1,009 matches
-
în științele exacte, români sau evrei din România, cu relații de simpatie sau de prietenie câteodată între ei, dar care nu simțeau nevoia de a constitui ceva instituțional. Singurul lucru care s-a constituit instituțional mai durabil a fost Academia Româno-Americană, care într-adevăr a reușit să concentreze o parte din elitele respective. A fost energia d-nei Maria Manoliu, pe care o cunoscusem din țară era ceva mai în vârstă decât mine, fusese asistenta lui Iorgu Iordan. Ea era un om
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
alții cum sunt, dar eu personal nu sunt din cale-afară de curios să aflu despre ele Ceea ce n-aș putea spune despre Sergiu Nicolaescu și al său Punctul zero ! Filmul a fost anunțat cu surle și trâmbițe ca prima coproducție româno-americană și, măcar din această cauză, merită văzut. Prima impresie : America (deci, bănuim, ducția din cuvântul coproducție) iese destul de OK din combinație. Zona Hollywood Los Angeles dă bine în cadru (păcat că interioarele sunt filmate tot pe la noi !), Darby Hinton, Brian
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în cadrul colaborării multilaterale dintre România și SUA schimburile culturale care au un rol important în mai buna cunoaștere a valorilor spirituale ale poporului român și poporului american. În cursul întrevederii s-a subliniat faptul că intensificarea schimburilor de colaborare culturală româno-americane servește apropierii dintre cele două popoare, cauzei păcii și colaborării internaționale. Întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială.“ (Radio București, 17 octombrie 1980) NOVĂCEANU Darie „Un instrument de lucru de mare folos, în acest caz, este însuși îndemnul tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Universitatea Columbia, din New York, timp de patru ani, după care am mai rămas în țara de peste ocean câtva timp, lucrând la ziarul Lumea liberă și la revista Lumină lină), ediția aceasta extinde informația până în anul 2009. Este așadar un jurnal româno-american. Toți cei care l-au citit mi-au transmis cele mai entuziaste remarci și, deși la început am avut reticențe în a-l publica, reacția cititorilor mi-a confirmat că am făcut bine. Despre revistă... aș vorbi chiar mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a I.M.M.-urilor (O.G. nr. 805/1994, O.U.G. nr. 2/1994 etc.) 2.b.8. Programe internaționale de asistență Cele mai importante sunt programele PHARE (Pologne and Hungary, Asitance pour la Restructuration Economique) creat în 1989; Fondul Româno-American de Investiții, înființat de Guvernul S.U.A. în scopul dezvoltării sectorului privat în România; Memorandumul financiar, încheiat de Uniunea Europeană cu Fundația C.R.I.M.M. pentru gestionarea a 10 milioane ECU pentru dezvoltarea I.M.M urilor (program derulat între anii 1992-1995). 2.b.9
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
REVISTA ROMÂNO-AMERICANĂ, publicație apărută la București în două serii: prima (patru numere) din decembrie 1945 până în iulie-august 1947, având ca director pe Dimitrie Gusti, iar a doua, cu o periodicitate anuală sau bianuala, începând din decembrie 1998, sub conducerea unui comitet de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
Pauker, C. Popa, Margareta Sterian și C. Zehernic, redactori fiind Milton G. Lehrer, Alf Adania, Adina Arsenescu Iamandi, F. Nicolau. Clar definit în chiar subtitlul ei, „Organul Societății Amicii Statelor Unite. Revista pentru cunoașterea Statelor Unite în România și pentru dezvoltarea relațiilor româno-americane”, obiectivul publicației este realizat prin articole pe teme istorice, politice, sociale sau culturale, incluse atât în rubricile „Cronică filosofica”, „Cronică plastică”, „Cronică muzicală”, „Cronică cinematografică” ș.a., cât și în partea ei literară, prin numeroase și bune traduceri din poeți, prozatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
în muzeele americane, Alexandru Balaci, Un Marco Polo român, Maya Simionescu, Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism în gândirea politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
1 aprilie 1993 - Este inițiat în România programul Mil-to-Mil de cooperare în domeniul apărării cu Statele Unite ale Americii, primul de acest tip dezvoltat cu un stat membru N.A.T.O. și destinat sprijinirii forțelor armate ale României, și îmbunătățirii relațiilor militare româno-americane. - 10-11 ianuarie 1994 - La summit-ul de la Bruxelles șefii de stat și de guvern ai Alianței lansează Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace - P.f.P.) și în același timp inițiativa de participare a tuturor partenerilor din Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică și
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
care beneficiez acum la Washington este aceea de care pot beneficia acasă în România este întradevăr extraordinar.”, a declarat ambasadorul României la Washington, Sorin Ducaru. „Este un fapt de care sunt din ce în ce mai conștienți și reprezentanții comunității româno-americane, care se pot afla sub Umbrela N.A.T.O., indiferent că sunt la San Francisco ori la Brașov. Și mai important este că oamenii de afaceri americani privesc acest nou statut ca pe un fapt care sporește activitatea României pentru colaborarea
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
1986 este angajată a postului de radio Europa Liberă (Washington DC). În America scrie frecvent la „Lumea liberă” și „Micro Magazin”, întemeindu-și în cele din urmă, la Washington, o editură proprie, Moonfall Press. A fost distinsă cu Premiul Academiei Româno-Americane pentru Comrade Dracula și cu Premiul Romfest ’92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire. A mai semnat cu pseudonimul Roberta King. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
mai puțin de 1.000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 în 1950-52; 4.901 în 1956-57 și 9.263 în perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce înseamnă că unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, “în mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. în primul rând, comuniștii români au căutat să își subordoneze instituțiile româno-americane spre a își atinge propriile scopuri criminale și încă mai vârtos au căutat să își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. [...] în chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales în ce privește afirmarea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atinge propriile scopuri criminale și încă mai vârtos au căutat să își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. [...] în chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales în ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru întâia dată ei afirmau răspicat că sunt parte a națiunii americane și tot pentru întâia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă parte a sumarului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de scrisori dintre Ceaușescu și Reagan. Afirmăm însă că o relectură în prezent ar aduce unele clarificări. Pentru aceasta, intenționăm să facem o comparație între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținând informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decât pe luările de poziție și documentele oficiale, întrucât, după știința noastră, nici un element din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor în 1999 (în „Câteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2.html): “în cazul vizitei la Washington a președintelui Emil Constantinescu, partea americană a anunțat oficial că este vorba de o «vizită oficială de lucru». Cu toate acestea, oficialitățile române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât note bune din partea Washingtonului. Iată câteva mostre: „Guvernul consideră ca neinspirată reutilizarea unor clișee marcate de prejudecățile anilor ’90 în tratarea tematicii drepturilor omului din România anului 2002, cu atât mai mult cu cât nivelul de dialog și cooperare româno-americană în acest domeniu în ultimii ani este indiscutabil deosebit de intens și eficient. Este inexplicabilă lipsa de informare și focalizarea îngustă a raportului față de modul transparent în care reprezentanții guvernamentali sau neguvernamentali americani au acces la realitățile din România, în oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici măcar nu știau că erau propuși pentru a ocupa demnitățile din viitorul guvern progerman (ibidem, ff. 198-199). Ibidem, f. 199. Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit și am căzut `n robia comunistă”, extras din Buletinul Comitetului Național Româno-American, an XV, 20 aprilie 1972. Cu revizuiri și adăugiri `n Idem, Antologie legionară. Opera publicistică, selectată și `ngrijită de Victor Corbuț, revizuită și tipărită de Traian Golea, colecția „Omul Nou”, vol. VI, Miami Beach, Florida, 1994, p. 71. Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Emigration to America up to 1918”, Revue Roumaine d’Histoire, XXXI, Nos. 3-4, 1992, pp. 255-273; Aurel Sasu, Cultura română `n Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, T`rgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. `nceputurile comunității românești `n America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nceputurile comunității românești `n America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, `n Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane `n timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, `n America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, `n Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane `n timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, `n Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane `n timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție critică `ngrijită, selecția textelor, note și postfață, comentarii de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986; Dumitru Vitcu, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Editura Albatros, București, 2000. 7 Vezi Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992; idem, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013; David Britton Funderburk, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983. HARRINGTON, Joseph F., Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. KNOBLAUCH, C. H. & BRANNON, Lil, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. KNOBLAUCH, C. H., Literacy and the Politics of Education, în Andreea A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]