26,768 matches
-
instrumentale, precum și dinamizarea și redimensionarea actului creativ instantaneu. Improvizația taqsim modernă împinge granițele universului modal prin inflexiuni repetate, mai mult sau mai puțin îndepărtate. Sunt introduse elemente de tehnică instrumentală avansată, artificii și ornamente de o spectaculozitate sporită, ruperi de ritm ce dinamizează derularea discursului muzical. Pot apărea influențe din alte culturi muzicale - jazz, muzică indiană, muzică clasică de tip occidental. Improvizația liberă este o formă relativ nouă în cadrul muzicii arabo-andaluze, ce se realizează fără vreo schemă prestabilită, bazată pe o
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
că noi am fi luat de la grecii vechi, între multe altele, metrica lor poetică, pentru a o aplica la joc - și numai la joc, întrucît n-o aflăm în stih și muzică decît numai doar în hipostaza de „greșeli” de ritm, poate fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura logică, ci și de faptul istoric al originii nordice a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
spirit și fantezie odinioară, a fost o amară decepție. Cred chiar că și pentru autor, d. Paul Constantinescu era de față. Protagonistele dansului lipseau fiind înlocuite prin diverse surogate. Nu se mai respectă nici ideea conducătoare a dansului și nici ritmul: nici de către dansatori dar nici de către orchestră, care cântă un fel de Alleluia, într-un tempo de înmormântare. Totuși Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române păstrează o înregistrare Electrecord din anii 50 cu o durată de de 27:30 a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
în puterea scriitorului de a influența cursul istoriei. De aceea alege transgresiunea, deviația, invizibilul devenit vizibil într-un gest de opoziție absurdă. În Revoiutionary Brain, pare obsedat de liste, scoțând în evidență faptul că multe vieți ome- nesti, anihilate de ritmul aberant al societății de consum, devin doar o mică notă pe marginea istoriei, consemnata în revistele de scandal. Paul Ruffin a apărut în Aiecart cu un text scurt despre pescari, în care vocea narativa e oarecum mai senina, măi hâtra
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
ca, începând din ziua următoare, să-i acord deplina libertate. Totuși, mi-ar fi plăcut să-i dau un nume. Îl priveam cum doarme alături de mine, cu lăbuțele strânse și cu blănița portocalie ca o plapumă de puf, îi ascultam ritmul respirației, dar numi venea nimic în minte. Nici toate năzdrăvăniile făcute în acea zi nu-mi dădeau nicio idee. Am adormit gândindu-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
este un concept generic, descriptibil printr-un complex de repere și coordonate. Obiectual, DMz este configurabil printr-un limbaj tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru, înălțime (în aspectele de sunet și acord); timp - ca durată (în aspectele de ritm și pulsație). Ambele subîntind o dimensiune de fond: energia - ca stare sau caracter (în aspectele de dinamică și agogică). Pe plan artistic DMz este un melos (diasonie) alcătuit din mulțimi (discret-finite) de sunete (succesive și/sau simultane) nuanțabile vocal, din
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cel de acompaniament nu corespunde explicit unei anumite categorii sau nuanțe sintaxice, deși subînțelege una posibilă. Înțelegem prin acompaniament însoțirea a ceva, de regulă a unui cântec<footnote Definim cântecul ca fiind un text muzical compozabil (reperabil) ca/prin melodie, ritm și expresivitate sau sens artistic. footnote>. La rândul său, cântecul poate fi monodic, dar poate avea și o altă sintaxă. În cele din urmă, aspectul de monodie rezultă firesc atunci când cântecul este scanat prin reducție vocală, la scara propriului glas
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
procedeu ce ține de dramatizarea muzicală. Acestui mod de prezentare i se poate sau nu adăuga un acompaniament, particularizând metaforic (pe plan interpretativ-artistic) rolul unui cadru de rezonanță, mai cu seamă pe coordonatele de armonie și pulsație (în raport cu melodia și ritmul cântecului). Ca atare, aspectele de solist și grup solistic nu se definesc în raport cu cel de acompaniament (decât la nivelul imaginii scenografice, ca poziție), ci cu modul cantitativ al unui demers de orchestrație. Dar, întrucât acompaniamentul nu poate fi definit în
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
formale proprii oricărui DMz, și acompaniamentul este livrabil unei sintaxe. Prin urmare, cântecul acompaniat prezintă o dublă sintaxă - a cântecului (ca referent) și a nuanței sale extensive, respectiv a acompaniamentului (relativ referentului). N.B. De fapt, armonizarea melodiei prin acorduri, pulsarea ritmului prin valori (durate/proporții) simetrice și orchestrarea cântecului prin distribuție timbrală sunt moduri de interpretare componistică, la nivel de suprastructură (cântecul fiind structura de referință). Ulterior, conduitele dinamic-agogice de intensitate și tempo se adaugă ca moduri de interpretare instrumentală, la
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
secvențial. Momentul OS poate fi desfășurat prin oricâte cicluri de acest fel. Sub aspectul mișcării, așa cum în fizică ea este o manifestare a geometriei spațiu-timp, în muzică este expresia unui raport între pulsația de adâncime, ca stratificare în consecvență, și ritmul de suprafață, ca secvențialitate în diferență. Nu există deci un ceva dat în mișcare ci doar impresia iluzorie decurgând din raportul celor două coordonate. Nu întotdeauna însă coordonata straturilor are și o sonoritate evidentă, ca plan/armătură de acompaniament. În
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de notație propriu-zis, fiind mai mult un fel de aide mémoire sau memento, destinat fixării unor repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului în care respectiva piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se presupunea că un muzician - văzând textul poemului, ritmul ce trebuia urmărit, precum și modul respectiv - și-ar fi dat seama imediat de melodia asociată acestor trei elemente fundamentale. Bineînțeles, cu condiția ca respectivul muzician să fi cunoscut vreodată piesa
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mémoire sau memento, destinat fixării unor repere. Așa-zisa partitură a unei piese muzicale se compunea din : textul poemului, numele modului în care respectiva piesă trebuia să fie interpretată și ritmul aferent. Se presupunea că un muzician - văzând textul poemului, ritmul ce trebuia urmărit, precum și modul respectiv - și-ar fi dat seama imediat de melodia asociată acestor trei elemente fundamentale. Bineînțeles, cu condiția ca respectivul muzician să fi cunoscut vreodată piesa în cauză. Este evident că o astfel de notație nu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
toate imperfecțiunile sistemului incipient de notație, acesta și-a dovedit eficiența și a favorizat păstrarea și transmiterea repertoriilor arabo-orientale de-a lungul secolelor. Am afirmat în paragraful precedent că în vederea notării unui cântec, erau utilizate trei elemente capitale : textul literar, ritmul și modul respectivei piese. Este adevărat că nu exista un sistem de scriere a notelor, dar trebuia să existe o reprezentare a înălțimilor, o anumită ierarhizare a sunetelor, altfel nu ar fi putut exista noțiunea de mod. Încă înainte de apariția
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale unei piese, respectiv ritmul, modul și textul poetic. În acest fel, oralitatea își păstrează rolul său bine definit în transmiterea repertoriului de tip oriental.
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Pentru că vorbește despre noi, oamenii. Dacă ar vorbi doar despre forme goale, nu ne-ar mai interesa! Din păcate, elevii au impresia că literatură chiar vorbește despre forme goale, că atunci când citim Eminescu trebuie să fim atenți la rimă, la ritm, la vocale și consoane, figuri de stil. Pierzând tocmai ce este esențial în poezie comunicarea, limbajul direct. Ar fi bine să știm și în ce context a fost scrisă Dorința sau Lacul. Ceea ce nu ar însemna să explicăm poezia prin
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
pe optimile 4-5 și, după separare, apropierea optimii finale (anacruzice) de timpul 1 următor. Varianta b) implică, în schimb, susținerea valorii pătrimii de pe optimile 4-5, cu diminuarea și scurtarea optimii finale a fiecărei măsuri (pe fiecare timp apare astfel un ritm trohaic), pentru a crea separarea, pașii pe timpi și structura de bar care rezultă de la sine. Iar aceasta era scrierea originală. Cel mai flagrant exemplu de deformări ale textului original, cu consecințe directe asupra rezultatului artistic, l-am întâlnit în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
notare - modifică simțitor percepția interpretului. Ex.5: J.S.Bach: Partita I Sib major, Corrente a. Urtext b. ed. Germer În Corrente, arcuri de legato puse fără nici o noimă, cu același scop de a crea anacruze în fiecare măsură. În plus ritmul punctat este transcris în ortografia ternară din sec.19 (conform ideii tradiționale de adaptare ritmică) dar care, îngrădind posibilitățile de citire, nu poate deveni obligatorie. Ex. 6: J. S. Bach Partita I în Sib major, Menuet a. Urtext b. Ed.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
indicii ale existenței, iar cei mai mulți o ascultă pentru mesajul pe care-l transmite. Muzica poate fi plasată în cadrul a trei mari caracteristici: extatic, simbolic și retoric. Dimensiunea extatică a muzicii este o reacție subliminală vis-a vis de mișcare și ritmuri, ce conduc către transformări psihice. Puterea simbolică a muzicii a fost exprimată de scriitorii creștinismului timpuriu, care integrau tiparele muzicii, ca de altfel și a altor arte, ca parte a marii simfonii a ordinii inițiată și susținută de Dumnezeu, simbolic
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
misticism modern, dar în același timp teatral, operistic: Recviem, Te Deum, două Misse scurte, Imn, cantatele Redemption (1882) și Mors et Vita (1885). Dezinteresul pentru muzica clasică sau antică, dorința de adaptare la gusturile moderne au creat genuri diferite muzicale, ritmuri rigide, cu schimbări semnificative în melodie și adaptarea cuvintelor la melodie. În Germania, Biserica Luterană își manifestă din ce în ce mai puțin interesul față de generozitatea muzicii orchestrale și corale a lui Bach și a contemporanilor săi. Coralele luterane încep să fie cântate din ce în ce mai
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și sinceritate spirituală în închinare. Muzica excelentă este muzica prin care omul se poate îndrepta către Dumnezeu și se poate angaja spiritual într-o închinare sinceră. Muzica creștină contemporană reprezintă societatea în diversitatea ei culturală și tradițională, ea evoluând în ritmul dezvoltării civilizației umane. Diversitatea muzicii creștine din lumea întreagă este un fenomen contemporan, uniformitatea stilistică fiind străină de imaginea creștinătății din zilele noastre care este foarte diversă în manifestare. Noua muzică religioasă coincide cu epoca sintetizatorului, propagă timbruri noi în
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pe lângă bucuria sufletească prilejuită, au lăsat la Societate (n.n. ,,Mihai Eminescu” din Cernăuți) un tricolor, pentru împrospătarea roșului, galbenului și albastrului din sufletele noastre, și un ceas cu imagini ale mânăstirilor din sudul Bucovinei, ca să ne bată inimile în același ritm al prieteniei și iubirii de care numai cei ce rămân măcar un pic copii și cred în povești sunt în stare”. Despre pictorița Dany Madlen Zărnescu, bucovineancă stabilită în Bacău, criticul de artă Valentin Ciucă glosează astfel, în albumul Un
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași ai lui Zamolxe, Zalmoxe și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași ai lui Zamolxe, Zalmoxe și Deceneu, ai lui Burebista și Decebal, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
februarie 2015: „Principala vulnerabilitate și marea provocare e creșterea continuă a volumului de activitate, cu același număr de procurori că la înființarea DNA. Volumul s-a triplat față de momentul înființării instituției. Deși procurorii au soluționat anual tot mai multe dosare, ritmul de creștere e tot mai mare. Mai avem de soluționat peste 5000 de dosare. Imaginați-vă presiunea care îl așteaptă pe procuror cu acets număr mare de dosare. Aceste dosare nu sînt simple dosare, ci așteptările a mii de persoane
De la Guvern, forțe suplimentare pentru DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție [Corola-blog/BlogPost/93796_a_95088]
-
Asociația Club Sportiv “Feel&Dance” organizează în perioada 21-23 noiembrie 2014, la București, prima ediție a “History of a lost Love” Dance Festival. Timp de trei zile, artiști din țară și din străinătate vor împărtăși emoțiile muzicii pe ritmuri de Salsa on1&2, Palladium Mambo, Bachata, Kizomba, Dansuri de Societate, Tango Argentinian. Pentru prima data in România, istoria dansului și conexiunea acestuia cu muzica vor fi prezentate sub forma unor proiecții de film documentare, iar invitații speciali vor susține
History of a lost Love – la prima ediţie în România [Corola-blog/BlogPost/93817_a_95109]