681 matches
-
măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
în ultima sa parte doar pentru autoturisme cu tracțiune integrală, din cauza pantei foarte accentuate și a anrocamentului. Există o rezervație naturală cu relief ruiniform și cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, constituind locul de cuibărire a unor păsări și habitatul unor reptile și insecte. Vegetația insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufărișuri și rogozuri), precum și din plante acvatice (în special nuferi). Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetație xerofilă și joasă poposesc, venind din alte zone mai calde, păsări de mlaștină (codobaturi venite din
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
platyrhynchos"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), cucuvea ("Athene noctua"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus apus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
în condiții grafice admirabile,cartea semnifică un exemplu. GHEORGHE ȚENȚULESCU” -Consemnări la prima ediție a Festivalului Interjudețean al păpușarilor amatori-Cîmpina,măi 1978” ,publicate de Revista:”Îndrumătorul cultural „ nr.6/ 1978, București. „Pe cai, pe cai,pe cai,” piesă Vioricăi Huber Rogoz... un spectacol destul de atrăgător...Să nu uităm muzică lui Leonida Brezeanu,sugestiva,melodioasa,cu care pleci, fredonând-o și după spectacol.” IOVAN MICLEA-cronica Concursului de creație corala dedicat celei de „ A 40-a aniversare a P.C.R”în care se
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
paralele cu meseria de actor, Bărbulescu a realizat o serie de scenarii radiofonice și de televiziune. Pe plan literar, a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori români de science fiction alături de George Anania, într-un cuplu pe care Adrian Rogoz l-a numit "scriitorul bicefal". Romulus Bărbulescu a decedat pe 9 februarie 2010. Romulus Bărbulescu a scris un scenariu de film a cărui acțiune se petrecea în lumea paleontologiei. Dactilografa lui era aceeași cu a unui autor SF, care, ulterior
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
cărui acțiune se petrecea în lumea paleontologiei. Dactilografa lui era aceeași cu a unui autor SF, care, ulterior, a publicat o povestire SF despre care Bărbulescu a susținut că fusese plagiată după acel scenariu. A reclamat acest lucru la Adrian Rogoz care, pentru a-l împăca, i-a solicitat o altă idee și i-a făcut cunoștință cu un tânăr scriitor aspirant, George Anania. Astfel a luat naștere cuplul de autori SF care avea să fie recompensat cu Marele premiu pentru
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
erau interzise, realitatea alternativă era o bună metaforă și, chiar mai bine, mai sigură. Între 1958 și 1962, Bărbulescu și Anania au scris 15-20 de scenarii difuzate la radio, înainte de a finaliza romanul plecat de la ideea împărtășită de Bărbulescu lui Rogoz, "Constelația din ape" (1962). Romanul avea să fie serializat în numerele 174-179 ale Colecției de povestiri științifico-fantastice, având un efect memorabil asupra cititorilor din epocă și asupra criticii științifice. În 1965 apare "Doando", romanul care i-a consacrat și care
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), pufuliță ("Epilobium palustre"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), stânjenelul de stâncă ("Iris reichenbachii"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), băieței ("Veronica spicata"), poroinic galben ("Orchis pallens"), rotunjoare ("Homogyne alpina"), iarba vântului ("Nardus stricta") și rogozuri din speciile: "Carex nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex echinata" sau "Carex lasiocarpa". Presiunea antropică asupra sitului este destul de ridicată din cauza afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Târșiței în multe locuri lipsește, în buna parte deschișă, uscată, cu vegetație de pajiște, lângă s. Târșiței - arată. Albia este șerpuitoare, fără ramificații, cu lățimea de 5-8 m (lățimea maximă 28 m), în aval de s. Dobrușa cu vegetație de rogoz. După căderea ploilor se formează un curs de apă cu lățimea de 1-2 m și viteza apei de 0,1-1,2 m/ s. Lângă satele Recești și Dobrușa râul curge prin acumulări de apă create prin bararea albiei. Lungimea acestora
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
numere au cuprins romanul lui Octavian Sava, „Meteoritul de aur”, tradus de însuși Fáskerthy. Au urmat lucrările premiate la concursul literar organizat de revista tutelară: Leonid Petrescu - „A 12-a variantă”; Mircea Naumescu - „Marea experiență”; Mircea Brateș - „Proxima Centauri”; Adrian Rogoz și Cristian Ghenea - „Inimă de ciută”; P. Stănescu - „Întâmplare obișnuită”. După un western marinăresc cu triburile de războinici de pe Coasta Pacificului (Vitalii Trenev - „Indienii”), a urmat primul roman fluviu, „Uraniu” de Adrian Rogoz și Cristian Ghenea (CPSF 8-14), asemănător, ca
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
Marea experiență”; Mircea Brateș - „Proxima Centauri”; Adrian Rogoz și Cristian Ghenea - „Inimă de ciută”; P. Stănescu - „Întâmplare obișnuită”. După un western marinăresc cu triburile de războinici de pe Coasta Pacificului (Vitalii Trenev - „Indienii”), a urmat primul roman fluviu, „Uraniu” de Adrian Rogoz și Cristian Ghenea (CPSF 8-14), asemănător, ca atmosferă exotică și în unele aspecte ale intrigii, cu filmul „Kim” (1950), realizat după romanul omonim al lui Rudyard Kipling. După []Mircea Șerban]] cu „Ghidul din Lună” (CPSF 15-16), a urmat un intermezzo
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
Alexandru Andy - „Pisica din Baskerville” și monumentalul roman al lui Ivan Antonovici Efremov - „Nebuloasa din Andromeda” (TFE 51-57, CPSF 59-65). Până să publice „Straniul caz al doctorului Jeckyll și al lui Mister Hyde”, apărut abia în 1970 (CPSF 375-378), Adrian Rogoz l-a prezentat pe americanul Robert Louis Stevenson cu o emoționantă poveste fantastică de dragoste, „Diavolul din clondir” (TFE 59, CPSF 67). Au urmat „Misterele unei curse”, un roman scris chiar de redactorii revistei: Donáth András, Fáskerthy György și Haás
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
Emil Botta, Radu Boureanu, Ion Brad, Karel Capek, Nina Cassian, G. Călinescu, Ștefan Aug. Doinaș, Georges Duhamel, Maria Filotti, Anatole France, Klaus Heitmann, Jiri Marek, Gellu Naum, Galina Nikolaeva, Al. Philippide, Monica Pillat, Ion Pillat, Marin Preda, Marcel Proust, Adrian Rogoz, H. Bloch, Mircea Cărtărescu.
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
1800 de metri); ienupărul, jneapănul și arborii pitici (într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
dealurilor bogată în specii de foioase: fag, carpenul, gorunul; pe culmile montane pe areale întinse și compacte se dezvoltă molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte bogată și variată aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, acvila de munte, pițigoiul, mierla etc. Componența Consiliului Județean Harghita (30 de consilieri): Județul Harghita are 4 municipii
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
o serie tradusă în germană. Reluată după 1990, numele i-a fost schimbat în Anticipația - . Revista a publicat la început textele premiate la concursul literar organizat în 1955. De-a lungul anilor, redactorul literar al publicației a fost scriitorul Adrian Rogoz, care a tradus și multe dintre prozele străine publicate, semnând uneori cu pseudonimul Dorin A. Groza. Redactorul seriei paralele, „Tudományos-fantasztikus elbeszélések” (TFE), cea tradusă în limba maghiară, a fost Fáskerthy (Fáskerti) György.
Colecția „Povestiri științifico-fantastice” () [Corola-website/Science/318207_a_319536]
-
coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În arealul sitului și în vecinătatea acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile) în luminișuri și tufărișuri și rarități floristice în zonele de pajiște. Din varietatea vegetală aflată în arealul rezervației naturale pot fi amintite specii floristice de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), stânjenei cu subspecii de "Iris
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult din zona Lăpuș (bisericile din Ungureni(1782), Rogoz(1785) Clădirea bisericii constituie atât lăcașul ceresc, casa lui Dumnezeu, cât și biserica pământească. Activitățile cele mai sacre se desfășoară în zona sanctuarului încăperea sa fiind destinată membrilor clerului. În acest spațiu se află masa altarului și se săvârșesc sfintele
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
o manieră accentuat moralizatoare a scenelor din Vechiul Testament (scene din Geneză) și Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Ciclul Patimilor este cel mai detaliat redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu va păstra această dispoziție iconografică și la bisericile din Ungureni și Rogoz, din zona Lăpuș. În partea inferioară a pereților naosului se află portrete de mucenici, reprezentând sfinți militari, pustnici, mărturisitori. Registrul inferior al peretelui de nord, cuprinde trei episoade din viața Sf. Dimitrie: Lupta lui Nestor cu Lie, Lie aruncat în
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
sunt descrise de către cărțile de iconografie. La Desești, în partea superioară a Iadului sunt pictate, stând pe scaune, Lenea, Moartea, Ciuma și Foamea. Ulterior, zugravul Radu Munteanu a inclus aceste personaje: în anul 1785 în cadrul compoziției Judecății de Apoi din Rogoz, zona Lăpușului. Totodată primele trei personificări amintite se întâlnesc și în bisericile din zona Codrului, la Corund și Orțâța. În partea inferioară a peretelui apusean pictorul a redat alți păcătoși chinuiți de diavoli: „mincinosului” i se scoate limba, iar cel
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz, județul Maramureș este una dintre cele mai interesante și valoroase din Transilvania. Construcția este datată de tradiție în anul 1663, moment susținut de inscripția de la intrare care evocă invazia tătară din 1661. Se află pe lista monumentelor istorice din 2004
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]