1,376 matches
-
G. (coord.), Stabilising Fragile Democracies. Comparing new party systems in southern and eastern Europe, Routledge, Londra, și New York, 1996. Ralea, Mihai, Fenomenul românesc, editura Alnbatros, București 1997. Râmbu, Nicolae, Filosofia valorilor, Editura Didactică și Pedagogică. R.A., București, 1997. Rădulescu-Motru, Constantin, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, Editura Garamond, București, 1996. Rădulescu-Motru, Constantin, Scrieri Politice, Editura Nemira, București, 1998. Redfield, Robert, The Little Community și Peasant Society and Culture, The University of Chicago Press, Chicago & Londra, 1960. Reignault, Elis, Histoire politique et sociale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
română și de istorie pentru clasele primare. În cazul manualelor de limba și literatura română folosite în învățământul primar, s-au identificat numeroase elemente etnocentrice și autoglorificatoare din punct de vedere etnic. Astfel, unul dintre abecedare cuprinde o lecție de românism: „România este un pământ minunat. Noi purtăm mândrul strai românesc. Cântecele noastre sunt neîntrecute”. În acest registru se plasează mai multe conținuturi din manualele analizate. Perspectiva mitică asupra trecutului este transmisă prin introducerea în manual a unor pasaje eroice de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reproduse însemnările lui Zaharia Stancu - Scriitorul coate-goale și „Luna cărții” -, precum și notațiile lui Petru Manoliu despre Maxim Gorki. Numerele 4-5/1936 sunt dedicate memoriei lui Vasile Lucaciu, iar în numerele 4-5/1940 e reprodus un articol al lui C. Rădulescu-Motru, Românismul. Ion Pena semnează epigrame. D.B.
AFIRMAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285196_a_286525]
-
născuți acolo, sînt cetățeni americani prin Însuși faptul nașterii lor În America”. Românii au continuat Însă mult timp - chiar și astăzi se gîndește sau se simte astfel - a refuza o asemenea stare de fapt. Nu o dată, atingîndu-se coarda sentimentală a românismului, s-a Încercat readucerea În țara de origine a românilor americani. Cu asemenea intenții au trecut dincolo de Atlantic Vasile Lucaciu, În 1917, dr. N. Lupu, În 1922, dar mai ales N. Iorga, În 1930. În mod sigur, și alții au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a.
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937) și „Luceafărul” (Ismail, 1938). Semna și DIK-Găești, Ion Lăstun, Ion D. Ioan. Profesor de limba și literatura
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
din jur, acum spectacolul personalității lui capătă anvergură, declanșând o receptare contradictorie, care merge de la adulație până la contestarea opacă. H. editează mai multe periodice: „Aghiuță” (1863-1864), „Satyrul” (1866), „Traian” (1869-1870), „Columna lui Traian” (1870-1877, 1882-1883). Este director la „Foaia societății «Românismul»” (1870-1871) și la „Revista literară și științifică” (1876), colaborează la alte gazete ale vremii („Buciumul”, „Familia”, „Sentinela română”, „Românul”, „Perseverența”, „Ghimpele” ș.a.). Chiar dacă treptat revistele lui H. vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
lui localizate sunt documente indispensabile”. Factorii „specific naționali” apar mai palid la unii scriitori munteni, ca urmare a influenței „excesive” exercitate de literaturile străine. Încă o dată, moldovenii sunt citați pozitiv: Ion Creangă și Mihail Sadoveanu reprezintă, în literatură, „maximum de românism”. În esență, „istoria politică și socială, istoria limbii și literaturii sunt cultivate mai mult de moldoveni”, pe când în Muntenia, mai tentată de politică, se dezvoltă genul oratoric și lirica patriotică. Cum caracterele literaturii din Moldova sunt de găsit și în
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
1925, Leca Morariu și Vlad Pașchieschi. Din 1935 este menționat ca secretar de redacție Traian Chelariu. Preocuparea de căpetenie a publicației, subintitulată „Revistă literară, științifică”, este sublinierea specificului local și a modului în care Bucovina se integrează ariei generale a românismului. Obiectivul, anunțat în primul număr, era acela de a dezvolta „gustul pentru lucrări literare de valoare”, de a sublinia caracterul național specific în așa fel încât ideile întrupate artistic să pătrundă în toate păturile sociale, pentru a feri de „înrâuriri
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Antonescu și a delegațiilor italiană și germană 8. De data aceasta, atitudinea Bisericii ortodoxe față de regimul național-legionar nu a fost unitară, • Eugen Cizek, Istoria literaturii latine, București, Editura Societatea „Adevărul“ S.A., 1994, vol. II, p. 399. • Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și Românism, publicată de Asociația Românilor din Bucovina de Nord, 1992, p. 186. • Ibidem, p. 169. • Ibidem, p. 177. • Ibidem, p. 181. • 27 Februarie... aniversarea Constituției. Apelul Bisericii ardelenești. Șefii bisericii din Transilvania au lansat următoarea Chemare, în „Opinia“, Iași, 22 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
publicat diferite articole în ziarul „Bucovina“. Vasile Alecsandri, susținut financiar de familia Hurmuzaki, a tipărit în capitala Bucovinei poemul manifest Deșteptarea României, iar Mihail Kogălniceanu a publicat manifestul Dorințele partidei naționale în Moldova, supranumit mai târziu de Nicolae Iorga „Evanghelia românismului“. În timpul revoluției din 1848 s-au aflat în refugiu în Bucovina și mai mulți revoluționari români din Transilvania, printre care Aron Pumnul, care avea să rămână și să activeze mai departe aici, George Barițiu, Timotei Cipariu. Unul din rezultatele imediate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
multe concerte, șezători, expoziții cu scopul educării tinerelor românce în spiritul dragostei față de tradițiile românești. Una din cele mai active asociații a fost Societatea Mazililor și Răzeșilor din Bucovina, care a luat ființă în 1899 și a luptat pentru apărarea românismului, mai ales în satele din nordul Bucovinei. Printre cei mai activi membri s-au numărat Dionisie Bejan, Iancu Cuparencu, Dimitrie Țopa, Vasile Tudan. În anii 1910-1914, societatea a editat revista bilunară „Gazeta Mazililor și Răzeșilor Bucovineni“. În 1881 a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Chișinău un «jardin pour des enfantes moldaves» sau un curs de duminecă de limba și literatura română n-au obținut alt rezultat de la ocârmuire decât refuzul pur și simplu de a fi deschise“28. Interesante sunt considerațiile referitoare la menținerea românismului dincolo de Prut. La întrebarea „ce avem noi românesc în Basarabia pentru momentul odios al jubileului «nostru» de o sută de ani?“, Alexis Nour dă un răspuns amplu, din care reținem aici (în ordinea din text): • Două foi săptămânale: „Glasul Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și specială atențiune. Odată ajunși însă la această cunoștință și convingere, se vor găsi și unele mijloace și pârghii, iarăși originale, pentru a face în Basarabia ceea ce poate s-o ducă la dezvoltarea națională largă, adâncă, grabnică și sănătoasă“. Revigorarea românismului se bazează pe lumea satului, pe sufletul a două milioane de români, „suflet ajuns în tot cazul la condițiunile veacului al XX-lea cu mare rezervă de sănătate netrăită, revărsată însă peste o mie de sate românești din Basarabia, rămase în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românilor de peste Prut, manifestând o grijă deosebită față de viitorul acestora. Constatările făcute cât și însăși atitudinea adoptată de autor dovedesc existența, în acei ani, în Basarabia, a unei preocupări tot mai consistente de îmbrățișare a soluției menite să asigure triumful românismului de acolo prin unirea cu România. politică, să ne aducă la triumful inevitabil al românismului de acolo...“ (Ibidem, p. 261-262). Vezi și Alexandru V. Boldur, Imperialismul sovietic și România, ediție îngrijită de Ion Alexandrescu, București, 2000, p. 179-183. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atitudinea adoptată de autor dovedesc existența, în acei ani, în Basarabia, a unei preocupări tot mai consistente de îmbrățișare a soluției menite să asigure triumful românismului de acolo prin unirea cu România. politică, să ne aducă la triumful inevitabil al românismului de acolo...“ (Ibidem, p. 261-262). Vezi și Alexandru V. Boldur, Imperialismul sovietic și România, ediție îngrijită de Ion Alexandrescu, București, 2000, p. 179-183. • Ibidem, p. 263. • Ibidem, p. 264. În cursul anului 1915 și la începutul celui următor, revista a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui adevărate și supreme de neam • adică spre Răsărit. A-și alege altă cale e o imposibilitate istorică, logică, morală a instinctului de conservare“34. Sub aceeași semnătură, se combătea o posibilă alianță cu Rusia, afirmându-se că „începutul umilirii românismului înaintea Rusiei datează din momentul întrevederii din Constanța“35. Trimiterea se referea la vizita țarului Nicolae al II-lea de la începutul lunii iunie 1914, apreciată la Berlin și Viena ca un moment în apropierea diplomatică dintre România și Rusia 36
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
transformări 73. Constituirea Republicii Democratice Moldovenești la 2 decembrie 1917 a fost primită cu deosebită satisfacție în dreapta Prutului, reliefându-se renașterea puternică a mișcării naționale, „reînvierea Basarabiei“, după mai mult de un secol de stăpânire străină cu consecințe grave pentru românismul de acolo: „Dacă mai trebuie o dovadă de trăinicia neamului românesc pe pământurile ce i-au fost date cândva în stăpânire, ea ne vine acum de peste Prut cu o cotropitoare strălucire de adevăr. Un secol de opresiune înfricoșată exercitată în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în paginile revistei „Viața Românească“ în anii 1914-1916 și actul unirii din 1918. Hotărârea Sfatului Țării din 27 martie/9 aprilie 1918 a fost adoptată în condiții care nu puteau fi prevăzute la începutul războiului, dar constatările referitoare la menținerea românismului în Basarabia, la elementele de revigorare a conștiinței naționale, la formularea unor acțiuni menite să conducă la salvarea acestei provincii și-au găsit, într-un context istoric mult schimbat, concretizarea practică necesară. Ordinea etapelor s-a schimbat, realizându-se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Iarăși ortodoxismul, VR, 1929, 7-8; F. Aderca, Mic tratat de estetică, București, 1929, 203-221; Al. Dima, Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933, 45-71; Iorga, Ist. lit. cont., II, 316: Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
existat abordări care substantificau asemenea trăsături, dându-le un caracter general-uman. Erau discursuri care Încercau să găsească invarianți ai psihologiei maselor, ai etniilor, și care am văzut la ce au dus - la sisteme fasciste, rasa ariană, rasa evreiască, sufletul rus, românismul... Doru Pop: Revenind la problematica teoretică. Evident că metodele calitative și Întreaga abordare calitativă vin din tradiția fenomenologică, În sensul În care studiile calitative, cercetările bazate pe observare și participare pornesc de la o punere Între paranteze de factură fenomenologică. Ele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din Rebreanu e bine să citim Ion, dar e bine să nu citim Gorila. Goga a adus tancurile hitleriste la granițele țării”. Doru Pop: Se reactivează discursul naționalist, discursul de factură paseistă și se reactivează toți protocroniștii, se produce glorificarea românismului atemporal și În sensul ăsta s-ar justifica o intervenție obiectivă. Pui rezistența În acest comunism colectivizator unde individul este non-afiliat. Cum se manifestă acest individ non-afiliat? Sanda Cordoș: Toate aceste lucruri ar mai trebui cercetate. În plus, este fenomenul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românului, televiziunea și mass-media oferă o foarte bună doză de percepție a românului generic. Discuția ar merita reluată. Nicolae Turcan: Eu cred că astăzi contextul s-a modificat, fiindcă lucrurile nu mai stau ca, de pildă, În perioada interbelică. Atunci românismul, deși criticat virulent, era totuși susținut nu cu mai puțină pasiune. Mă gândesc la Cioran, care critica România manifestând În același timp o aprigă dorință de transfigurare. Or, astăzi, dacă ar trebui să facem portretul românului generic, am constata că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]