1,115 matches
-
fi declanșată și de un „anunciu” inserat prin anul 1837 în Gazeta de comerciu : „S-a scos în vânzare o roabă de 18 ani”. Domniței de la Sâmbăta de Sus i-a rămas doar numele pe o piatră de mormânt ; tinerei roabe nici atât : „Cum o cheamă pe fată nu știe nici pământul/ Pe care nu rămase dovadă peste ani/ Semn funerar ”. De ce să fi fost scoasă la vânzare nefericita roabă? se întreabă poetul. Nevoie de bani, restricții patrimoniale ? Sigur nu ; nu poate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Sus i-a rămas doar numele pe o piatră de mormânt ; tinerei roabe nici atât : „Cum o cheamă pe fată nu știe nici pământul/ Pe care nu rămase dovadă peste ani/ Semn funerar ”. De ce să fi fost scoasă la vânzare nefericita roabă? se întreabă poetul. Nevoie de bani, restricții patrimoniale ? Sigur nu ; nu poate fi vorba decât de gelozia și mânia stăpânei, boierul fiind fără îndoială prea adesea ispitit de trupul tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
îndoială prea adesea ispitit de trupul tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀ și închipuie o întreagă desfășurare dramatică și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul (Roaba vândută, în Cântare cetății lui Bucur, 1959). Toată epica aceasta, cam melodramatică și oarecum tendențioasă în spiritul anilor ’50, dar, cum spuneam, foarte plauzibilă în datele ei istoricește obiective, nu e lipsită de putere emoțională și de o pregnantă reprezentare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Doamnă”, ci ca sclavă, am auzit adesea, cântată de Frățilă în prezența poetului emoționat, o poezie mai veche, ușor modificată în transpunerea muzicală : „...în lipsa mea ea se gândește numai la mine/ ea cea mai dragă și cea mai aleasă/ dintre roabele sublime./ Ei i se face rău de singurătate/ ea stă și spală tot timpul podeaua/ până o face de paispce carate/ .../ ea spală zidul casei cu mâna ei/ .../ Ea își așteaptă bărbatul bețiv/ ca să-i vină acasă/ și degetele albe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o colină, ca nu cumva mirosul de bucate să-i supere. Sus, pe colină, tânăra doamnă a casei dădea viață unei ființe micuțe, negricioase și vinete. Mitrana, agentul de legătură dintre casa boierilor și bucătărie, își dădea importanță. Baba Ioana - roabă slobozită, care după eliberare se întorsese la matcă și era socotită un bun al familiei, care se mândrea cu acest lucru și, cu aere de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
avioane). Vecinul meu colhoznicul cu căciula mare, care lăcrăma și-și ștergea ochii c-o cârpă. Fetița care s-a dus și a depus o floare la catafalc. Cei doi bătrânei care au adus păreche singuratecă o coroană într-o roabă. Bătrână sărăcăcios îmbrăcată la priveghi. Băiețelul care se furișa la mauzoleu, printre noi, ca să vadă și el pe cei doi, Lenin și Stalin, alăturea. Am văzut pe Saifudin Kichelew. [Moscova 30 nov.-17 dec. 1953] Luni 30 noiembrie 1953 Plecăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la scoala de asistente medicale (1000 de dolari pentru amândoi) Curățarea terenului de 40 de hectare pentru gard (800 m pe 500 m) - 200 de dolari pentru salarii Cumpărarea de unelte pentru gard și livada ( lopeți, topoare, sape, hârleți, machete, roabe, etc)500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit, 20 de avocado, 20 de mango, 20 de papaya, 20 de castani, 20 de mandarini, 20 de kiwi, plus semințele aduse din România
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
urmăm calea vieții Împreună. “ Un biet pribeag sunt, Însă merg drept, cu fruntea sus, / Și n-oi ști să fiu orbul care se lasă dus.../ Ci ți-oi Întinde mâna și vino de vei vrea / Dar nu te vreau nici roabă și nici stăpână a mea, / Nici sprijin, nici povară - așa te vreau, și-acum / De vrei să mergi cu mine, gătește-te de drum.” (Elena Farago) Eleva Emilia Mărgineanu (Milly) Cu promisiunea de a ne scrie, eu am plecat În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
momentului cînd să-l declari. Ar trebui să contactezi imediat un avocat specializat în procedurile de falimentare. El este cel mai în măsură să îți spună dacă mai are vreun rost să te zbați. Este mai greu să scoți o roabă din tină decît să cumperi una nouă. Trebuie să te decizi cu mare grijă cînd să declari falimentul. Varianta "Douăsprezece fără cinci minute" este o alegere mult mai isteață decît "Al doisprezecelea ceas". Asemenea decizii se iau foarte greu deoarece
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
ținem seama. Apoi, cum o să voteze o femeie de la sat altfel decum îi spune bărbatul, când merge la 4 pași în urma lui, când îi spune popa, când îi pune pirostriile pe cap, că trebuie să-și urmeze bărbatul, să fie roaba bărbatului... La noi stau lucrurile altfel decât în ș...ț1 unde spunea femeia: „Pezevenghiule, dacă nu votezi cum votez eu, mă despart...”. Trebuie, în bătălia aceasta mare de atragere a femeilor la sate, să le apropiem și cu metodă, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ca o valorificare a expertizei lor în zona domestică: sunt croitorese sau țesătoare. Totuși, cele mai multe femei muncesc doar în sfera privată. Munca lor nu este remunerată, iar ele depind de veniturile soților. Mihail Kogălniceanu argumentează că „femeia măritată este o roabă”, soția este un „bun” al soțului (față de care el trebuie să fie vigilent), dar că acest fapt se cucerește de către soți prin competiție cu „amorezii”. Femeia nu este în stare să ia decizii singură, ea este tratată ca infantilă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
credința mea că răul se întoarce asupra celui care-l face. Oare Lady Macbeth, stăpânită de patima măririlor, nu moare nebună, chinuită de fantomele tuturor celor la a căror ucidere a contribuit, chiar și numai ca factor moral? Iar Medeea, roaba iubirii, orbită de furia geloziei, omorându-și copiii, nu se ucide pe sine prin ei? Cât despre cea de a treia femeie, Lena din zona Năsăudului, mama care-și blastămă feciorul... cum ar mai putea scăpa de răzbunarea pământului care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de nuiele împodobind o prăjină, roți de car invadând un stâlp de electricitate pentru al înnobila, fiind singurul element stingher și betonat într-o lume de lemn, flori, iarbă, piatră, fier și iubire. Pe cărări te împiedici de potcoave. O roabă s-a transformat în cel mai comod fotoliu. O sanie îngustă devine bancă de taclale și, în general, totul te încântă și descântă. Atmosfera din casă, primitoare și rafinată, prețioasă și țărănească te incită la visare, dar și te pune
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
celebrul articol 209 din Codul Penal, referitor la uneltire contra orânduirii sociale). Munca era împărțită pe sectoare alocate brigăzilor, constituite din aproximativ 50 de deținuți și escortate de câte 8-10 soldați și un milițian. La Poarta Albă se muncea cu roaba, deținuții având de îndeplinit o normă de 3 m3 de pământ excavat, apoi transportul cu roaba la 100-150 de metri, încărcări și descărcări de vagoane, construirea, întreținerea și modificarea de căi ferate, construirea de barăci și clădiri ori sfărâmarea pietrei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sectoare alocate brigăzilor, constituite din aproximativ 50 de deținuți și escortate de câte 8-10 soldați și un milițian. La Poarta Albă se muncea cu roaba, deținuții având de îndeplinit o normă de 3 m3 de pământ excavat, apoi transportul cu roaba la 100-150 de metri, încărcări și descărcări de vagoane, construirea, întreținerea și modificarea de căi ferate, construirea de barăci și clădiri ori sfărâmarea pietrei la carieră. Peninsula era vestită pentru munca la carierele de piatră, efortul fiind foarte dur, motiv
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în prep. lat. de, engl. to cu sensul ablativ de referire la ceva. Astfel sl. delo este treaba pe care o face cineva; în rom. treabă primele două consoane reprezintă reducerea a două cuvinte silabă din tarabă, cf. tărăboanță și roabă; a turba și rabie; a derege, a drege și a regla; înalt, arbore și sl. derevo „copac“, rom. tărie „înălțime, altitudine“. Baza lichidă, în variantele l/r/zero, a generat prin afixare forme precum alpis - oros - gora - mons „munte“. Unul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222 a râma, 46 râu, 131 reavăn, 131 a regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131 rug, 130 a rumpe, 56 a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49 sarmi, 52 Sarmisegetusa, 51 sat, 57 său, 242 sân, 242 sârbi, 51 scarpă, 56 a scărmăna, 56 sciți, 49 Sciția, 49
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și acordul dintre destinul universului cu cel personal este holomorfic și total. Teama de mutația existențială este îndepărtată prin promisiunea pețitorului de a-i recunoaște statutul superior: „ -Taci (numele fetei), nu mai plânje,/ Că nu te iau să-mi fii roabă,/ Te iau doamnă curților,/ Stăpâna argaților!” (OlăneștiSuvorov). Valoarea magică a plânsului este revelată de gestul nobil al colectării lacrimilor: „Dar nu știu, coase ori descoase,/ Dar la lacrimi știu că varsă/ Și le varsă’ntr’un stacan,/ Le stropește sub
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fetei, face din episodul miresei-pasăre o recompensă pentru tânărul capabil să surmonteze obstacolul cetății invincibile: „- Nu strica, voinic, cetatea,/ Că noi bini te-om dărui:/ Fată dalbă din cetate,/ Potârnichea soarelui,/ Soarelui și-a lunii ei,/ Nu ți-o dăm roabă să-ți fie,/ Și ți-o dăm doamnă să-ți fie” (Bratovești - Vâlcea). Păsărica gălbioară este aici marcată explicit de apartenența solară, în timp ce astrul nopții apare dominat de fecioara din cetate. Lebăda reprezintă o altă ipostază solară a fetei, adusă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i-au scos afară în câmp. Pe ostași i-au dezarmat, i-au dezbrăcat de haine și alte bunuri și i-au ucis pe toți cu securile și săbiile. Dintre femei, fiecare tătar și-a ales câte două fete, ca roabe, celelalte fiind omorâte. Pe țărani i-au dus în altă parte și, după ce i-au dezbrăcat, i-au exterminat până la unul. Aceiași soartă a avut-o și mănăstirea Șirioara, de lângă Siria, din Episcopatul Transilvaniei, zidită de Ștefan, banul Slovoniei și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
măgar învățat. În alte povești, cu haiduci și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj al lui Radu Rosetti judecă fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa e gravidă chiar cu boierul, ci pentru că nu poate fi culcată pe pământ cu fața în jos. Ingenios, boierul pune să fie săpată o groapă de
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
scos o vorbă. Până și canadiana aceea a rămas în copac, în bătaia vântului. Erau acum șase bătrâni. Groapa ajunsese până la talie. Unul din cei doi care au venit mai la urmă dădea cu târnăcopul în fundul gropii, iar celălalt încărca roaba și căra pământul până la poalele dealului. Vâjâitul vântului și zgomotul cazmalelor nu mai conteneau. Deveniseră de nesuportat. Am renunțat să mai găsesc vreo melodie și am pus armonica pe masă. M-am dus la fereastră și m-am uitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era șeful lucrării la care se angajaseră. Toți lucrau la fel, nimeni nu dădea ordine sau indicații. Bătrânul cu târnăcopul muncea cu o eficiență greu de descris în cuvinte, primii patru scoteau pământul din groapă, iar ultimul îl căra cu roaba. În timp ce priveam groapa, mi-am pus o serie de întrebări. Ceva nu mi se părea tocmai în ordine. În primul rând, era prea mare pentru a arunca gunoi în ea. Începuse să ningă. Deci era clar că o făceau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]