2,097 matches
-
lucru atunci situația se va complica și mai mult căci iar va fi vorba să se aleagă un șef de guvern care să fie În același timp și șeful Partidului Conservator. În acest caz vor răbufni din nou toate vechile rivalități. Mulți dintre conservatori sunt de părere că dacă s-ar retrage dl Cantacuzino tot nu se va putea trece peste generalul Manu, acesta din urmă ar trebui să devină cel puțin șef al partidului. Or, pe de altă parte, dl
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
principe dintr-o dinastie occidentală putea Îndeplini mai lesne condițiile mai sus enunțate. Această soluție mai avea și alte avantaje. Ea punea capăt electivității domnului dintre pământeni, fapt ce provocase numeroase fricțiuni În mediile conducătoare, din cauza instabilității domniei și adâncirii rivalităților dintre pretendenții care suprasolicitau tronul cu imense sume de bani. În egală măsură, se spera ca principele străin să aducă, cu sprijinul țării de proveniență și a dinastiei de care aparținea, mai multă siguranță și prestigiu noului stat ce urma
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
într-o unitate de învățământ ponderea se schimbă, rolul mai mare îl are școala, dar nici acțiunea educativă a familiei nu este de neglijat. Între acțiunile educative ale celor doi factori există mai degrabă un raport de complementaritate decât de rivalitate, acțiunea fiecăruia venin să o completeze pe a celuilalt. Căile perfectei colaborări constau, în primul rând, în cunoașterea permanentă, de către școală și familie, a problemelor ridicate de creșterea copilului, apoi de perfecta sincronizare a criteriilor educative, de intransigența activă, practică
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
de progresul nevoii de frumos, iar reforma fundamentală ar consta în disocierea între artă și simțul de proprietate, care dăunează frumosului. Altă „categorie relativ recent apărută, odată cu începuturile individualismului pe care îl presupune” este prostia (Disertație asupra prostiei), definită ca „rivalitatea dintre ceea ce-i individual și ceea ce-i social în personalitatea umană, cu triumful celui din urmă element [...], victoria lozincilor gregare asupra gândirii proprii”. Racordarea la ceea ce însemna noutate în viața culturală a Europei caracterizează și paginile eseistice din Amica mea
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
este cel mai capabil să mențină un imperiu cucerind periferia va putea scăpa de acest ciclu; inamicii săi care rămân în urmă în privința cuceririi străine (externe) vor rămâne în urmă și acasă. (Randall, 1988, p. 96) Observăm deci că marea rivalitate și bătălie între statele centrale (sau metropolitane) nu se mai desfășoară în relațiile lor nemijlocite, fiind exportate în „periferie”. Așa se face că bolnavul de gută (boala bogaților) este în „metropolă”, dar cel ce răcnește de durere este în „periferie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintâi din care au ieșit, ca dintr-un cal troian, acei nenumărați pedagogi și acei literați animați de un nobil idealism, moraliști ingenui, iubitori de fraze frumoase și volubile...” 22. Contemporanii l-au considerat rivalul lui Platon. Dar, dincolo de orice rivalitate, cei doi mari scolarhi s-au respectat. Este însă drept că îi despărțeau multe lucruri. Platon a conceput un curriculum care nu putea fi pus în practică de nici o cetate și de aceea a inventat una ideală care n-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
luptei de clasă. Desigur, au fost mulți informatori printre studenți. Impresia pe care o au foștii studenți din acele vremuri este că suspiciunile dintre ei nu erau așa de mari. Fiindcă între studenți, până în momentul repartiției, nu existau așa mari rivalități cum erau printre cadrele didactice. În această situație, delațiunea avea mai rar ocazia de a fi urmată de o satisfacție reală. Totuși, mi s-a povestit cum un student și-a rugat prietenul să nu mai facă glume politice în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
axiologică pozitivă: ceea ce este identificat drept postmodern este considerat automat bun, valoros ori, în orice caz, dezirabil, dată fiind sincronicitatea - fie ea și întârziată - cu literatura americană. În confruntarea doctrinelor estetice, această conotație valorizantă a fost utilizată pentru tranșarea unor rivalități de prestigiu și legitimitate, cu substrat generaționist. S-a acreditat, la nivelul percepției curente, ideea că în literatura română p. este perfect echivalent cu optzecismul, fiind manifest exclusiv în literatura generației ’80. Analize mai nuanțate - datorate chiar unor reprezentanți ai
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
din Noua structură..., este actul asumat, a cărui reușită nu mai trebuie argumentată, al despărțirii de modelul tradițional al literaturii - distanțare a cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
omenești îi apare drept rezultatul unei epuizări interioare, cu sugerarea pe alocuri a unor motivații ereditare. Cauza e însă stilul de viață al personajelor, orizontul închis și meschin al îndeletnicirilor lor, mai exact obsesia permanentă a poziției sociale, de unde și rivalitatea mondenă dintre grupuri, când nu de-a dreptul arivismul cel mai ignobil și mai lipsit de scrupule. Într-un atare context, boala și moartea dobândesc semnificații simbolice, îngroșând culorile sumbre ale tabloului și figurând parcă destinul tragic al unei umanități
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
obiectiv, care să promoveze soluții constructive, în spiritul intereselor generale, constituind, totodată, un arbitru moral și profesional, și nu autoritar (ca în cazul forurilor superioare) în dinamica conflictului. Ca instrument în conflicte interne. Sociologul poate însă cădea uneori în capcana rivalităților interne. El poate fi solicitat de către un grup angajat în lupta pentru putere cu intenția nemărturisită de a-l utiliza ca instrument pentru atingerea obiectivelor sale. Pentru a nu rezolva problemele. Se întâmplă uneori ca un sistem, neavând intenția să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
privilegiate, dezvoltarea statului. Apariția unui mare conducător politic înzestrat cu multă energie a dus la centralizare politică, la dezvoltare militară. Ambițiile personale ale acestuia au condus la cuceriri succesive și la transformarea statului în imperiu. Urmașii au lărgit cuceririle inițiale. Rivalitățile dintre diferitele familii, generate de faptul că ultimul împărat a murit fără urmași, au dus la lupte interne ascuțite. Acestea au slăbit imperiul, fapt care l-a făcut să cadă în fața atacului unor populații migratoare războinice. Fiecare moment este un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
chiar statutul de insider chicagoan este de vină, dar Abbott propune o abordare eseistică firească a celor o sută de ani de sociologie. Viziunea personală - adesea critică - și rigoarea științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute personale, rivalități, momente de criză etc.), Însă cu măsură. Numai atât cât permite discursul academic, numai cât este necesar Înțelegerii unor evenimente și parcurgerii cu plăcere a textului. Arthur Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scara socială. Sentimentele de datorie, de obligație reprezintă forța motrice a ajutorului adus părinților mai În vârstă, acestea neexcluzând Însă nici afecțiunea și nici presiunea normei sociale. Costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații. Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de multe ori, intră În conflict, În special pe tema educării nepoților. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât investiția materială și spirituală a bunicilor În nepoți este mai importantă. În opinia lui Attias-Donfut, conflictele intergeneraționale sunt alimentate de rivalitatea dintre filiații. Frustrările se nasc din așteptările decepționate, când părinții tineri și-ar dori mai mult ajutor de la părinții lor sau când bunicii suferă că nu au acces la nepoții lor așa cum și-ar dori. „Distanța potrivită nici nu apropie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Câmpul sau de acțiune e grupul uman, profesional, asociativ sau politic, unde se manifestă, alături de solidarități și colaborări, lupte sau conflicte, adesea chiar războaie. În acest spațiu de experiențe culturale, de funcționare colectivă determinată de un scop comun, pot apărea rivalități, frustrări, iluzii, fantasme, angoase, crize - fenomene firești declanșate de efortul instituțional, prin raportare la sarcina comună. Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Desant ’83 (volum colectiv), pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1983; Cine mă trece strada?, Pitești, 2001. Traduceri: Guillaume Apollinaire, Amorurile unui hospodar, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1992; Gustave Le Rouge, Prizonierul planetei Marte. Războiul vampirilor, București, 1993; Edith Wharton, Rivalitate, București, 1994. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Dan Radu Stănescu, Proza scurtă la un ceas definitoriu, VR, 1984, 3; Lucian Branea, „Desant 83”, „Dialog”, 1984, 101-102; Rotaru, O ist., III, 943-944; Cărtărescu, Postmodernismul, 441-443; Popa
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
de tot atâtea apartenențe și conținuturi diverse câte ar alimenta propria existență în căutare de universuri succesive sau concomitente de viață. Identitatea individuală folosește identitățile colective disponibile prin aderare sau respingere, pentru a-și crea propriul profil care să evoce rivalități de interese și distincții cât mai clare, pentru a face cât mai vizibile granițele de separare. Politica este uneori folosită pentru a consolida o identitate colectivă, chiar cu costul diminuării alteia. Romii militează pentru identitatea lor culturală ca și maghiarii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și D. Caracostea au adoptat un punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit și-o schiță generică a Mioriței. Alți cercetători au analizat balada dintr-o perspectivă etnografică. Ov. Densusianu consideră că împrejurarea tipică pentru nașterea baladei a fost rivalitatea frecventă pe drumurile de transhumanță. Glosări etnografice au mai oferit și C. Brăiloiu, I. Mușlea și chiar V. Alecsandri. Cercetarea filosofiei mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga, moartea transfigurată metaforic în nuntă nu
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Niciodată însă micii idoli și marile „staruri” de mahala - de la Michael Jackson și Madonna la maneliștii Vali Vijelie și Nicolae Guță - nu vor putea să aducă pacea și armonia între diferitele grupări etnice. Ne putem aștepta ca violența rituală și rivalitatea mimetică să dispară? Experiența ne arată că nu. Creștinii, în schimb, au alte mijloace. Nu mesajul orgiastic al postmodernității multimediatice, nici mesajul efeminat al ideologiilor umaniste îi vor împăca pe români și pe țigani. Pentru curățarea cangrenei este nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
narativ al comunicării binelui, adevărului și frumosului - slujesc misterul vieții 1. Vârsta eticătc "Vârsta etică" Într-un fel sau altul, adolescența îngroapă această stare de receptivitate pură și lasă loc altor interogații. De la vârsta imitației inocente ne mutăm în sfera rivalităților mimetice, pentru care valori precum eroismul sau creativitatea rămân cardinale. În generația tinerilor formați la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această prioritate a ordinului etic față de orice epistemologie alternativă. Aspiram mai ușor, din convingere sau printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui H.-R. Patapievici: „Se poate pierde acolo unde se câștigă”). Avem datoria, înainte de a ne resemna cu înfrângerea, să lăsăm viitorul deschis pentru lucrarea neștiutelor căi ale lui Dumnezeu. Știm că postmodernitatea a eliberat relația prezentului cu trecutul de rivalitatea mimetică a conștiinței moderne crescute sub ideologia iluministă, lăsând loc unei reveniri la virtuțile tradiției. Soluția teologico-politicătc "Soluția teologico‑politică" Postmodernitatea e un risc (al amestecului), dar și o imensă oportunitate (a alegerii). La amurgul modernității am putea înțelege proporțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se întâmplă adesea să nu știm prea bine cum să procedăm ca să comunicăm bine cu ei. În picioare, în fața lor, suntem stângaci, simțim cum ne înțepenește trupul. Însă poziția rigidă, față în față, ochi în ochi, este specifică situațiilor de rivalitate și generează o formă de agresivitate nocivă. Unele persoane știu să se protejeze de acest neajuns, pregătind terenul unei întâlniri agreabile încă de la primul contact. Ele declanșează la interlocutor „culoarea verde”, care dă dorința de a merge mai departe. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Pitești: cronica unei sinucideri asistate Cuprinstc " Cuprins" Lecția de anatomie (Ruxandra Cesereanu) 11 Cuvânt înainte 13 Introducere 17 Capitolul I - Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii 21 1. Suceava 21 Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici 21 O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanu 24 2. Târgșor 27 Protagoniștii și condițiile din închisoare 27 Încercările grupului de la Suceava 30 Evadarea. Evacuarea penitenciarului 34 3. Pitești 35 Pregătirea terenului: mutări, convorbiri secrete, primele încercări 35 Etapele sistemului 42 Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]