinare, ridiculizează orice potențial fizic. Și eu simt deja cum mi se instalează în corp oboseala, deși mai am atâtea de văzut. VITALIE CIOBANU: Căutăm pavilionul României urcați într-un autocar, altfel ne-ar fi luat vreo două ore de mers pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
esență, atunci când ei - sau măcar unii dintre ei - îndrăznesc a-și lua mari modele sau când creația lor scapă de un manierism previzibil influențat de moda sau de modele apuse, îi ignoră sau îi taxează drept „originali”, dacă nu îi ridiculizează de-a dreptul. Astfel s-a întâmplat cu Eminescu la începuturile sale, când i se opunea modelul „clasic” pro-francez al unui Alecsandri, astfel i s-a întâmplat unui Bacovia, pe care marele Călinescu îl înghesuie printre minorii simboliști francezi, sau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
entuziasmul și vocația noastră, încă în curs de formare și legitimare. Eram, de altfel, și atacați în unele reviste și periodice politice ca „estetizanți” și, mi se pare, chiar și azi mai apare câte un tinerel, „inteligent” și... care ne ridiculizează poziția noastră politică de atunci; deoarece era într-adevăr și o opțiune politică. La sfârșitul anilor șaizeci erau ridicoli, pur și simplu, cei ce credeau în „esteticul pur” în anii în care critica oficială și „maeștrii critici” ai momentului, care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unii ricanează, contagiați încă de „militantism”, de pulsiuni filantropice sclipind sub variate etichete, ce își arogă sufixul în ism, vrând să joace pe „popa”, dar și pe „conducător”! În acest sens, deși până azi „estetismul” grupului nostru de cinci e ridiculizat uneori, el a fost o „justă linie”, ne-a ajutat să ne diferențiem de bolile și presiunile vremii, ne-a ajutat să rămânem „în interiorul vocației”. 5 Matei Călinescu, „teoreticianul” grupului, remarcabilul critic și teoretician literar care, plecând în ’73 cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
casei sau ai cetății, cărțile, cetățeni instinctivi ai orașului imaginar ce-și are prinții săi - un Cervantes, un Borges... Cărțile, lumea și ideile cuprinse în ele, preferându-le realității mediocre din jur, ideile eroilor lor care fac să pălească, care ridiculizează chiar ideile adulților din jur, chiar și încărcați de prerogativele parentale sau pedagogice... Și-apoi... noi, atunci, spre deosebire de tinerii genialoizi de azi, noi nu puteam fugi, granițele erau ermetic închise. Era oare mai bine, mai bine pentru ființa noastră profundă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
obiectele năzdrăvane portretul lor nu inspiră nicidecum teamă, lipsa lor de istețime, ba chiar și statutul nefiresc de vulnerabilitate familială (într-un basm din antologia Pop-Reteganul sunt orfani) fiind o caracteristică a imaginarului tradițional românesc. Diavolul este mereu păcălit și ridiculizat chiar cu sadism în poveștile noastre, ceea ce trădează o dominantă psiho-cognitivă puternică, cauzatoare de atitudini neînfricate, ironice și satirice în fața răului vulnerabilizat. Darurile miraculoase definesc cinci tipuri de capacități supranaturale: puterea invincibilă, invizibilitatea ce conferă libertate totală, deplasarea instantanee și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Era o scrisoare de la fostul meu șef, ambasadorul din Lima, scrisă de mână, așa cum mai citisem eu în primul an de activitate în minister și trimisă prin Curierul diplomatic care plecase înainte de renumita ședință de partid, unde îl înfruntasem deschis, ridiculizându-i proasta înțelegere a misiunii lui în fruntea ambasadei din Peru. Îmi dădeam seama că, de fapt, nu poziția mea fermă împotriva făcăturii de a-l sancționa și apoi trimite acasă, ca incompetent, pe colegul de la secția economică îl pornise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
produs În alt produs duce la dispariția produșilor inițiali și apariția unui produs nou mai bun dar posibil și mai prost. Nimeni nu ținea seama și de această ultimă posibilitate. Îl văd și Îl aud pe ministrul Agriculturii, Angelo Miculescu ridiculizându-i pe rectorii institutelor agronomice, care Își citeau sub teroare punctele de vedere mai mult sau mai puțin diferite de ale ministrului și implicit ale c.c.-ului. Învățământul trebuia Îngenunchiat. Începutul l-a constituit Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
doamnei Adela Moruzi. Acum voia să legitimeze copilul prin căsătorie. Colonelul Roznovanu o cerea și fratele Sebastian Moruzi amenința să-l omoare în duel de nu va reabilita onoarea surorii lui. Ionel refuză pur și simplu, se găsea insultat și ridiculizat de acest procedeu și prefera să se lupte. Scandalul se zvonise. Noi eram încremeniți, nu ne explicam de ce tânăra femeie, care nu era un copil, ci de 30 de ani, ținuse toată aventura secretă și nu căutase să o repare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mult. Mai curând stilizez experiența de viață, iar aceasta se poate confunda cu ceea ce numiți „intelectualizare“. Uneori caut pur și simplu să mă amuz. În Herzog, de pildă, s-ar putea crede că „intelectualizez“, dar nu fac decât să-i ridiculizez pe intelectuali și depozitele lor de idei inutilizabile, care, în momentele de criză, nu servesc la nimic. A.R. În romanul Darul lui Humboldt ați inclus un foarte interesant eseu de sine stătător despre plictisul vieții moderne. Ar fi corect
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
stăpânul era ghilotinat în piață. 20: Marcel Allain l-a inventat (demult, în tinerețe) pe marele asasin Fantomas - „dar Fantomas al meu, așa cum l-am creat eu, era un personaj de spaimă, un criminal care trezea frica. Dumneavoastră l-ați ridiculizat și ați făcut cu el filme comice. Mi-ați compromis eroul, vreau daune 150.000 de franci...” Aiurea, zic avocații societății de filme Gaumont, Fantomas al dumitale e un personaj din secolul trecut; azi nici unui copil de patru ani nu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
bolșevicului. Șnițelul acela, grația lui Ilia Ilinski, mișcarea imperceptibilă și apolitică a degetelor cu care lucrase controlorul îmi asigurară - până la București - calmul și elanul necesar unei lungi bolboroseli, ceva de genul: îmi dau prea multă importanță, nu știu să mă ridiculizez cum trebuie, sunt un ipocrit de ateu care se roagă numai când se sperie, tot ce mi s-a întâmplat vine din iubirea mea, prea mare, pentru niște oameni care pot intra în Praga fără să le pese de Cehov
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
obiecta, dimpotrivă, că nu are destul... piper. Cum se schimbă lucrurile!) Noi știam bine însă că unul din principalele și mai ales realele motive pe care se baza hotărârea comitetului îl constituia faptul că "Irozii" atacau politica guvernului liberal și ridiculizau pe marii bărbați de stat ai timpului, Pe Mitiță Sturza, bunăoară, pe care-l designam sub numele de Scuza (făcând astfel aluzie la atitudinea lui în politica externă), pe Haret, căruia în revistă îi spuneam Tabet (pentru ca numele ales de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de mici și de ridicole se văd de la distanță vedetele care inflamează peisajul dâmbovițean, miam jurat în barbă că, în momentul în care o sămi reiau rubrica despre televiziune, nu o sămi mai pierd timpul cu ele. Ce rost are să ridiculizezi ceva ce este de la sine ridicol? Ajuns în București, însă, mam trezit pur și simplu invadat de personajele pe care hotărâsem să le ignor. Mai întâi în discuțiile cu oamenii cu care mă întâlneam și care simțeau nevoia să mă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]