638 matches
-
cartofi”, iar colegii Îți fac o primire călduroasă ca dintr-o autobiografie și sortează cartofii alături de tine. Viitori actori, regizori, critici de film și teatru, cică e unul care ar fi nepotul lui Eugen Ionescu sau cam așa ceva... Ăla cu Rinocerii de la moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej. În prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu s-au deschis lucrările celui de-al II-lea Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor de Producție. Congresul este chemat să facă bilanțul profundelor transformări din viața satului În deceniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
T.G. face trimiteri interesante : la Ferma animalelor a lui Orwell și la...procesul grupului Ilașcu, de la Tiraspol. Nu mă gîndisem la ele, sincer! Dar au noimă, ambele. Dar, tot Într un elan comparatist, mă gîndesc la Steaua fără nume și Rinocerii. Trebuie să le dezvolt, cîndva... Am un sentiment Împărțit, pentru directorii de teatru care nu vor să demisioneze, la propunerea coordonatorului de credit : era unul la Iași, altul e la TÎrgu Mureș, mai știam unul la Reșița sau la Cluj
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
variante pe care le am făcut, În timp) și Iașii-n carnaval Alecsandri, Deșteptarea primăverii Wedekind, Elogiul nebuniei și Cele două privighetori D.Solomon, Duelul -M.Badjiev, S-a sfîrșit cum a-nceput - S.O’Casey, Leonce și Lena Buchner, Rinocerii Ionesco, Vreau să număr stelele Ion Sava, Crăiasa fără cusur G.Călinescu ș.a.m.d. Am folosit mult masca, animația recuzitei și marioneta supradimensionată. De altfel, un bun cunoscător al teatrului universal, știe că sunt piese (și nu puține!), În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
poeziei În teatrul lui Eugene Ionesco. Firul ei roșu ar fi continuarea poeziei marelui scriitor, În dra maturgia sa. Teză cvasi-inedită, care interesează. Și e scri să cu talent, cu adecvare la subiect. Deoarece, personal, nu cred că despre autorul Rinocerilor se poate scrie ca despre Goethe, spre exemplu : musai să ți schimbi pana. Autoarea cărții, a intuit asta și cucerește nu doar prin pros pețimea subiectului, ci și prin stil. Chiar dacă, precum mulți alți doctoranzi ai noștri, se fasolește (posibil
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Spectacole, În scaunele Art Deco pătate, de cinematograf, care inițial stătuseră Într-un cinematograf din Oakland, acum demolat. Domnul Go are șaptezeci și trei de ani. Ca să-și mențină virilitatea, bea În fiecare dimineață un ceai care conține corn de rinocer. Și mănâncă și vezici urinare de urs când le găsește la farmacia chinezească de lângă apartamentul său. Aceste afrodisiace par să funcționeze. Domnul Go vine la Clubul 69 aproape În fiecare seară. Are o glumă pe care Îi place să le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
intri într-o încurcătură ca lumea, zise Gaskell. Trebuia să te iei de o blestemată de luptătoare de catch! — Ieși tu afară și liniștește-o! Nici gând! Mai degrabă m-aș juca de-a baba oarba cu un afurisit de rinocer, replică el, întinzându-se pe pat și zâmbind fericit. Știi că în întâmplarea asta există o urmă profundă de ironie a sorții? Trebuia să te apuci tu să emancipezi o neanderthaliană. Eliberarea Femeilor, faza paleolitică. Ea Tarzan, tu Jane. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mustața mea deasupra buzelor senzuale și suferinde. Eram eu aplecat asupra mea cum nu mă văzusem niciodată, nici măcar în vis, de parcă aș fi ieșit din corpul meu după moarte și m-aș fi contemplat din toate unghiurile. Schimbarea ei în rinocer sau în insectă nu ar fi fost mai cutremurătoare. Ne-am privit mult, cu oroare, fără să ne vorbim sau să ne atragem. Eram prea obosiți și năuciți ca să mai gândim. Ne-am îmbrăcat mașinal, încurcînd hainele, schimbîndu-ni-le de câteva
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în cele 40 de ha de junglă amenajată. Barierele și șanțurile care păstrează animalele la mică distanță există totuși, dar sunt foarte bine camuflate față de vizitatori, încât ai impresia că simți și respirația animalelor. Pentru lei, tigri, hipopotami, elefanți sau rinoceri chiar așa și este. Conservarea speciilor este cheia succesului acestui parc unic în lume. Unele animale sunt total libere, precum tapirul malaiezian, cerbul, veverițele, vidrele asiatice sau liliecii. Ca o surpriză, trenulețul a oprit la un moment dat preț de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează pământ, îngrădești ca Ion Țiriac proprietatea și poți să cumperi apoi mistreți, rinoceri, ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
opri brișca lângă marginea drumului. Cum Otilia se îngrijora, o asigură: Nu fac nici un rău. Colbul crescu ca o furtună și înnegri totul, în inima lui se zărise întîile vite lungi, bituminoase, cu capul aplecat și adulmecător, ca al unor rinoceri, mergând ondulat, ca o barcă infernală pe Styx. Apoi veniră mai multe laolaltă plutind, îndesate unele într-altele, pline de nămoale încrustate, bărboase și, în sfârșit, invazia fu atât de generală, încît brișca fu înconjurată de acești zei negri, care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pulbere..." ― "Ha, ha, ha, ai tu aerul unui om făcut pulbere, Adriene? Ha, ha, ha." Etcaetera. Obscenitate. Ce te faci când indignarea nu încape în cuvinte? Când adjectivele nu mai ajută la nimic? Când asiști, neputincios, la spectacolul a doi rinoceri care se masturbează în public, la giumbușlucurile acestor castratori morali, la acest viol în masă al conștiințelor? Tâlhari ținând prelegeri despre cinste, pensionare de bordel arborând pudorile fecioriei, ucigași de popor român îngrijorați de soarta poporului romîn! Între timp, băiatul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
colțurile buzelor în sus, deși starea ei de spirit se târa pe undeva la nivelul fundului oceanului. Slujba aceasta putea fi incredibil de umilitoare. Trebuia să fii dezgustător de insistent și să ai pielea la fel de groasă ca un fund de rinocer. Dintr-odată, nu îi mai păsa dacă face sau nu rubrica. Ce mai conta? Era doar o revistă de femei stupidă. În afară de câteva remarci despre cât de mult îi plăcea mâncarea picantă, a lăsat conversația în seama lui. Ciudat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
lipseau - altruismul, compasiunea, nevoia de devotament. „CÎt privește claustrofobia, domnișoarelor, foarte prost văzută de companiile aeriene care țin morțiș să-și umple avioanele, dacă se Întîmplă ca ea să Însoțească agorafobia, amintește de acele păsări care se instalează pe spatele rinocerilor sau care ciugulesc prin fălcile crocodililor. Claustrofobia este parazitul agorafobiei“. Vechiul vis de macho: să iei de nevastă o infirmieră! E cam ceea ce mi s-a Întîmplat mie. De voie, de nevoie, Tina a devenit infirmiera mea, Într-o specialitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
un bivol mort vezi? Celălalt animal nu e? — Nu..., mormăie cu obidă călărețul. Rufus se scarpină, intrigat, în creștet. — Ciudat. De obicei se bat un urs cu un bivol, sau un bivol cu un elefant... ori un elefant cu un rinocer... — Au intrat în arenă călăreții! anunță Pusio. — Ce călăreți? tresare Rufus. — După veșmânt par tesalieni. Au dat drumul unor tauri... — Roșcați cumva la culoare? — Îhî... — ăștia sunt sălbatici. Mai violenți și mai mari decât ai noștri. Îi întrec și în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și a lumii care le populează. Momentele căutării unui editor, atunci când ești un debutant, sunt mizerabile, cu câteva mici excepții; dar fără „EI“, noi, furnicile pixului și creionului, nu pot exista. Suntem deci în simbioză, ca rechinul cu peștele pilot, rinocerul și mierla ce-l scarpină pe spate de purici... Interesant este momentul când trebuie să-ți prezinți și să-ți aperi-vinzi manuscrisul. Situația este delicată, seamănă cu cea a interviului de angajare și care se derulează cam pe aceleași arii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
bietul domn (pentru că leii de piatră au limba aspră și gâdilicioasă). Un top de hârtie și-o periuță de dinți Da, Donald Bisset știe bine ce spune. Îl cunoaște pe purcelușul care voia să zboare și e convins că Sam rinocerul mănâncă o sută de biscuiți cu ciocolată la cină. Are dovezi clare că a existat o corespondență între regina Marii Britanii și ceață („Palatul regal, 1 iulie. Dragă Ceață, nu te grăbi să ne vizitezi. Cu cele mai sincere sentimente, Regina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
ținea câteva din cele mai bune lucrări ale sale, cele pe care Îi era teamă că nevastă-sa avea să le distrugă după vreuna din certurile lor frecvente. De asemenea, ținea acolo primele schițe neșlefuite ale Politicianului Amfibiu și ale Rinocerului Politic, două serii noi În care Îi reprezenta pe membrii parlamentului turc ca pe niște specii animale diferite. Plănuia să le dea publicității În curând, mai ales acum, când curtea hotărâse să amâne la nesfârșit sentința lui de condamnare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
în iarbă radioși cum buburuzele nimic nu s-a schimbat prin eoni eterurile se reazămă lasciv tîmplă la tîmplă peste lăzi pline de coca-cola amiaza asudă cum Îngerii cîntînd la trompetă. DEALURILE Și unul după altul dealurile pielea lor de rinocer sub bărbia noastră uriașele lor labe așezate prietenește lîngă picioarele noastre ochii lor mici neliniștiți proptiți în ochii noștri liniștindu-i unul după altul dealurile cum un convoi de animale prea mari pentru strîmtele noastre vieți glumind necontenit prefăcîndu-se că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în general. Dacă mai e și român, atunci totul devine și mai delicat, căci criticul român e sensibil ca o libelulă. Nici cu o floare să nu-l atingi. Dacă se supără! El nu are pielea groasă, chitinoasă, piele de rinocer, cum o are politicianul român, care e conceput să îndure multe. Să țină la tăvăleală... Nu e cazul criticului. Cum să-l tăvălești pe un critic? Ori să te tăvălești cu el! Ce idee năstrușnică... Poate i-ar fi plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
regăsit și în domeniul viselor premonitorii, și în acela al predicțiilor propriu-zise. În fața fantomei, Macbeth așteaptă neclintit posibilele sale metamorfoze. Căci fantoma și-ar putea schimba oricând înfățișarea, s-ar putea preschimba într-un urs, într-un tigru, într-un rinocer - ar căpăta, așadar, aspectul unei fiare sălbatice. Confruntat cu această realitate în perpetuă schimbare, Macbeth e gata să lupte, să o înfrunte, deși indeterminabilul subzistă: horrible shadow, unreal mock’ry, fantomă reală sau fantasmă inconsistentă, această formă (shape) pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
iar cercul fără vlagă format de gura ei se mișca fără să scoată un cuvânt În timp ce privea fix trupurile legate fedeleș pe podeaua bucătăriei sale. Se Întoarse, punându-și mâinile-n șold. — Martin! Martin! Vocea Îi suna ca a unui rinocer ucigaș. Ce naiba crezi că faci, ticălos mic și murdar ce ești? O umbră se lăsă asupra ei. Întinsă pe podea, Watson putea doar să distingă În lateral un bărbat cu oasele mari, cu mâinile uriașe agitându-i-se. Ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
loc în câteva clipe”, „trebuia să fii mai prudent”, „după muncă, trebuie organizată odihna”; acest om care a scris propoziția fără moarte, netrecută în nici un Larousse, la cuvintele roz, dar intrată în fiecare autobiografie: „din oameni de treabă se nasc rinoceri de treabă”; acest om - mă întreb - ce va spune când va citi în ziare această propoziție dreaptă: „Eugen Ionescu a fost ales academician”? Consecvent - și care academician nu e consecvent cu opera sa? -, acest om va admite în fața acestei vești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
În sfârșit În vila pe care o proiectaserăm singuri, În Mevaseret, care ieșise aproape cum o visaserăm, cu o aripă separată pentru copii și dormitorul În pod sub acoperișul triunghiular, ca Într-o cabană din Alpi. Înger cu erecție de rinocer, râse Fima În sinea lui și simți din nou cum Împreună cu compasiunea se naște În el dorința, iar dorința aduce rușinea, ciuda, furia și autoironia. Și fiindcă tot se gândea la rinoceri, Își aminti de nemișcarea micii șopârle preistorice care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
o cabană din Alpi. Înger cu erecție de rinocer, râse Fima În sinea lui și simți din nou cum Împreună cu compasiunea se naște În el dorința, iar dorința aduce rușinea, ciuda, furia și autoironia. Și fiindcă tot se gândea la rinoceri, Își aminti de nemișcarea micii șopârle preistorice care dăduse din cap uitându-se la el În dimineața aceea. Se gândi puțin la Rinocerii lui Ionescu și, Încercând să evite comparația superficială, zâmbi totuși, căci avocatul Prag aducea mai mult a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În el dorința, iar dorința aduce rușinea, ciuda, furia și autoironia. Și fiindcă tot se gândea la rinoceri, Își aminti de nemișcarea micii șopârle preistorice care dăduse din cap uitându-se la el În dimineața aceea. Se gândi puțin la Rinocerii lui Ionescu și, Încercând să evite comparația superficială, zâmbi totuși, căci avocatul Prag aducea mai mult a bivol decât a rinocer. Întrebă: —Spune-mi, Annette, nu ți-e puțin foame? Eu Înfulec sendviș după sendviș, și tu nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]