550 matches
-
grila de interpretare a trecutului național. Încă din 1947, avangarda reflecției istorice și-a mutat sediul din câmpul profesionist al istoricilor de meserie localizați în universități și institute de cercetare în plenarele de partid. Însă chiar și pe vremea lui Roller, direcțiile erau setate prin lucrări academice, de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
meserie localizați în universități și institute de cercetare în plenarele de partid. Însă chiar și pe vremea lui Roller, direcțiile erau setate prin lucrări academice, de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
66). Partidul, și din ce în ce mai mult încarnarea sa umană în persoana secretarului său general, regulează munca istorică prin îndrumare și instrucțiuni normative statuate în plenarele PCR. Producția istorică românească, anterior aprobată și controlată de la Moscova (după cum lasă să se înțeleagă inclusiv Roller în prefața la celebrul său manual de Istoria R.P.R.), a fost definitiv adusă în apanajul PCR. În expresia lui K. Verdery (1991, p. 215), istoriografia a intrat în "regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marxist-leninistă. Pe tot parcursul deceniului șase și chiar și la începutul celui de-al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et al. (1971), s-a menținut periodizarea întocmită de Roller, care poate fi considerată de extracție pur marxist-leninistă. Într-o fază secundă, periodizarea trecutului s-a făcut conform unei scheme duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
influențelor alogene. Pe măsură ce naționalismul câștiga tot mai mult teren ideologic, ajungând chiar să fie forța dominantă a hibridului doctrinar dintre naționalism și comunism, până și inexorabila luptă de clasă forța motrice a istoriei este finalmente compromisă. Dacă în manualul lui Roller, dacii și romanii erau repartizați în rolurile de exploatați și exploatatori ai perenei drame istorice a luptei de clasă, manualele din epoca național-comunismului mușamalizează relațiile antagoniste dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luptători pentru libertate ai poporului truditor, Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu. Iar manualul de Istoria R.P.R. conține elementele germinative ale cultului personalității dejiste. Gh. Gheorghiu-Dej apare în calitate de lider al mișcării muncitorești în două instanțe fotografice (Roller, 1952, pp. 627, 628), iar alte două portrete îl depictează ca ocupantul funcției de secretar general al PMR (pp. 751, 773). Cultul iconic al personalității vizuale a liderului trebuie suplimentat cu cultul textual al personalității intelectuale a conducătorului partidului. Pe lângă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră în structura memoriei colective organizată în veacul naționalist al existenței istorice românești (1848-1947) sub forma unei memorii a națiunii. Campania declanșată de noua istoriografie sub conducerea lui M. Roller a atentat asupra memoriei naționale, transformând-o într-o memorie socialistă. Schimbarea de regim produsă în 1947 (de la monarhie la democrație populară) s-a repercutat cvasi-instantaneu asupra reorganizării radicale a trecutului românesc de pe baze naționale pe temelii socialiste antinaționale. Chiar dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfârșind prin crearea unei rupturi decisive între punctul de plecare și cel de sosire. Revoluția mnemonică național-comunistă s-a produs în două reprize: i) printr-o reformă mnemonică în urma căreia gestiunea politică a trecutului s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elemente internaționaliste și naționaliste, prin care se glorifică influențele slave în același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, orice referire la închisorile Doftana, Galata, Tg. Ocna sau Caransebeș (nodurile din sistemul concentraționar în care au fost închiși comuniștii) dispare cu desăvârșire din discursul postcomunist. Doftana, ipostaziată analogic drept "Bastilia românească" (Roller, 1952, p. 660), este substituită cu Pitești, locul macabrului experiment de "reeducare politică", la care se adaugă celelalte situri ale terorii comuniste închisorile Gherla, Aiud, Sighet etc. Analogia dintre Doftana și Pitești, Galata și Gherla, Tg. Ocna și Aiud poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost M. Roller, s-a dovedit a fi o "revoluție abortivă", eșuată în cele din urmă din cauza radicalității cu care a suprimat spiritul național care a definit istoricește conștiința istorică românească. Al treilea moment critic din dinamica memoriei istorice românești a venit ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica naționalismului. București: Editura "Cultura Națională". Șincai, G. (1886). Chronica Românilor și a maĭ multor némuri în cât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secundară. București: Cultura Românească. 1939. Lambrino, Scarlat, Lazăr, Gheorghe și Arbore, Virgiliu P. Istoria Românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Ed. Autorilor Asociați. 1942. Giurescu, Constantin C. Istoria românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Cugetarea Georgescu Delafras. 1948. Roller, Mihail,Georgescu, Gheorghe I., Tudor, Dumitru și Maciu, Vasile. Istoria României. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară. București: Editura de Stat. 1950. Ministerul Învățământului Public. Istoria și geografia R.P.R. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară. București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tudor, Dumitru și Maciu, Vasile. Istoria României. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară. București: Editura de Stat. 1950. Ministerul Învățământului Public. Istoria și geografia R.P.R. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară. București: Editura de Stat. 1952. Roller, Mihail. Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu. București: Editura de stat didactică și pedagogică. 1957. Almaș, Dumitru și Petric, Aron. Istoria patriei: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura de Stat Didactică și Pedagogică. Am consultat și edițiile din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of Social Construction (Vol. 50). Thousand Oaks: Sage Publications. Pleșa, L. (2006). Mihail Roller și "stalinizarea" istoriografiei românești. Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 10(1), 165-177. Plumb, J.D. (1969). The Death of the Past. New York: Macmillan Press, Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cod Unic de Înregistrare R 9001131 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 72 S.C. TIM-NET SRL 0210/ 22.04.2003 10 noiembrie 2004 Str. Palanca, nr. 2, et. 1, corp A, 0211/22.04.2003 Timișoara, județul Timiș Cod Unic de Înregistrare R 9938760 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 73 S.C. ROLLER COM SRL 0205/20.03.2003 10 noiembrie 2004 Str. Drumul Găzarului, nr. 2, 0206/20.03.2003 sector 4, București 0207/20.03.2003 Cod Unic de Înregistrare R 14570885 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------- *) Conform art. 95 alin. (1) din Normele metodologice pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150815_a_152144]
-
de exemplu culturi primare de celule renale bovine sau suine, pot fi utilizate, dar trebuie avut în vedere că pentru anumite tulpini de virus al febrei aftoase acestea sunt mai puțin sensibile. Tuburile sunt incubate la 37°C pe aparate roller (în sistem rotativ) și examinate zilnic timp de 48 de ore pentru prezență efectului citopatic (ECP). În cazul în care sunt negative, se fac pasaje oarbe ale culturii peste culturi noi și se reexaminează timp de 48 de ore. Specificitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259608_a_260937]
-
de exemplu culturi primare de celule renale bovine sau suine, pot fi utilizate, dar trebuie avut în vedere că pentru anumite tulpini de virus al febrei aftoase acestea sunt mai puțin sensibile. Tuburile sunt incubate la 37°C pe aparate roller (în sistem rotativ) și examinate zilnic timp de 48 de ore pentru prezență efectului citopatic (ECP). În cazul în care sunt negative, se fac pasaje oarbe ale culturii peste culturi noi și se reexaminează timp de 48 de ore. Specificitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259610_a_260939]
-
de exemplu culturi primare de celule renale bovine sau suine, pot fi utilizate, dar trebuie avut în vedere că pentru anumite tulpini de virus al febrei aftoase acestea sunt mai puțin sensibile. Tuburile sunt incubate la 37°C pe aparate roller (în sistem rotativ) și examinate zilnic timp de 48 de ore pentru prezență efectului citopatic (ECP). În cazul în care sunt negative, se fac pasaje oarbe ale culturii peste culturi noi și se reexaminează timp de 48 de ore. Specificitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259612_a_260941]
-
și buletine informative, postere, multiplicarea și legătoria documentelor, diseminare materiale;". 3. ��n anexa nr. 2, la capitolul I titlul I.1 litera F, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: "4. furnituri de birou: creioane, pixuri și mine, roller, hârtie, dosare, mape, coperți îndosariere, bibliorafturi, plicuri, etichete, hârtie pentru xerox și imprimantă, agrafe, capse, perforator, capsator, decapsator, cutter, markere, toner/cartuș pentru imprimantă, fax, copiator, multifuncțională, CD și DVD, radiere, inele îndosariere, folii protectoare, fluid/bandă corectoare, post-it, scotch
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265628_a_266957]