676 matches
-
din secolul al XIII-lea . Să reținem că în acest proces îndelungat a avut loc distrugerea Romaniei Orientale, existentă ca realitate politică până la anul 602, odată cu trecerea masivă a slavilor la sudul Dunării, a cărei urmare directă a fost izolarea romanității nord-dunărene, intrată într-o evoluție lentă, când barbarizarea societății locale se generalizează, dar, în același timp, se generalizează cultura materială de factură romano-bizantină care poate fi urmărită arheologic, prin cultura Bratei din Transilvania , Costișa - Mănoaia - Botoșana - Hansca pentru Moldova . Evoluția
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poate fi acuzat de confuzia intenționată dintre goți și geți, dar nu poate fi acuzat de necunoașterea realităților etno-politice de la nordul Dunării, trebuie înțeleasă și în sensul că Roma își îndeplinise rolul istoric și că, orice s-ar fi întâmplat, romanitatea era implantată definitiv. Din mersul evenimentelor ulterioare s-a văzut că, atunci când opera ei a fost amenințată, a intervenit în forță, alimentând vechea provincie cu noi elemente de romanitate . Citatul arhicunoscut din Iordanes „ă După aceasta, pe dacii din ținuturile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
își îndeplinise rolul istoric și că, orice s-ar fi întâmplat, romanitatea era implantată definitiv. Din mersul evenimentelor ulterioare s-a văzut că, atunci când opera ei a fost amenințată, a intervenit în forță, alimentând vechea provincie cu noi elemente de romanitate . Citatul arhicunoscut din Iordanes „ă După aceasta, pe dacii din ținuturile de dincolo de Dunăre, care are o întindere de un milion de pași, i-a prefăcut în provincie Traian, în timpul domniei sale, după ce regele lor, Decebal, a fost omorât. Gallieuus însă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de kabari, a însoțit, în calitate de forță de șoc, cele șapte triburi maghiare în derivă spre apusul Europei . Spre deosebire de kazari, daco-romanii și protoromânii au avut, în cursa lor pentru devenire istorică, câteva atuuri care sunt esențiale pentru individualizarea românilor: a) conștiința romanității, care include și regretul pentru Roma, o Romă tot mai îndepărtată; b) viața spirituală dominată de credința creștină, altoită pe un teren pregătit de spiritualitatea geto-dacă; c) organizarea socială bazată pe obștea gentilico-sătească. Este cât se poate de adevărat că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ar fi să privim continuitatea în dinamica etnică și politică a întregii Romanii Orientale, fără să punem o graniță de tip Versailles la Dunărea anilor 602. Izolaționismul embrionar românesc în Carpați, unde s-a păstrat și limba și creștinismul și romanitatea, nu explică convingător devenirea noastră ca popor, nici structura psihică, nici viața socialeconomică și politică. Viziunea triumfalistă privind progresele fă cute de noua credință printre locuitorii nord-dunăreni, poate fi temperată dacă aruncăm o privire asupra Imperiului roman de răsărit, considerat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din viitorul spațiu românesc când „mentalitatea daco-romană se 110 nivelează cu aceea a barbarilor” care a condus le „trecerea de la Zamolxis la Christos, s-a putut face, în Dacia, cu totul pe nesimțite și cu cea mai mare ușurință” . Din romanitate și creștinismul lor specific și popular, daco-romanii și protoromânii au făcut scutul lor de apă rare împotriva ultimilor valuri migratoare. În plan spiritual, creștinismul cosmic, popular, include o întreagă lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
le împărtășii soarta, o soartă de oameni liberi, într-o comunitate neviciată de stridențe sociale. După cum este îndeobește admis, slavii, ca element de adstrat, asemenea germanilor pentru galo-romani, sunt cei care, printr-o îndelungată conviețuire în care sunt asimilați, individualizează romanitatea nord-dunăreană . Dacă, așa cum se spune în Cronica lui Nestor , vlahii iau determinat prin luptă pe o parte din slavi să plece spre nord, spre teritoriul de astăzi al Poloniei, dacă cea mai mare parte au trecut la sudul Dunării la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Contribuții socioculturale, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978; vol. 3: Noi contribuții, Editura Clusium, Cluj, 1999; vol. 4: Elemente de istorie culturală, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2003. Oancea, Ileana, Lingvistică romanica și lingvistică generală. Interferente, Editura Amarcord, Timișoara, 1999. Oancea, Ileana, Romanitate și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Oancea, Ileana; Panait, Luminița, Schița de istorie a romanității, Excelsior Art, Timișoara, 2002. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Oprea, Ioan, El rumano o la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vol. 4: Elemente de istorie culturală, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2003. Oancea, Ileana, Lingvistică romanica și lingvistică generală. Interferente, Editura Amarcord, Timișoara, 1999. Oancea, Ileana, Romanitate și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Oancea, Ileana; Panait, Luminița, Schița de istorie a romanității, Excelsior Art, Timișoara, 2002. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Oprea, Ioan, El rumano o la romanidad como europenismo, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Europa, Nietzsche a configurat „conceptul cultural al Europei”, America fiind „țara-fiică a culturii noastre”, iar Rusia exprimând „ceea ce curge din Europa spre Asia”. Acest concept include numai „acele popoare și părți de popoare care au un trecut comun în grecism, romanitate, iudaism și creștinism” (Marga, 2001, 30). În aceeași perspectivă, filosoful Andrei Marga exprimă specificul culturii europene prin trei concepte: conceptul grec al individualității, conceptele romane ale justiției și cetățeanului și conceptul biblic al persoanei umane (Marga, 2001, 33), iar Nicolae
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
celelalte neamuri cînd se rugau la Sîntu, de frică să nu i se înnegrească instrumentul minciunii - limba - și căzînd, săracul să rămînă fără unealta blestemată cu care își cîștiga traiul. De viță senator roman și iu-bitor a tot ceea ce însemna romanitate în acele vremuri, trece la iudeo-creștinism care nu este decît un satanism mozaic, și punîndu-se în slujba lui Belial, dă cu pa-rul acolo unde vede ,,dușmanul de moarte”. Mîrșave și odioase jivine au ieșit la vreme de întuneric din ouăle
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ca să nu spunem eronatăă. Reținem această frumoasă frază de încheiere: " Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin." Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, ", ediție și prefață de George Muntean, Gabriel Dimisianu vorbește cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre "spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului." Încheierea este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de spiritul multisecular original moldovenesc; moldovenii nu s-au considerat români, nu au avut o conștiință românească; predomină convingerea că moldovenii sunt o ramură a romanității orientale, popor înrudit cu cel român (teoria originii slavone a poporului moldovenesc a pierdut mult teren mai ales după 1989); legat de aceasta din urmă, unele studii demonstrează că populația romanizată de la est de Carpați a avut la origine alt
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a epocii. În predoslovie face prima referire la unitatea poporului român: „Începutul țărilor acestora și neamului moldovenescu și muntenescu, și câți sunt în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
toți un neam și o dată descălecați sântu, de unde sântu veniți strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fostu întâi descălecatul lor și de cându s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovean și muntean”. Demonstrarea romanității, unității de neam și de limbă a românilor este un laitmotiv la Miron Costin în De neamul moldovenilor: „Iar acest împărat Traian pe aici au venit și au înconjuratu această parte din lume, s-au pomenitu și iel au descălecat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
râmlean de la Roma... Măcar că și la istoricii și la graiul streinilor, și între sine, cu vreme, cu vacuri, cu primenele, iau și dobândesc și alte numere, iar acela ce este vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de ai noștri de toți câți sunt rumâni, ținem și credem ... suntem adevărați romani și aleși romani în credință și bărbăție. Însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
știință deschisă, cu caracter interdiciplinar, stilistica nu riscă să devină o rețetă facilă de analiză a textului literar. Problemele dezbătute în Semiostilistica sunt în continuarea celor din alte cărți ale autoarei: Istoria stilisticii românești (1998), extinse la domeniul romanic în Romanitate și istorie, Epistemă clasică și literaritate (1993). Ca metodă de analiză a textului, semiostilistica se situează în prelungirea cercetării stilistice. Este o "stilistica rediviva", singura modalitate prin care stilistica poate rămâne o disciplină modernă, fiind, în opinia autoarei, singura disciplină
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fără bătrânețe și viață fără moarte"", în Steaua, nr. 4/1976. Oancea, Ileana, Lecturi stilistice, Editura Marineasa, Timișoara, 1999. Oancea, Ileana, Elemente de stilistică aplicată, București, 1989. Oancea, Ileana, Istoria stilisticii românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. Oancea, Ileana, Romanitate și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Ocinic, Mirela, "Lumi posibile, experiențe insolite", în Euphorion, nr. 5-6/ mai- iunie/2007. Olinescu, Marcel, Mitologie românească, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2004. Oltean, Ștefan, Lumile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu altele, transformînd istoria Evului Mediu inferior într-o juxtapunere de încăierări violente și confuze: lupte interne între principatele germane și italiene, ceruri între cetăți, războaie civile interminabile etc. Europa occidentală vede luînd naștere pe ruinele concepțiilor medievale moștenite de la romanitate, primele state naționale (Spania, Franța, Anglia) delimitate geografic de frontiere. Constituite în Iiirul instituțiilor statale consolidate, ele oferă suveranilor lor posibilități de a acționa total diferite de cele de care dispuneau pînă atunci. Datorită impozitelor și împrumuturilor forțate percepute de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din secolul al XIII-lea, și înclină spre părerea că ar fi în realitate vorba de un trib al cumanilor. Tot astfel, într-o încercare de totală obiectivitate, el despoaie și pe cnezii, care conduceau satele românești, de ipotetica lor romanitate, îmbrățișând teza că acești chani tătari nu erau în realitate decât niște hănișori tătari. Meritele incontestabile ale lucrării de față nu sunt de fel umbrite de unele deficiențe minore, cele mai multe dintre ele neimputabile autorului. Lucrarea lui Alexandru Gonța ar fi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de aceea, problemele care privesc viața istorică, cultura și limba lor sînt aduse în discuție întot-deauna cînd este necesar. Pe lîngă aceasta, o amplă secțiune finală este destinată oferirii unei imagini și unei explicații a tipului de europenism reprezentat de romanitatea estică. În această abordare, se poate constata o insistență asupra unor probleme culturale (și sociale), între care în mod deosebit este avută în vedere problema limbii. Faptul nu trebuie să surprindă ținînd cont că limba română reprezintă aspectul principal al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultură și în cult prin limbile etnice, care și-au creat treptat un aspect literar cerut de manifestarea la nivelul culturii majore (de erudiție). Cel mai important salt în acest sens a fost făcut însă într-o altă zonă a romanității, în cea de limbă italiană, în spațiul căreia au izbucnit și au avut consecințe imense ideile Renașterii. Sub denumirea Renaștere se cuprinde epoca de mari transformări și de înnoiri sociale și culturale care s-a inițiat la sfîrșitul secolului al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
răspîndită a latinei și a existat întotdeauna atunci cînd aceasta a fost o limbă vorbită. Cuceririle romane, realizate de-a lungul mai multor secole, au avut ca rezultat impunerea ei în provincii, prin înlăturarea limbilor locale și prin convertirea la romanitate a vorbitorilor lor, dar și prin receptarea de la ele a unor elemente, îndeosebi de vocabular. Datorită superiorității culturale pe care o reprezenta în raport cu alte limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a treia plural (ei sînt). Pentru realizarea comparativului de superioritate se folosește, la fel ca în spaniolă și în portugheză, un urmaș al lat. magis (> mai). Unele asemănări dintre română și portugheză sînt explicabile prin caracterul de arii laterale ale romanității al celor două limbi, româna fiind la limita estică, iar portugheza la cea vestică. Primele documente românești păstrate datează din secolul al XVI-lea, deci sînt mult mai tîrzii decît în cazul celorlalte limbi romanice. Limba română literară s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ocuparea propriu-zisă a unor regiuni de către aceștia, dar, după secolul al IV-lea, triburi germanice compacte s-au stabilit în interiorul imperiului. Desigur, fenomenul a avut importante consecințe lingvistice, dar și urmări care au dus la formarea, în partea vestică a romanității, a tipului de cultură occidental, diferit de modelul reprezentat pînă atunci de cultura antică. Realizînd organizări statale puternice în interiorul spațiului romanic și caracterizîndu-se prin forme specifice de organizare socială, germanicii erau admiratori consecvecți ai valorilor romane pe care înțelegeau să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]