544 matches
-
nervuri pe partea inferioară. Fructul este o capsulă. Săpunărița crește pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, râuri, prin lunci, în locuri nisipoase. Este răspândită în zona de deal și de șes. Se recoltează în al doilea an de vegetație, luna august: rizomul cu stolonii și rădăcinile ce pornesc de pe rizom (Saponariae rubrae radix). Are gust dulceag mucilaginos - amărui și conține saponozide triterpenice (saporubină) care duc la micșorarea tensiunii superficiale, modifică permiabilitatea membranei celulare, cresc secrețiile bronșice și biliare. Extractul apos, decoctul (1
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
Săpunărița crește pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, râuri, prin lunci, în locuri nisipoase. Este răspândită în zona de deal și de șes. Se recoltează în al doilea an de vegetație, luna august: rizomul cu stolonii și rădăcinile ce pornesc de pe rizom (Saponariae rubrae radix). Are gust dulceag mucilaginos - amărui și conține saponozide triterpenice (saporubină) care duc la micșorarea tensiunii superficiale, modifică permiabilitatea membranei celulare, cresc secrețiile bronșice și biliare. Extractul apos, decoctul (1,5%) sau infuzia (0,5-1,5%) se folosesc
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
cu multe petale. Nu produc semințe viabile. Durata de viață: plantă perenă. Origine: Sudul Asiei Temperatură: are nevoie de temperaturi între 20 °C si 30 °C . Înmulțire: având în vedere că planta nu produce semințe viabile, se înmulțește prin replantarea rizomilor. Beneficii: rizomii sunt recoltați, fierți câteva ore, uscați în cuptoare și apoi măcinați într-o pudră galben-portocalie. Praful de curcuma se utilizează ca ingredient de bază în bucătăria asiatică, ca și condiment (ingredient esențial al preparatelor de curry) sau colorant
Curcuma () [Corola-website/Science/315202_a_316531]
-
petale. Nu produc semințe viabile. Durata de viață: plantă perenă. Origine: Sudul Asiei Temperatură: are nevoie de temperaturi între 20 °C si 30 °C . Înmulțire: având în vedere că planta nu produce semințe viabile, se înmulțește prin replantarea rizomilor. Beneficii: rizomii sunt recoltați, fierți câteva ore, uscați în cuptoare și apoi măcinați într-o pudră galben-portocalie. Praful de curcuma se utilizează ca ingredient de bază în bucătăria asiatică, ca și condiment (ingredient esențial al preparatelor de curry) sau colorant alimentar. În
Curcuma () [Corola-website/Science/315202_a_316531]
-
un nou șef sau o nouă șefă, unul dintre cetățeni se sacrifica voluntar aruncându-se într-o prăpastie sacră, sinuciderea fiind considerată o mare onoare. Guanșii se hrăneau mai ales cu "gofiu", un fel de cașă de orz, grâu și rizomi de ferigi la care adăugau lapte de capră, fructe, muguri, rareori pește sau carne (tot de capră). Se îmbrăcau în țesături rudimentare sau în piei de capre, cu care erau și inhumați sau depuși în peșterile mortuare unde s-au
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
zone mlăștinoase, ofilindu-se în lipsa apei. Crește neîntrerupt în sol fertil și umed, putând supraviețui unor înghețuri blânde pe timp relativ scurt. "Z. aethiopica" este o plantă rezistentă, dezvoltându-se cu succes în diferite soluri și habitate, înmulțindu-se prin rizomi; se află în echilibru cu mediul în care trăiește și este considerată o buruiană pentru zonele agricole. "Z. odorata" este o specie rară, asemănătoare cu "Z. aethiopica", însă mai hidrofilă și cu un miros asemănător freziei, endemică doar câtorva localități
Zantedeschia () [Corola-website/Science/321705_a_323034]
-
suprafață de 10 ha. Aceasta reprezintă o zonă cu luciu de apă de cca. 2,80 ha (ormat în urma unui val de alunecare) acoperit în mare parte cu plaur (o pătură plutitoare de stuf ("Phragmites australis") formată din rădăcini și rizomi legate între ele de aluviuni și humus). La nivelul ierburilor (în arealul ce împrejmuiește lacul) sunt întâlnite câteva rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
a orașului), descoperind un tărâm pitoresc cunoscut sub numele de Nada Florilor unde a fost instruit în meșteșugul pescuitului de către bătrânii Moș-Hau și Moș-Spânu. Nada Florilor era o plavie (insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol) existentă în bălțile Șoldăneștilor la care se ajungea trecând prin apă, pe lângă o îngrămădire de stuf. Plavia nu mai există astăzi ca urmare a efectuării unor lucrări de regularizare
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
a orașului), descoperind un tărâm pitoresc cunoscut sub numele de Nada Florilor unde a fost instruit în meșteșugul pescuitului de către bătrânii Moș-Hau și Moș-Spânu. Nada Florilor era o plavie (insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol) existentă în bălțile Șoldăneștilor la care se ajungea trecând prin apă, pe lângă o îngrămădire de stuf. Plavia nu mai există astăzi ca urmare a efectuării unor lucrări de regularizare
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
își delimitează un teritoriu propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz, nufăr, apoi puținele fructe, ca cele de nufăr și mai ales fructele cu miez bogat și cu gust de castane ale cornacilor ("Trapa natans"). Consumă și plante din culturile agricole (boabe de porumb și de
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
din culturile agricole (boabe de porumb și de alte cereale) și cele de legume din apropierea apei, dar și ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Vara se hrănește cu părțile verzi ale plantelor acvatice, iar iarnă cu tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz. Cu toate că hrana de iarnă este redusă cantitativ, ea este mai consistentă. Ocazional consumă și hrană de origine animală: larve și adulți de insecte acvatice, melci, scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
adulți de insecte acvatice, melci, scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă zilnic în medie 0,5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de împerechere. Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași familii. Nu au fost observate înmulțiri explozive, de tipul invaziilor altor specii de rozătoare microtide, și nici migrații. Se hrănește cu părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane (rizomi, rădăcini, bulbi), dar și cu părțile verzi aeriene, moi ale plantelor și cu ciuperci. Mănâncă ocazional și insecte. Pentru vremea nefavorabilă (vreme ploioasă și iarnă) își face provizii din boabe și semințe. Perioada de reproducere are loc din martie până în
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Israel, Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți până la 2400 m deasupra nivelului mării. Orbeții sunt rozătoare exclusiv vegetariene. Ei consumă rădăcinile plantelor, rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei prin plafonul acesteia, după ce au fost retezate cu incisivii. În același mod sunt procurate de la suprafață plantele necesare construirii cuibului. În terenurile cultivate preferă rădăcinile de trifoi
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
plantă acvatică amfibie perenă din familia plantaginacee răspândită în Europa. În România este găsită în sudul țării prin locuri mlăștinoase inundate, lacuri, șanțuri, pe malul mării. Este o plantă acvatică amfibie, perenă, monoică, mică cu o înălțime de 2-12 cm. Rizomul este scurt, stolonifer (poartă stoloni). Stolonii scurți și subțiri, cu rădăcini și frunze dispuse în rozetă la nodurile. Frunzele simple, grupate în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice sau semicirculare în secțiune, adeseori canaliculate, late de 1-2 mm și lungi
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
apariția la eveniment, de asemenea, a adus cuvinte de lauda pentru ei, rock-star performanță îmbrățișând muzică modernă. În 2014, Malouma a participat la Ședința de Arte din Lumea Arabă, un festival în Montpellier, Franța, , cât și la Parizian Festivalul de Rizomi. Malouma, oficial Malouma Meidah, a devenit primul din punct de vedere politic activ ca un membru de partid de opoziție în 1992, vorbind împotriva dictaturilor și în favoarea democratizării. În 2007, în ceea ce a fost considerat primul liber a avut loc
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
face așa ceva? De ce era atât de rău? Pentru că se făcea o exploatare intensivă fără să se țină cont de condițiile de mediu. Exploatarea stufului se făcea cu mașini grele care erau importate din Republica Democrată Germană, pe șenile, care distrugeau rizomii de stuf. Se tăiaseră canale făcuseră din loc în loc niște suprafețe imerse înalte de doi trei metri, lungi până la două sute de metri unde să se depoziteze stuful și după câțiva ani de asemenea exploatare au distrus practic exact bogăția. Dar
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
face așa ceva? De ce era atât de rău? Pentru că se făcea o exploatare intensivă fără să se țină cont de condițiile de mediu. Exploatarea stufului se făcea cu mașini grele care erau importate din Republica Democrată Germană, pe șenile, care distrugeau rizomii de stuf. Se tăiaseră canale făcuseră din loc în loc niște suprafețe imerse înalte de doi trei metri, lungi până la două sute de metri unde să se depoziteze stuful și după câțiva ani de asemenea exploatare au distrus practic exact bogăția. Dar
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]