601 matches
-
Ori din Slobozia. Ce legătură am eu cu oamenii ăia, ce ne solidarizează? Călătorește cu ei la clasa a doua, de la Arad la Slobozia, și pune-ți apoi Întrebarea asta! Fiindcă ia gândește-te: ce folos că vorbești cu el românește dacă lui Îi pute gura? Așa că mai bine lipsește-te de o asemenea solidaritate! Și dacă-ți permiți, așa cum ne-am permis noi, să te retragi elegant, fă-o, nu mai aștepta! Iar dacă mizantropia ta nu-i fundamentală, solidarizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
doar mâncare proastă, să fie puși bolnavii câte doi în pat, să fie tratați cu fundul și externați cu încă opt boli, pe lângă aia cu care s-au dus. Doar Cseke Attila vede internarea în spital ca sport național, că românii săracii. Luat la întrebări de Agenția Națională de Integritate, în calitate de ales al PSD-ului, Adrian Puradelu Minune, a declarat următoarele: „La fiecare petrecere, eu rup un chitanțier pe banii pe care îi primesc. Dacă bunica vrea să facă un cadou
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Blibia") a fost scrisă de un român(!!!). Atâta li s-a tot spus, pe toate canalele de comunicare, că noi suntem buricul pământului, că poporul nostru are de la începuturi o relație specială cu Dumnezeu și cu soarta, că „noi suntem români” și că i-am bătut pe toți cotropitorii de le-a mers fulgii, chiar și la Rovine în câmpii, încât nu-și mai pot închipui vreo ispravă notabilă, care să nu ne fi trecut nouă prin mână. Și dacă autorul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dicton latin „Ad astra, per aspra" . Ei nici chiar așa, nu prea ne stă nouă în fire să tindem chiar direct „Ad astra", fiindcă ne cam sperie "per aspra”, ci mai pe ocolite poate nimerim și pe acolo, doar suntem români, ce naiba! Așa că de o bună bucată de vreme, ne-am concentrat pe Cartea recordurilor și realizările au început să curgă, ne-am făcut remarcați și trecuți în cărțoiul cu pricina, cu cel mai lung cârnat, cel mai mare tort, cei mai mulți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai lesne de pus la teșcherea. Unii încă mai stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura chiar așa, nimic, nimic? Păi europenii aceștia, încă nu au aflat că noi suntem români și la noi merge altfel?" Au încercat ei, românașii noștri, o interpretare curat autohtonă a mesajului european, promițând una și făcând alta (cum este cazul cel mai recent al ministrului Muncii, Botiș), dar n-a ținut și basta! Și în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dar n-aș fi vrut să fiu În locul lor când ajungeau a doua zi În fața comandanților lor. Uite, odată, eram la Budapesta și... Eram Într-o casă unde erau vreo șapte femei, se strânseseră acolo toate că auziseră că suntem români și că... cereau la noi ocrotire, dracu știe, propaganda antisovietică sau li se Întâmplase lor ceva, cine știe? Și cum stăteam așa Într-o seară...“ Ei, asta-i bună! E formidabil bătrânul! Auzi la el cum poate să Înceapă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
scapă din ochi. Recită apoi un băiat din Maramureș, o tipă durdulie și negricioasă de la Constanța, apoi ea, aleasa privirilor lui Gelu, dar despre ea nu spune nimeni din ce zonă a țării provine. Recită cu un accent nu tocmai românesc o traducere proprie după o poezie de Ady Endre. Popescu aplaudă din răsputeri. Murmurul sălii se potolește greu, dar nu entuziasmul ci indisciplina e la origine. Un tip cu chelie se ridică și Începe să-și amintească de cum era când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
greutățile, bucuriile și necazurile ei. O lume în continuă schimbare. Am căutat să redau unele expresii originale și limbajul vechi al țăranilor noștri care sunt deja dați uitării, că doar ne modernizăm, ne emancipăm și trebuie să uităm că suntem români. Gheorghe Boancă Stavarache B....ă Stavarache s-a îndrăgostit de fata pădurarului. Tot a trimis el pețitor, dar fără nici un rezultat, că nu era, sărmanul om, dispus să dea singura lui copilă în sat străin și departe de casa lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tancuri. Sergent, pune-i sub pază și vino să cernem cele spuse de ei. Când treaba a fost mântuită, sergentul s-a întors. Ce părere ai, Cicoare? Mie mi se pare că nu au ascuns nimic din ce știu. Îs români doar! Da’ propaganda antiromânească n-o pui la socoteală? La asta nu m-am gândit, domn’ locotenent. Ia să vedem ce nu-i clar pentru noi și trebuie să aflăm. Prima întrebare e cum ajungem la depozitul lor de muniții
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trăgaci, mergea liniștit alături de prizonier... O zvâcnitură scurtă a brațului prizonierului și un vâjâit prin aer l-au făcut pe Urecheatu să se lase fulgerător la pământ. Văzând că nu l-a atins, rusul a strigat: „Ilia! Eu sunt, Ivan! Românii ataaa...” N-a apucat însă să termine vorba, fiindcă o lovitură în moalele capului l-a doborât... În secunda următoare, sentinela cădea sub lovitura patului automatului lui Toaibă. Sergentul a comandat în șoaptă: Toadere și voi cu explozibilul, în depozit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și am strigat de departe: - Braț! Braț! Ia govoriu po russki! Alergam spre ei, cu brațul ridicat strigînd: Braț! Rumunski! Zdies niet Niemetzi! Apoi m-am oprit, ca să-mi trag răsuflarea. - Ce te-a apucat? strigă unul din ei. Sîntem români. Rușii urcă pe la Oglindești. Am oftat și am voit să-mi fac cruce. - Asta-i șoseaua spre Dumbrăvi? mă întrebă un sublocotenent. I-o arătai, așa cum se vedea, la câțiva metri, surpată și zdrențuită. - Asta e, dar au distrus-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
lătra sălbatic arma automată/ Roșia armată, Roșia armată.” (Repetarea aceasta acuza și mai mult.) în Blestem deplânge raptul grosolan din trupul sfânt al Țării: „Era o singură Moldovă/ Din Ceremuș pân la Galați,/ Că de la Tisa pân’ la Nistru/ Suntem români și suntem frați.” în Să repetăm puțin înfățișează un alt Katin făcut de galonații năimiți de străini asupra celor întorși din războiul antisovietic „îi alegeați pe cei întorși de pe front/ Și-i duceați la Râpa Galbenă/ Unde-i gâdileați în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
autorul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, interogația esențială, adresată simultan eurilor ce-i structurează conștiința - eul său real, biografic - scriitorul - eul ficțional. Alături de Urmuz și H. Bonciu, Blecher închide un triunghi incert și iluzoriu care a conturat în interbelicul literar românesc o zonă la fel de stranie și neobișnuită precum existențele și cărțile acestor scriitori. Eroii lor sunt atât simptome ale unei modernități radicale, cât și transpuneri autobiografic - ficționale remarcabile. Prin locurile rele" ale identității, prin coșmarul lucid al corpului, drumul spre sine
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pentru a preîntâmpina transformarea ei În pașalâc. Pașalâcul (provincie aparținând Imperiului Otoman, guvernată de un pașă) ar fi presupus o situație mult mai rea În condițiile În care țara ar fi fost sub guvernare turcească, șiar fi pierdut autonomia, statul românesc fiind desființat. Această primejdie a planat asupra Țărilor Române dar a putut fi Înlăturată prin apariția unor voievozi de talia lui Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, etc. „Regimul economic al dominației otomane cuprindea sarcinile materiale impuse Țărilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică, și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot cei românesc și că ești rău român. Întradevăr, d. Serurie, care a scris un volum de poezii „grecești“, d. Andrunopulos, care batjocorește armata noastră punândo să joace la circ, dnii C.A. Rosetti, Ca rada, Candiano, tot nume vechi de care foiește
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007. Peretz
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... Mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu râde.) În sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru! (Urale, ciocniri.) Trahanache: (luând un pahar și trecând în mijloc foarte vesel) Ei, aveți puțintică răbdare!... Nu cunosc prefect eu! Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
servicii specializate de asistare a victimei și a agresorului. În acest context, legislația este considerată necesară, dar nu suficientă pentru a diminua prevalența violenței în familie. În România nu există suficiente studii pentru a fi cunoscut modul în înțeleg care românii complexitatea formelor de violență în familie și estimează gravitatea violenței ca problemă socială. Până acum au fost dezvoltate și la noi măsuri juridice pentru sancționarea actelor de violență asupra membrilor familiei și este prevăzută asistarea familiilor în care este prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
spațiul occidental, reacția autorităților, a Bisericii și a comunității a fost mult mai blândă, uneori chiar inexistentă. Pedeapsa funcționa mai mult la nivelul stigmatului și al izolării sociale și nu lua forme directe, dure. Putem afirma că în ruralul tradițional românesc omul trăia într-un fel de univers magic. Pe fondul unei ortodoxii înțelegătoare și blânde, practicile magice și divinatorii l-au ajutat pe țăran să-și construiască o filosofie proprie de viață, un mod magico-religios de a trăi și de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
comediei, marchează stingerea conflictului și încheierea relației antagonice dintre cele două personaje. Astfel, la festivitatea de sărbătorire a candidatului ales, Cațavencu îl roagă pe Tipătescu: Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu râde). Prin acest final, capodopera comediei românești își evidențiază perfecțiunea structurilor drama tice și arta construirii personajelor. Formula dramatică se bazează pe structuri tradiționale (cronologie, acumularea situațiilor comice, tehnica „bulgărelui de zăpadă“ etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Filon și J. Flavius nu fac decît să arate că toată scriitura iudeo-creștină este o făcătură fără seamăn în istoria și cultura Europei și a lumii. Dacă iudeo-creștinii îl au de mentor istoric numai pe rabinul eretic Filon, noi românii ca urmași ai geților îl avem de pă-rinte călăuzitor în ale înțelepciunii pe Eno, Olen, Deceneu, Orfeu, Zamolxe și mari-le lor valori spirituale transmise peste veacuri prin generații de geți care sînt actuale chiar după 4000 de ani! Hegesip
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de periodizare relațională, întrucât istoria poporului român este înțeleasă în relație aproape exclusivă cu Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
estetic în detrimentul culturalului, nu negat, dar sistematic trecut în planul secund. În cadrul Școlii Ardelene, bunăoară, reține doar figura pregnantă a lui Ion Budai-Deleanu, considerat singurul artist viabil, la fel cum Dimitrie Cantemir este tratat numai ca scriitor, din vechea cultură românească fiind puse în valoare expresivitatea artistică a adaptărilor și traducerilor de texte religioase, „concepția estetică” a traducătorului. În contextul dezvoltării moderne a literaturii românești, istoricul literar rezervă, ca și G. Călinescu, un capitol pentru Macedonski și noua poetică, iar pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]